5,570 matches
-
guvernare nu vor fi protejate și promovate în mod adecvat de cei care guvernează. Mărturia istorică în această privință este covîrșitoare. După cum am văzut în scurta trecere în revistă a evoluției democrației, nobilii și burghezii din Anglia, nemulțumiți de modul arbitrar în care monarhii le-au impus sarcini fără acordul lor, au cerut și au cîștigat dreptul de a participa la guvernare. Secole mai tîrziu, considerînd că interesele lor fundamentale erau ignorate, clasele mijlocii au cerut și au cîștigat la rîndul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
inferior sub care am spune că țara nu ar fi democratică. O cantitate enormă de informații despre țările lumii, oferită de observatori independenți, ajută mult la aflarea răspunsului la prima întrebare. Cea de-a doua e mai problematică și oarecum arbitrară. O soluție este să considerăm faptul că pragul este strict determinat de nivelul existent în Europa și în țările vorbitoare de limbă engleză democrațiile mai vechi. Implicit sau explicit, cred că aceasta este soluția standard. Considerăm o țară a fi
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
abordează direct sau indirect subiectul democrației este enorm. Datează din secolul al IV-lea î. H. cu scrieri de Aristotel și Platon, pînă la sutele de lucrări contemporane. Astfel, următoarea listă este scurtă și incompletă, iar selecțiile pot fi oarecum arbitrare. Dar dacă doriți să urmăriți subiectul mai profund decît vă permite scurta mea listă sau dacă ați dori să analizați democrația dintr-o perspectivă diferită de a mea, aceste lucrări ar trebui să vă fie de folos. Deja am amintit
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune uneori) ale obiectelor geografice, foarte eficiente din punct de vedere comunicativ, estompînd sau chiar obturînd total, pentru vorbitorul comun, detaliul fizic sau social care a provocat denominarea inițială, dar care, descoperit de către cercetători cu mijloace
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele proprii „desemnează individualizînd“, în timp ce cuvintele comune „însemnează și desemnează“. E drept că numele proprii, îndeosebi numele de locuri, cu nosc o evoluție profundă între ipostaza de apelative, din care provin în mare parte, și cea de nume, demotivate sau arbitrare, cum se spune, care sunt golite de sensul inițial. Este revelator, pentru această demotivare, numele celebrului căpitan de submarin din romanele lui Jules Verne, Nemo, format de la pronumele latinesc nemo („nimeni“), care nu numai că nu mai păstrează sensul inițial
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numelor proprii și a cuvintelor comune, este caracterul biplan al unităților respective, forma și conținutul, semnificantul și semnificatul, după formula saussuriană, care sunt reunite în ceea ce se numește semn lingvistic, într-o relație care se dovedește dintr-o anumită perspectivă arbitrară (dar obligatorie prin convenție socială), iar din altă perspectivă motivată. Evoluția celor două planuri se petrece după anumite reguli (în planul expresiei se vorbește chiar de „legi fonetice“) regăsibile, în mare parte, și la numele proprii, ceea ce face necesară, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului de nume (ca urmare a dinamicii socioeconomice și urbaniste), a densității și ierarhizării pronunțate a acestor numereper și a interferențelor multiple dintre denominația oficială, administrativă, și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care a elaborat o doctrină coerentă asupra originii limbajului a fost De Brosses, căruia îi aparține dezvoltarea științifică a concepției lui Lucrețiu: „Sistemul care a determinat din capul locului producerea limbajului uman și impunerea numelor pentru lucruri nu este nicidecum arbitrar și convențional, cum este imaginat de obicei, ci un adevărat sistem al unei necesități impuse de două cauze. Una este alcătuirea organelor vocale care nu pot emite decât anumite sunete corespunzătoare structurii lor; alta este natura și proprietatea lucrurilor reale
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
artiști sau mecanici. 3) „Diferența esențială care separă mijloacele de comunicare ale oamenilor între ei și cele pe care le au animalele constă în faptul că la acestea din urmă ele sunt instinctive, în timp ce la primii ele sunt cu totul arbitrare și convenționale. În nici o limbă cunoscută nu există măcar un cuvânt despre care să se poată spune că a fost dat de natură: fiecare cuvânt își îndeplinește funcția prin atribuire și în virtutea circumstanțelor, obișnuinței, preferințelor și a voinței oamenilor. Chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ungaria, întocmai cum a murit Moise după ce a condus pe izraeliteni la Canaan; maghiarii aleg pe Arpad, fiul lui Almos, de conducător și purced să cucerească Ungaria, prima cetate cucerită fiind Ungvár. Toată această istorie, conchide Slavici, e o compozițiune arbitrară: „o cucerire a Ungariei prin maghiari nu are nici un înțeles” (p. 27). 2. O altă teorie îi prezintă pe huni, „strămoșii maghiarilor”, ca descălecători ai Panoniei la începutul secolului al V-lea. În a sa Istorie a limbii și literaturii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de a atribui o origine ilirică sau tracă unor particularități ale limbii române este lipsa unei metode riguroase la cei care s-au încumetat să ia această cale și încrederea pe care au acordat-o unor asociații adeseori fantastice și arbitrare. Nu e suficient să constatăm prezența aceluiași fenomen în română și în albaneză pentru a trage de aici concluzia existenței unui asemenea fenomen într-o veche limbă balcanică, intrată în constituția acestor două limbi. E necesar să cercetăm mai întâi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bine imaginea sistemului deschis al științelor medicale în care apar noi domenii: anatomie generală, fiziologia tisulară, a reproducerii și nervoasă, anatomie patologică, dermatologie, cardiologie, obstetrică etc. începe o structurare dinamică, încurajatoare și obiectivă, dar medicina este încă tributară ambiguităților, speculației arbitrare, fapt ce demonstrează că deși beneficiază de un îndelung trecut, ea se află pe cale de transformare spre medicina modernă propriu- zisă. La progresul medicinei participă medici englezi, italieni, germani, francezi, belgieni, danezi etc., precum și filosofia metodologică și științele exacte. Lecția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care să fie proiectate figurile", scrie el în Discursul despre Poezia dramatică, la capitolul XVI, intitulat "Despre scene". Teoreticienii dramei contestă și decupajul piesei de teatru în cinci acte de lungime identică. După cum remarcă Mercier, Horațiu a impus această împărțire arbitrară. "Aceste dispoziții artificiale, această împărțire geometrică, are ceva monoton și trist; este o pură lucrătură a celor moderni. Horațiu este primul care a consacrat această regulă în Arta sa Poetică, și versul acesta constituie într-adevăr singura autoritate pe care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unul dintre acei autori prefer să vă spun drept: după scandalul de la bancher, nu știu ce s-a mai întâmplat cu eroul meu și cu madam Popescu". Arma parodică țintește schelăria osificată specifică structurării materialului epic în lucrări facile, fabricate prin inserția arbitrară de clișee narative. Ironia, asociată parodiei, accentuează tendința de ieșire de sub incidența unor încorsetări inutile, dar și dorința de evidențiere a propriei individualități prin detașarea de direcția comună. Numeroase alte fragmente din lucrări epice precum Boris Sarafoff, Zig-Zag, Poveste, Poetul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se prezinte simultan conștiinței, deoarece interesează numărul și nu calitatea asemănării.205 Mai exact, într-o asociere de tipul "Culmea tragerii la țintă: a trage la măsea", tehnica ludico-spirituală presupune alegerea mentală a unei expresii cristalizate și găsirea unei corelații arbitrare cu o altă sintagmă având un radical comun, adică cel al "tragerii". Întrebarea care se pune de regulă nu poate primi răspuns decât din partea celui care a formulat-o.206 Reprezentând mai mult decât simple strategii de captare a atenției
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
interpretările nenumărate care i s-au dat, după cum constată însuși autorul.361 Mecanismul este vizibil și în cazul Africii Negre, poate cu atât mai flagrant cu cât se poate vorbi de un dispreț colonialist european materializat prin crearea unor granițe arbitrare prin trasarea liniilor pe hartă, fără a ține cont de realitățile umane locale, de istoria (chiar dacă nescrisă) a popoarelor și a triburilor în cauză, fapt ce perturbă până la absurd existența acestora derulată milenii în structuri și tradiții ininteligibile colonialiștilor.362
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
altul poate izbucni de-a dreptul incendiar", dar "realitatea primordială simbolizată este în permanență aceeași".428 Mircea Eliade consideră și el simbolul o cale de cunoaștere profundă, prin care se dezvăluie "cele mai secrete modalități ale ființei", nefiind deci creații arbitrare ale psihicului.429 Spiritul recurge la imagini pentru a sesiza realități contradictorii imposibil de perceput și de redat conceptual, și chiar eventuala solidaritate umană poate exista și poate fi resimțită doar la nivelul imaginilor (nu subconștient, ci mai degrabă "transconștient
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
381 Daniel Dubuisson, op. cit., p. 194. 382 Ibidem, p. 196. În colimatorul autorului francez intră și Jung, a cărui teorie a arhetipurilor din psihologia abisală mizează tot pe o realitate misterioasă și o revelație primordială, discursul construindu-se prin alegerea arbitrară a antonimelor unor concepte considerate proprii lumii moderne (raționalitate, democrație, obiectivitate, știință), favorizând un escapism de sorginte platoniciană, la fel ca Eliade. ibid., p. 260. 383 Yo-han Yoo, The Hidden Intentions of Eliade?, p. 231. 384 În ibidem, p. 226
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mototolit pe jumătate anunță o coridă. Iarăși Spania! Îmi vine în minte comparația pe care o făcea cândva Unamuno între Spania și Franța. Să distingem, zicea el, între pasiune și senzualitate. Spania și Franța nu se potrivesc, căci pasiunea e arbitrară, iar senzualitatea logică. Franța e râzătoare și senzuală. Spania e aspră și tristă. Nu ai altceva mai bun de făcut în Spania decât să te gândești la moarte, în vreme ce în Franța totul te îndeamnă la superficialitate. Dacă acceptăm aceste simplificări
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
refăcut din fragmente, din firimiturile aducerii aminte. Scriu ca să-mi reamintesc, ca să nu uit că sunt, că am fost. Când spun am fost, deja cuvântul devine vid, se golește de orice conținut și se comunică doar pe sine ca semn arbitrar. (ieri) „Ți se pare doar că mă iubești“ (o chinuiam pentru că voiam să văd Între ce limite oscilează iubirea ei). „Cât ai vrea sau cum ai vrea tu să te iubesc?“ „Nu știu. Nu mă interesează!“ (Desigur că mă interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
titlurile și lozincile - „CÎnd se vor construi mașini mai bune, Buick le va construi!“ - nu-l mai emoționară. În ciuda alimentelor pe care le mîncase, se simțea amețit că trebuia să găsească o cale spre Shanghai și din pricina tuturor confuziilor păcii arbitrare impuse peisajului așezat și sigur al războiului. Venise pacea, dar lucrurile nu erau În regulă. Prin ferestrele sparte, Jim urmări un B-29 traversînd rîul, la vreo trei kilometri mai departe, căutînd depozitele de la Pootung, după vreun grup de deținuți aliați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca și construcțiile pe care le întâlneam. Orice lucru care se detașa din panorama aceea părea arbitrar, pe punctul de a fi mutat, dărâmat. Poate că spiritul persoanelor care locuiau acolo era identic, iar ordinea se afla probabil tocmai în arbitrarul acela. Da, pentru că ochii încetau să se mai minuneze și sfârșeau prin a se obișnui atât de mult cu haosul acela încât îi găseau un farmec secret. Priveam, iar eu nu aveam ochelari negri, aveam lumina netedă a după-amiezii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe teritoriul României. Băncile comerciale trebuie să mențină în permanență un nivel minim al capitalului social, în formă bănească, în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României. Capitalul social este divizat în acțiuni egale ca valoare nominală. Valoarea nominală a unei acțiuni reprezintă o sumă arbitrară stabilită de acționari, înscrisă pe acțiuni. Principalele operațiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului, sunt următoarele: subscrierea Și emisiunea de noi acțiuni; încorporarea primelor de capital, rezervelor și alte operațiuni, potrivit legii. Operațiunile ce se înregistrează în contabilitate
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
pe teritoriul României. Băncile comerciale trebuie să mențină în permanență un nivel minim al capitalului social, în formă bănească, în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României. Capitalul social este divizat în acțiuni egale ca valoare nominală. Valoarea nominală a unei acțiuni reprezintă o sumă arbitrară stabilită de acționari, înscrisă pe acțiuni 47. Principalele operațiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului, sunt următoarele: subscrierea Și emisiunea de noi acțiuni; încorporarea primelor de capital, rezervelor Și alte operațiuni, potrivit legii. Operațiunile ce se înregistrează în
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
naște iar ca să trăiască și după mine și să moară într-un bordel, ajuns acolo din porunca sângelui. Gesticulam vorbind cu mine însumi, când m-am oprit la răspântia drumurilor înguste, înfricoșat de ideea dispariției mele. Ar fi un act arbitrar al destinului. Făcui socoteala anilor trăiți și cifra lor mi se păru prea mică, existența mea prea scurtă și descompunerea celulelor organice o problemă de viitor îndepărtat. Înviorat de constatare, intrai într-o cafenea mică, ce abia își ridica obloanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]