12,940 matches
-
și constrângere, așa cum se întâmplă în multe alte segmente ale vieții sociale. Practic toate instituțiile implică existența unei țesături, care include atât secvențe programate, cât și reguli, stabilind împreună identități, dar și rutine corespunzătoare acelor identități (Jepperson, 1991). Instituțiile sunt aranjamente sociale create pentru a soluționa conflicte potențiale. Acest potențial pentru conflict este evident în mod particular în cazul instituțiilor ce se ocupă de jurisdicția asupra producerii și distribuirii valorilor esențiale: sănătate, pace, putere, cunoaștere, adevăr, iubire, prosperitate, mobilitate, justiție, prietenie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de mai mulți indivizi, acționând colectiv pentru a răspunde la o nouă problemă socială. „O schimbare instituțională are loc ori de câte ori unul sau mai mulți agenți consideră că interesul lui sau al lor va fi mai bine atins în cadrul unui nou aranjament instituțional decât în cadrul precedentului.” (Mantzavinos, 2004, p. 96) După o alegere individuală sau colectivă, noile soluții sunt testate de agenți. Aceste alegeri umane ghidate de interese nu sunt predictibile și, prin urmare, nici schimbările instituționale generate de ele nu sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțiilor și al funcțiilor îndeplinite datorită acestei stabilități este rigiditatea. Pe de o parte, instituții precum universitatea, piața, sistemul de partide etc. oferă posibilități nelimitate de alegere prin combinarea resurselor și interacțiunilor posibile dintre ele. Pe de altă parte, însuși aranjamentul în sine, care generează atâtea opțiuni, trebuie să fie relativ imun față de alegere. Instituția banului, de exemplu, poate media nenumărate tranzacții tocmai pentru că nici unul dintre participanți nu poate afecta în mod intenționat valoarea monezii sau calitatea acesteia de a fi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utiliza mijloace diferite și își vor atinge diferit obiectivele în funcție de mediul în care se dezvoltă: normele și valorile societale, așteptările populației sau ale instituțiilor deja existente. Ținând cont de aceste aspecte, factorii de luare a deciziei sau cei ce stabilesc aranjamente instituționale nu ar trebui să împrumute o instituție fără a se raporta la specificul mediului în care va funcționa. Izomorfismul mimetic, cunoscut și sub denumirea de mimetism instituțional, implică faptul că instituțiile se modelează pe fundațiile altor instituții ori de câte ori intră
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la sporirea legitimității, fără a se asigura însă, neapărat, eficiență. Extinderea ideii de mimetism de la organizații la spectrul instituțional a fost realizată de Claus Offe (1992) într-un articol despre design instituțional și tranziții democratice. Astfel, el a observat că aranjamentele instituționale din statele postcomuniste reprezintă copii ale sistemelor vestice care au avut succes. Offe menționează că există avantaje în a menționa copierea în locul creării propriu-zise: responsabilitate redusă, absența percepției că designerul își impune propriul punct de vedere, legitimitate sporită a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale celor doi parteneri, care lucrează pentru îndeplinirea unor obiective stabilite de comun acord și dezvoltate printr-o comunicare eficientă. În cazul p.p--p. relația contractuală se stabilește între un partener din sectorul public și unul din sectorul privat. Acest aranjament, în general, implică o instituție guvernamentală centrală sau locală care contractează un partener privat pentru a renova, construi, administra, coordona, conduce o facilitate sau un sistem care furnizează un serviciu public. În acest aranjament, agenția sau instituția publică poate păstra
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și unul din sectorul privat. Acest aranjament, în general, implică o instituție guvernamentală centrală sau locală care contractează un partener privat pentru a renova, construi, administra, coordona, conduce o facilitate sau un sistem care furnizează un serviciu public. În acest aranjament, agenția sau instituția publică poate păstra conducerea sistemului public, dar partea privată investește capital pentru a concepe și dezvolta capacitățile acestuia. Având în vedere toate acestea, un parteneriat are loc atunci când există (Glen în Yidan, 2000, p. 42): - obiective comune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
precară) și deprivările mai profunde la care sunt supuși cetățenii noilor democrații în deceniile de tranziție (lipsa resurselor materiale și fizice sau restrângerea rețelelor de legături „slabe”) la caracterul exogen al asociațiilor voluntare și al ONG-urilor, care rămân printre aranjamentele instituționale cu cea mai scăzută credibilitate în țări precum România, sau la ostilitatea structurilor guvernamentale față de orice partener autonom. Rezultatele de cercetare din România demonstrează o relație fără echivoc între participare și dezvoltare atât la nivel individual, cât și colectiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prioritară sau importantă; în aceste condiții, ea trece în stare de latență. b. Acțiunea de soluționare a unei probleme se izbește de rezistențele structurale ale sistemului. Soluționarea unor probleme se poate izbi de rezistența unui sistem instituțional sau a unor aranjamente structurale. Este cazul problemei „corupției”, care, deși rezultatele contracarării ei sunt modeste, se menține în țara noastră în atenția publică mai mult datorită presiunilor UE. c. Soluționarea problemei contravine unor valori importante susținute de forțe sociale puternice sau intereselor unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se situase la o valoare de 5,1%. Însă faptul cel mai negativ era epuizarea rezervelor valutare în valute convertibile (dolari, mărci germane, franci elvețieni) în februarie-martie 1991 (BNR, 1991-2005). În aprilie 1991, România a semnat primul „Memorandum” pentru un aranjament de credit de tip stand-by cu FMI de după 1989, prin care au fost făcute trageri în valoare de 772 milioane USD în anul respectiv. Conform „Memorandumului” (aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 12/1991), Guvernul premierului Petre Roman se angaja să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politicile publice a textului „Memorandumului”. Au fost introduse 12 anexe, care cuprindeau indicatori, termene, obiective și repere cu rol de criterii de performanță, pentru a fi analizate de experții FMI în vedere eliberării tranșelor ulterioare. În plus, punctul 3 al aranjamentului fixează 17 condiții, variind de la indicatori economico-financiari la adoptarea de legi, fără de care România nu putea accesa, la anumite date, sumele prevăzute. Față de durata de 3 ani a aranjamentului stand-by, România a efectuat trageri doar până în august 1995, adică numai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
FMI în vedere eliberării tranșelor ulterioare. În plus, punctul 3 al aranjamentului fixează 17 condiții, variind de la indicatori economico-financiari la adoptarea de legi, fără de care România nu putea accesa, la anumite date, sumele prevăzute. Față de durata de 3 ani a aranjamentului stand-by, România a efectuat trageri doar până în august 1995, adică numai un an și trei luni din perioada prognozată, experții FMI apreciind că România a ieșit din condiționalitățile prevăzute în acord. În perioada 1994-1996, economia a avut o evoluție ascendentă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
necesitatea monitorizării progreselor economice pe perioada de preaderare și îndeplinirii obligațiilor asumate. Pe cale de consecință, măsurile prevăzute în edițiile succesive ale PEP derivă din acordurile cu FMI și BM. În noiembrie 2001, Guvernul României a semnat cel de-al șaselea aranjament pentru un acord de tip stand-by cu FMI pe o durată de 3 ani și în valoare de 300 milioane SDR, ratificat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 147/ 2001. Obiectivele „Memorandumului” au fost reducerea inflației (până la o singură cifră
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
legate de capacitatea indicatorului de a descrie complet și corect diferențele dintre statele occidentale. Un nivel ridicat al cheltuielilor sociale nu se asociază obligatoriu cu o generozitate crescută a programelor de securitate socială, ci poate reflecta costuri mari legate de aranjamentele și practicile administrative. În plus, analizele bazate pe acest indicator spun foarte puțin despre conținutul și natura s.b. De exemplu, este important de știut care este gradul de acoperire al beneficiilor sociale, cine este publicul-țintă sau care este modalitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
proiectate. În primii ani după revoluție nu a existat un program specific de combatere a sărăciei, în ciuda creșterii dimensiunilor fenomenului și a accentuării inegalității sociale. În 1995, a fost instituită o primă variantă a sistemului de ajutor social, însă precaritatea aranjamentelor instituționale (finanțarea exclusiv de la bugetul autorităților locale) a condus la o blocare treptată a sistemului (în 2001, doar 5% dintre primării mai acordau acest transfer). În 2001, s-a instituit VMG ca formă direcționată, bazată pe testarea mijloacelor, de sprijin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teritorială și independența statelor. Statele semnatare se angajau să construiască, consolideze și întărească democrația drept singurul sistem de guvernare, prin protecția și promovarea drepturilor omului, pluralism și alegeri libere și corecte, precum și stat de drept. Anexele Cartei de la Paris conțin aranjamente instituționale în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate. Rolul CSCE, devenită ulterior Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în desfășurarea de alegeri libere și corecte în statele membre a fost deosebit, prin oferirea de expertiză și echipe de monitorizare a rezultatelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din acele state care nu au nici interese, dar nici capacități, chiar raportate la sfera propriului subsistem al relațiilor internaționale. Sunt state cu economii slab dezvoltate, cu capacități militare foarte reduse și a căror securitate depinde în mare măsură de aranjamentele internaționale ale Marilor Puteri. Este cazul unor state precum Portugalia, Irlanda, țările din sud-estul Europei, statele africane etc. Asupra momentului apariției statului modern în istorie există încă o polemică puternică între istorici. Majoritatea istoricilor occidentali consideră că primele state moderne
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mult mai frecvente în țările cu economii emergente sau în curs de dezvoltare, ale căror guverne s-au dovedit însă mai vulnerabile în fața presiunilor venite din lumea dezvoltată. În aceste condiții, CTN au căutat - și deseori au reușit - să impună aranjamente care să le fie favorabile. Exceptând cazurile în care CTN presau pentru condiții preferențiale pe o piață sau alta, demersurile lor au vizat în mod constant liberalizarea climatului investițional. Pentru aceasta, ele au exercitat presiuni directe asupra guvernelor-gazdă și - din ce în ce mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această conceptualizare a ordinii și regulilor, însoțită de analiza implicațiilor ei pe plan practic și normativ, reprezintă o propunere de a schimba perspectiva, unghiul de abordare, „cheia” de interpretare a relațiilor internaționale. Ordinea este definită de H. Bull ca un aranjament menit să asigure urmărirea unor scopuri comune, care constituie tocmai factorii de menținere a coeziunii, de structurare a societății internaționale. Societatea internațională de astăzi și, prin urmare, ordinea existentă în cadrul ei vizează menținerea următoarelor scopuri (în ordinea descrescătoare a importanței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
trebuie incluse elemente care țin de atributele sau interacțiunile unităților, pentru că astfel s-ar comite exact eroarea „reducționistă”, pe care Waltz le-o atribuie celor care încearcă să explice funcționarea sistemului pornind de la cercetarea unităților. Structura sistemului este definită prin aranjamentul părților sale și prin principiul acelui aranjament (este instituită prin abstragere din realitate), iar nu prin enumerarea unor caracteristici materiale ale sistemului. Ea creează o perspectivă strict pozițională asupra sistemului. Rolul său seamănă cu cel al unui selector: fără a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau interacțiunile unităților, pentru că astfel s-ar comite exact eroarea „reducționistă”, pe care Waltz le-o atribuie celor care încearcă să explice funcționarea sistemului pornind de la cercetarea unităților. Structura sistemului este definită prin aranjamentul părților sale și prin principiul acelui aranjament (este instituită prin abstragere din realitate), iar nu prin enumerarea unor caracteristici materiale ale sistemului. Ea creează o perspectivă strict pozițională asupra sistemului. Rolul său seamănă cu cel al unui selector: fără a determina comportamentele actorilor, ea le recompensează pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constrângătoare. Un tip particular de instituții îl constituie regimurile internaționale, adică instituții sociale care se bazează pe principii, norme, reguli și proceduri decizionale acceptate și care guvernează interacțiunile diverșilor actori, în diverse arii tematice (Lamy, 2005, p. 214). Regimurile sunt aranjamente de cooperare mai specializate decât alte tipuri de instituții, în sensul că ele vizează activități, resurse sau arii geografice bine definite (Goldmann, 2005, p. 366). Nu toate instituțiile internaționale sunt, în același timp, regimuri internaționale - spre exemplu, balanța de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Acest mediu, caracterizat de auto-ajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude, însă, existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu, statele pot coopera atunci când sesizează un interes comun. În cadrul unui aranjament de cooperare, statul este un maximizator de utilitate, fiind interesat strict de câștigurile absolute pe care le va obține de pe urma cooperării. Principalul obstacol în calea succesului cooperării îl reprezintă nerespectarea angajamentelor de către unul sau mai mulți parteneri (defectarea) - acest comportament
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
model, evoluând către multipolarism, problema câștigurilor relative își pierde din importanță, iar neorealiștii comit o eroare atunci când extrapolează concluziile primului caz la al doilea (Snidal, 1993, pp. 201-202). În replică, Grieco sugerează că Snidal a presupus faptul că, într-un aranjament de cooperare cu un număr mare de state, acestea obțin câștiguri egale din cooperare, iar dezechilibrele în câștiguri, dacă apar, sunt corectate rapid. În lumea reală însă, chiar și într-un aranjament multilateral (cum este cazul sistemului internațional multipolar), statele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că Snidal a presupus faptul că, într-un aranjament de cooperare cu un număr mare de state, acestea obțin câștiguri egale din cooperare, iar dezechilibrele în câștiguri, dacă apar, sunt corectate rapid. În lumea reală însă, chiar și într-un aranjament multilateral (cum este cazul sistemului internațional multipolar), statele sunt preocupate de decalajele în câștiguri, ceea ce împiedică uneori cooperarea (Grieco, 1993, pp. 320-321). Trebuie menționat faptul că neoliberalii contestă enunțul neorealist potrivit căruia preocuparea statului față de câștigurile relative derivă din anarhia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]