6,861 matches
-
satelitul american în Templul Sfânt al Edenului este așezat în RÂMA DE CULOARE ALBASTRĂ, iar BEDELIONUL descris în Biblie se află în cele patru imagini principale din tabloul respectiv. ---------------------------- Teodor ARDELEAN Expert Judiciar Arad, 27 octombrie 2016. Referință Bibliografica: Teodor ARDELEAN - BEDELIONUL ȘI PIATRĂ DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ / Teodor Ardelean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
RÂMA DE CULOARE ALBASTRĂ, iar BEDELIONUL descris în Biblie se află în cele patru imagini principale din tabloul respectiv. ---------------------------- Teodor ARDELEAN Expert Judiciar Arad, 27 octombrie 2016. Referință Bibliografica: Teodor ARDELEAN - BEDELIONUL ȘI PIATRĂ DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ / Teodor Ardelean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
Teodor ARDELEAN Expert Judiciar Arad, 27 octombrie 2016. Referință Bibliografica: Teodor ARDELEAN - BEDELIONUL ȘI PIATRĂ DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ / Teodor Ardelean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
și echilibru, fără ca prin aceasta să se piardă din vedere incantațiile cromatice și acea atmosferă care dă poezie cu timbru propriu tablourilor sale. Prin ea pictura transilvană a dobândit o nouă bucurie a luminii, a farmecului coamelor domoale ale dealurilor ardelene, o nouă și generoasă capacitate de a respira întinderile și poezia lor.” Dana Deac, Director de Programe al Societății Culturale ,,Filarmonia” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
Nichita l-a privit îndelung cu ochi scrutători și ageri, căutând să-i pătrundă ființa; s-a apropiat de el și l-a întrebat: De unde ești? „Din zona Sibiului” - i-a răspuns calm, Mitică Sinu. Aha, bănuiam eu că ești ardelean!-și a continuat pe un ton întrebător și foarte circumspect: Cine sunt ăștia? Sunt comuniști? „Nu, sunt refugiați. Pe noi ne-au trecut legionarii granița” - a venitrăspunsul prietenului meu. Surprins, Nichita Tomescu l-a întrebat imediat: Păi legionarii te treceau
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
cu toate puterile în contra oricărui atac și asupriri. Nu voi lucra niciodată în contra drepturilor și intereselor națiunii române și voi ținea și voi apăra legea și graiul român, precum și dreptatea, egalitatea și frățietatea. Pe aceste principii voi respecta toate naționalitățile ardelene poftind egală respectare de la dânsele, nu voi încerca să asupresc pe nimenea, dar nu voi suferi să ne asuprească nimenea...” Într-un entuziasm greu de spus în cuvinte s-a încheiat Adunarea de la Blaj, prin adoptarea unui protocol și înființarea
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
a bătut !. Tot, mai bun din an în an, e la TEHNICĂ, ȘTEFAN ! . . . Dar, nu s-au trudit degeaba s-avem, TEATRU LA SUCEAVA, Alți,,actori” mai tinerei, cum e . . . CRISTI MACOVEI ! Și se zbate de un an, doamna, SANDA ARDELEAN. . . La regie, ca înainte, n-a lipsit, doamna Dominte, Iar cu banii . . . e firesc, nu ? e, BRÂNDUȘA DĂSCĂLESCU, La care se-adună toate, nu știu Doamne, cum mai poate ! Ce să-ți spun ? . . Băiete-nvață !. . . PLICU-I un crâmpei din
O PĂRERE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341963_a_343292]
-
simplu: un copil frumos prin porii căruia respiră numai POEZIE! S-a născut “în prag de toamnă, la sfârșit de vară, în data de 17 septembrie 1998, la Cluj Napoca”, după cum mărturisește Diana într-o scurtă prezentare, într-o familie de ardeleni originari din zona Huedinului. Își petrece copilăria în satul bunicilor, localitatea Călățele, județul Cluj, acolo unde Apusenii își pleacă frunțile spre Depresiunea Huedinului, într-o dulce îmbrățișare cu dealurile ce mărginesc poalele Vlădesei, masivul care străjuiește cu Pietrele lui Albe
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
sunt de la principele Cantemir la președintele Iliescu. preasupuși. Altfel le taie popa (greco-slav) limba (latină)! Polonia și România sunt bastioane ale cordonului sanitar cu misiunea de a inpiedica invaziile rușilor. Dar dacă polonezii, cu toate că sunt slavi, sunt romano-catolici occidentali, cu excepția ardelenilor uniți, occidentali, moldo-valahii sunt în tabăra slavă, antioccidentală, ceea ce, firește, se ia în calcul la Moscova. Să ne reamintim că ruși duc o luptă surdă la Dunărea de Jos, ajutați de agenții lor, de la Cantemir la Iliescu, pentru a avea
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
directă cu frații lor, slavii, sârbii și bulgarii, cât și influența în eternă Chestiune Orientală. În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor rusești sunt firește Antonescu, Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară. Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii germani, Dej, Ceaușescu au formulat de a lungul timpului un program de emancipare și fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa este desigur firavă și mereu subminată de vecini. Dar în ciuda eșecurilor, proiectul este mereu actual
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
pension particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernăuți, singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic. Se înființează curând o catedră de română și este ocupată de profesorul Aron Pumnul, cărturarul ardelean care a făcut parte din conducerea Revoluției Române de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revoluției lui Avram Iancu și care s-a refugiat în final la Cernăuți. La moartea acestuia Eminescu a publicat primul său poem, La
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
cel în care apare DOOM2, la București, la Academia Română Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". Între secolele XVII-XXI, autorul a încercat o retrospectivă asupra celor mai importante lucrări din domeniul ortografiei. Bunăoară, pentru secolul XVIII, trebuie remarcat momentul Școala Ardeleană, pentru că de activitatea reprezentanților ei se leagă primele demersuri pentru unificarea limbii și instituirea ortografiei românești. În continuare, profesorul Draica a surprins începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care prezintă Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
dat mie de același Geo Bogza în 1976, pe Cartea Oltului: “Lui Teofil Răchițeanu, copilul curat și incoruptibil al Bihariei, copilul curat și incoruptibil al Poeziei, prietenia curată și incoruptibilă a lui Geo Bogza (Vezi Geo Bogza, rînduri către tineri ardeleni, Editura Dacia, 2003, pag. 49 și 77). Menționez că, deși aveam recomandarea a trei strălucite condeie literare - Geo Bogza, Teohar Mihadaș și Dinu Flămând - nu mi s-a acceptat primirea în Uniunea Scriitorilor. Oare din cauza condiției mele de “răsfățat al
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
și tipărirea înainte de sfârșitul anului a revistei Ligii scriitorilor, care se va numi „Freamăt” și va avea un numar de aproximativ 50 de pagini, format A4. Aceasta se va realiza cu sprijinul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean iar concepția grafică și tehnoredactarea aparține Victorianei Oros. Felicitări pentru activitatea din acest an și reușite în continuare. GDL Referință Bibliografica: Din activitatea filialelor Ligii Scriitorilor Rom i / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V
DIN ACTIVITATEA FILIALELOR LIGII SCRIITORILOR ROM\NI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342605_a_343934]
-
idée coordonatoare în epocă. Ideea unirii acestor principate nu a fost doar opera lui Mihai Viteazul la 1600, ci au existat încercări prealabile, încă de la 1528. Inițial tendințele de unire le-a declanșat domnul moldovean Petru Rareș și apoi principii ardeleni în frunte cu Sigismund Bathory. La 1563, umanistul ardelean Nicolae Olahus, a cărui onomastică evidențiază originea sa etnică publică o carte ”Ungaria” în care clarifică originea comună a românilor și a limbii române din cele Trei Țări Române. La 1536
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
a fost doar opera lui Mihai Viteazul la 1600, ci au existat încercări prealabile, încă de la 1528. Inițial tendințele de unire le-a declanșat domnul moldovean Petru Rareș și apoi principii ardeleni în frunte cu Sigismund Bathory. La 1563, umanistul ardelean Nicolae Olahus, a cărui onomastică evidențiază originea sa etnică publică o carte ”Ungaria” în care clarifică originea comună a românilor și a limbii române din cele Trei Țări Române. La 1536 Nicolae Olahus expunea clar în cercetarea sa științifică originea
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, care semăna ”priceput” în războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii a încercat să unească Moldova cu Transilvania, profitând de căderea regatului Ungariei la Mohacs în 1526 și de vidul de putere ardelean. Transilvania era disputată de Ferdinand de Habsburg și de voievodul transilvan Ioan Zapolya sprijinit de turcii lui Soliman Magnificul. Inteligent și hotărât Petru Rareș a profitat și a încercat să-și joace propria carte politică ca să realizeze un ”front comun
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Bistrița se supune lui Petru Rareș și plătește tribut 1000 de florini domnului moldovean. Secuii recunosc imediat puterea lui Petru Rareș și i se supun. Mai mult, Ioan Zapolya în urma trataivelor de la Lipova din mai 1529 îi conferă noi posesiuni ardelene lui Petru Rareș: Ungurașul cu 34 de sate, orașul Bisatrița cu 50 de sate și Valea Roddnei cu 23 de sate. Petru Rareș devine unul dintre cei mai puternici feudali din Ardeal. După ce asediază puternic cetatea Brașov, sașii i se
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
care a știut să facă politică externă. El inițiază bune relații cu Vasile al III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și își mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând să includă și Țara Românească în sfera de influență a Moldovei. Ioan Zápolya și-a dat seama că această campanie a lui Petru
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Acasa > Literatura > Copii > GOSPODINA LACOMĂ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Cândva, o bună gospodină Avea-n ogradă o găină, Ce, zi de zi, un ou făcea. Stăpâna bine-o îngrijea. Dar într-o dimineață rece, Prin minte o
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina. Totuși a învățat ceva: Că lăcomia-i tare rea! Morala: Nu fii niciodat` hapsân, C-o să ai și mai puțin! Nu spera la bogăție, Fără nicio garanție! Referință Bibliografică: GOSPODINA LACOMĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
fii niciodat` hapsân, C-o să ai și mai puțin! Nu spera la bogăție, Fără nicio garanție! Referință Bibliografică: GOSPODINA LACOMĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marioara Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marioara Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]