13,008 matches
-
o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
păgâne, care s-au amestecat cu elementele prezenței paleocreștine din satele autohtone, incapabile să reziste în fața presiunii credințelor arhaice de natură magico-religioase ori a manifestărilor religioase străvechi, înrădăcinate adânc în spiritualitatea maselor populare. Aceasta din urmă este reflectată de materialele arheologice descoperite (aproape exclusiv din ceramică) în acest sit. Materialele ceramice identificate, și nu doar, atestă credința localnicilor în nemurire, nevoia de ocrotire și mântuire, realitate manifestată sincretist prin cultul eroilor (vechi tradiții locale păgâne) și îndeosebi prin cultul cavalerului trac
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Harada, a cărei latură de nord e comună cu cea a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, se află un fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga valea Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia Sciția
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cercetărilor în perioada imediat următoare a dus la descoperirea altor 4 capiteluri din marmură albă, având ca decor crucea latină și o frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină, la cca. 3 km vest de cetate, un complex monastic paleocreștin - două bazilici cu câte o singură navă, o capelă cu absidă și diferite anexe înconjurate de o incintă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dromos și cameră funerară, cu interiorul tencuit și pictat, cu pardoseala din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraș. Între anii 2004-2010 au existat diverse abuzuri asupra sitului arheologic din partea unora, provocându-i distrugerea cvasitotală. 12.3. Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) Ruinele cetății Noviodunum se află în partea de est a orașului modern Isaccea - la aproximativ 2 km, în punctul Eschi-Kale (lb. turcă, Cetatea Veche). Așezată în dreptul unuia dintre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
turnul A, turnul de colț de pe latura de sud a cetății. Cetatea târzie, din secolele IV-VII p.Chr., a funcționat inițial ca sediu al flotei dunărene, Classis Ripae Scythicae, și sediu al Legio I Iovia Scythica din secolul IV. Săpăturile arheologice efectuate între anii 1955-1956, în vederea păstrării fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost descoperite
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de incintă, cu trei navate și cu un nartex simplu. La Noviodunum, izvoarele hagiografice au identificat un număr mare de martiri (32 sau 36), indicându-ne astfel prezența unei comunități creștine consistente, cu organizare bisericească și lăcașuri de cult. Mărturiile arheologice evidențiază pătrunderea timpurie a creștinismului în a doua jumătate a primului secol, fapt ce plasează așezarea în rândul celor mai perseverente centre paleocreștine din zona Dunării de Jos. Bazilica (dimensiunile interioare de 13,80 m x 10,75 m), precum și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
308-324), pentru cinstirea Sfântului zeu Soare, iar aceasta, pentru a submina religia creștină, prigonindu-i pe membrii acesteia, potrivit Sinaxarului din Constantinopol, care menționează martiriul creștinilor Marcianus și Nicandros la Aegyssus (310). Inscripției sus-amintite i se adaugă lipsa unor cercetări arheologice sistematice atât în centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost desfășurate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost desfășurate o serie de campanii arheologice de vară (de circa 2-3 luni fiecare) sub conducerea lui G. Papuc și M. Bucovală. În afara castrului dreptunghiular se aflau familiile soldaților ce asigurau paza în fortăreață, precum și necropolele aferente. Au fost descoperite, izolat, doar două morminte, dintre care unul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
recuperat 12 cranii și scheletul fragmentar al unui adolescent. Reînhumarea acestor cranii (dintre care trei purtau răni la tâmplă, producătoare de moarte) trebuie pusă în legătură cu momentul definitivării construcției apeductului, când acesta a presupus exterminarea din rațiuni strategice a lucrătorilor. Materialul arheologic, recuperat din interiorul castrului, este de factură modestă și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fortăreței depășesc 100 de piese: una din timpul împăratului Septimiu Sever (192-211); două din timpul domniei lui Iustinian (527-565); 97 sunt emisiuni ale împăraților din secolele IV-V. Urmează ca cercetările succesive să aducă mai multă lumină asupra acestui sit arheologic. 12.6. Sucidava (jud. Constanța) Cele mai vechi urme creștine la Sucidava, datează din secolul IV; dintre acestea menționăm o buză de albie de lut pe care găsim o cruce simplă interpunctată între brațe, imprimată în relief. Au mai fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de import sau de producție locală, precum și unele cruci pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii arheologice locale despre ritmul vieții creștine din perioada bizantină (opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată și de descoperirea unei bazilici creștine (secolul VI), bazilica cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și astăzi două fortificații din epoca romană târzie (aflate pe înălțimi apropiate), care nu au funcționat în aceeași perioadă, și o întinsă așezare civilă ridicată la rangul de municipium în secolul II p.Chr. Cetatea de vest a fost cercetată arheologic încă de la mijlocul secolului XIX de către oficiali francezi, participanți la războiul Crimeei (1853-1856). Orașul antic, una din cetățile principale ale geților, ocupa o suprafață întinsă între Balta Iglița, dealul Piatra Râioasă și comuna Turcoaia (jud. Tulcea), acoperită azi de ruine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la mijlocul secolului XIX de către oficiali francezi, participanți la războiul Crimeei (1853-1856). Orașul antic, una din cetățile principale ale geților, ocupa o suprafață întinsă între Balta Iglița, dealul Piatra Râioasă și comuna Turcoaia (jud. Tulcea), acoperită azi de ruine. Situl arheologic cuprinde: 1) cetatea de est, din secolul V, de tip moeso-roman, de plan poligonal cu turnuri în formă de potcoavă la colțuri; în interiorul ei se află două bazilici și zidurile altor edificii; 2) cetatea de vest, contemporană celei de est
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
I și începutul celui următor, cetatea Troesmis a devenit un centru militar roman, alături de care s-a dezvoltat și o așezare civilă între cetatea de est si cea de vest unde s-au stabilit meșteșugari, negustori etc. Deși primele săpături arheologice au fost efectuate de Engelhardt între 1864-1865, ruinele nu au mai fost cercetate ulterior sistematic și nici exhaustiv pe întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse în cutii de piatră sau țigle. În cazul sitului arheologic de la Beroe, amintim prezența unui mormânt de incinerație (din cele 5 sus-amintite), mormânt identificat într-o groapă ovală, în care s-au găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate, situație identică cu cea de la Argamum unde au fost descoperite
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în groapă simplă sunt cele mai frecvente. În acest sit arheologic s-au surprins înmormântări simple și duble, reînhumări și înhumări doar de cranii. Mormintele sunt în groapă simplă (scheletul așezat direct pe pământ), apoi, morminte cu țiglă, cu pietre, cu lemn (toate aceste adaosuri necesare protecției scheletului în manieră totală
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sticlă; un mic vas de argint etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple sau cu monogramul lui Cristos pe o masă monolită de calcar cu două picioare, semnul crucii etc., prezența a 4 monede de bronz din secolul IV. 3. Descoperiri arheologice extra coemeteriale 3.1. Bazilici paleocreștine Din cele 30 de bazilici descoperite în Sciția Minor, unele conțin și cripte-martyrium, altele cripte-reliquarium, iar restul, deocamdată, întrucât cercetările nu s-au finalizat încă, nici una dintre toate aceste. Cripta, ca element compozițional al
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
serie de opaițe din secolele IV-VI; 13) prezența la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța)a unui basorelief pe o placă de calcar, cu conținut creștin (vezi supra) (secolul VII). 4. Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine 4.1. Materiale arheologice și monumente paleocreștine Materialele arheologice specifice cultului creștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, prevăzută cu necropole, chiar dacă nu au fost identificate până acum în totalitate. Materialul arheologic, alături de elementele de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
IV-VI; 13) prezența la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța)a unui basorelief pe o placă de calcar, cu conținut creștin (vezi supra) (secolul VII). 4. Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine 4.1. Materiale arheologice și monumente paleocreștine Materialele arheologice specifice cultului creștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, prevăzută cu necropole, chiar dacă nu au fost identificate până acum în totalitate. Materialul arheologic, alături de elementele de rit, ritual și inventar, constituie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
4.1. Materiale arheologice și monumente paleocreștine Materialele arheologice specifice cultului creștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, prevăzută cu necropole, chiar dacă nu au fost identificate până acum în totalitate. Materialul arheologic, alături de elementele de rit, ritual și inventar, constituie un indiciu de mare importanță în stabilirea mormintelor creștine, deseori lipsite de inventarul arheologic, din motive religioase. În cele ce urmează, vom prezenta elementele paleocreștine sub forma unui inventar imediat, în vederea facilitării
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]