2,025 matches
-
ființă dublă, care trebuie să se străduiască să-i ascundă spectatorului această dedublare 41. Un abis îl desparte de personajul său. Diderot o ia ca exemplu pe D-ra Clairon, căreia i-a observat timp îndelungat jocul, pentru a-și sprijini argumentația. "Ce joc mai perfect decât cel al lui Clairon? Totuși urmăriți-o, studiați-o, și veți fi convins la cea de-a șasea reprezentație că își știe pe de rost toate amănuntele jocului ca și toate cuvintele rolului. Fără îndoială
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din capitala Spaniei. În una, recenzând o antologie de literatură romanică, amintește și Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, aceasta fiind prima referință critică despre cartea călătorului român. Scrie pentru revista „La Enseñanza” (1867) câteva articole în care dezbate, cu argumentația sumară avută la îndemână, chestiunea originii latine a românilor. Ulterior colaborează cu articole politice la „Românul” și la alte ziare liberale, ilustrându-se mai curând ca orator ocazional. Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
din a doua categorie sunt asociate cu luna, ciclul vegetal, schimbarea anotimpurilor; crucea leagă cele patru puncte ale universului și amintește de faptul că anul este o călătorie prin cele patru puncte cardinale. Sunt puțini cei care acceptă În Întregime argumentația lui Gimbutas, mai ales acolo unde aceasta pretinde că descifrează În cele mai mici detalii semnificația simbolurilor și a complexului „limbaj al zeiței” (Gimbutas, 1989). Și totuși, nu poate fi negat faptul că În acest „mare sistem” există multe adevăruri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
distinctă (prezentarea unei doctrine, Învățătură, discuție, polemică, lectură, explicație, alegoreză). Unele afirmații ale filozofiei se referă În mod direct la religie, la rituri determinate și la destinatarii lor. Deja filozoful „italic” antic Xenofan (cca 570-470 Î.Hr.) a formulat o argumentație care a devenit una dintre obiecțiile cele mai frecvente Împotriva concepțiilor antropomorfe ale divinului (Clement din Alexandria, Stromateis, 5, 110): „Dacă boii, caii și leii ar avea mâini și ar putea desena sau săvârși lucruri asemenea oamenilor, caii ar desena
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune nu are un corespondent în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
c) trei sau mai mulți indivizi și două sau mai multe strategii. Cazul 1: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două strategii pe care le voi codifica sub forma (0,1), pentru a fi mai simplu de urmărit argumentația. Din [d.2.4.1.3*], # 4A = și {(1,1), (1,0), (0,1), (0,0)}A.Presupunem, mai departe, că i și j au preferințe libertariene minimal-raționale pe A. Prin aciclicitate și completitudinea relației sale de preferință, fiecare individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
urma urmei, o trăsătură specifică a experienței est-europene este și aceea că autori ai atrocităților fasciste au putut să devină, și chiar au devenit, frecvent și cu o mare ușurință, victime ale comunismului. Comentatorii est-europeni care susțin „echivalența” invocă În argumentații cultul „victimei” din cultura politică occidentală de astăzi. Am trecut de la istoria Învingătorilor la istoria victimelor, remarcă ei. Foarte bine, atunci să fim consecvenți. Chiar dacă nazismul și comunismul erau foarte diferite ca intenție - sau, cum spunea Raymond Aron, „există o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de rețea, alta e alcătuită din resurse, ambele fiind conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O parte din argumentația referitoare la efectul de rețea a fost deja expusă. Forțe structurale de la nivel macro - adică segregarea rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
circumstanțele actuale și standardele de viață ale copiilor romi, ci mai ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală a muncii, precum și în diverse sectoare ale vieții social-politice sau culturale. O altă linie de argumentație a modului în care segregarea în educația romilor conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adresează întrebările (conștientă sau nu) asupra naturii răspunsurilor. Pentru a evita riscurile generate de analiza și interpretarea datelor obținute prin aplicarea de interviuri nestructurate, mulți dintre cercetători optează pentru interviul semistructurat care include atît întrebări deschise, care permit subiectului o argumentație mai largă și intervenții circumstanțiale ale celui care conduce interviul, cît și întrebări închise, care permit colectarea de date cantitative. Interviul structurat include doar întrebări închise, cu răspunsuri prestabilite, dintre care subiectul trebuie să aleagă pe cel/cele mai potrivite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Hrușciov nu mai constituie o noutate pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca853. Cu toate acestea, nici Miron Constantinescu și nici Iosif Chișinevski nu au acceptat argumentația liderului lor, căci ambii doreau liberalizarea României și voiau să-l ia pe Hrușciov dept model. Constantinescu era singura persoană care-l putea înlocui pe Gheorghiu-Dej la conducerea partidului, iar Chișinevski era principalul purtător de cuvînt al Moscovei din cadrul PMR854
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suportau cea mai mare pondere din povara fiscală a Transilvaniei (sub forma dărilor plătite pentru acoperirea cheltuielilor publice). Apelul la vechime, corelat cu invocarea originii nobile (romane) cărora li se adăugau și argumentele demografic și fiscal -, constituia ideea forță din argumentația lui I. Micu în zbaterea sa pentru emanciparea a românității din condiția de împilare politică, socială și economică în care s-a cufundat în decursul secolelor. Lupta politică pe calea petiției s-a dovedit a fi fără efecte, după cum o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în toți" (Aaron, 1843, p. 30). Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
leagănul. Până la mormânt, sinele individului va mai fi șlefuit înspre devenirea "omului național" în instituția obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
considerăm oportună zăbovirea prilejuită de întocmirea, în acest punct al analizei, unui bilanț provizoriu privitor la raporturile mutuale dintre educație și naționalism în context european, respectiv autohton românesc. Suita de analize pe care le-am detaliat până în acest moment al argumentației suportă ideea, dominantă în literatura sociologiei educației, cum că reacția unanimă a statelor europene la provocările antamate de secolul al XIX-lea a fost de a se angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imperativă. Vulnerabil la critici substanțiale formulate din diverse unghiuri de atac, cele mai multe fiind grupate în volumul Iluzia anticomunismului (Ernu et al., 2008), Raportul poate fi descris ca fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a analizei are mai degrabă intenții acuzatorii decât merite analitice. Natura sa incriminatorie și sistematicitatea cu care sunt identificați vinovații morali pentru crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce vor fi suferit din acea înpresurare”. Cu alte cuvinte, în 1799, părțile erau definitiv și irevocabil separate, reunirea lor devenind ireversibilă. Cele două părți nu mai aveau interese comune ca mai înainte vreme, „după care să înțălegi - continuă domnitorul argumentația sa - că de la hotărâtura Zberii tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și acei de gios și fiiștecari au rămas în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti”. Rezultă destul de clar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cofinanțator al proiectului. Indicatorii economici de performanță "pozitivi" (VANE pozitiv și RIRE peste rata de actualizare) justifica intervenția fondurilor publice în susținerea proiectului. Dacă în cazul proiectelor derulate în cadrul unor scheme de ajutor de stat utilitatea socială este demonstrată prin argumentația de promovare a schemei, în cazul celorlalte proiecte impactul socio-economic al acestora constituie o componentă decisivă pentru evaluarea și selecția lor. Având însă în vedere complexitatea analizei economice, se acceptă pentru proiecte al căror cost investițional nu depășește 4,2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]
-
numărul și complexitatea acestora; ... c) capacitatea de rezolvare a lucrărilor cu grad de complexitate ridicat; ... d) capacitatea de planificare a activităților. ... Articolul 8 Calitatea activității desfășurate de personalul asimilat se apreciază în funcție de următorii indicatori: a) calitatea redactării lucrărilor: structură coerentă, argumentație clară, logică juridică, exprimare corectă și precisă, capacitate de interpretare și aplicare a legii, capacitate de sinteză, gândire independentă; ... b) abilitățile de comunicare și colaborare; ... c) modul de îndeplinire a altor activități (de exemplu: participarea în cadrul diferitelor comisii, la organizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263386_a_264715]
-
de soluționare a lucrărilor ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 2. Operativitatea în soluționarea lucrărilor, în raport cu numărul și complexitatea acestora ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 3. Capacitatea de rezolvare a lucrărilor cu grad de complexitate ridicat ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 4. Capacitatea de planificare a activităților ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ B. Calitatea activității 1. Calitatea redactării lucrărilor: structură coerentă, argumentație clară, logică juridică, exprimare corectă și precisă, capacitate de interpretare și aplicare a legii, capacitate de sinteză, gândire independentă ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 2. Abilitățile de comunicare și colaborare ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 3. Modul de îndeplinire a altor activități (de exemplu: participarea în cadrul diferitelor comisii, la organizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263386_a_264715]