3,682 matches
-
sa, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la naștere, lui Vladimir Dumitrescu i-a fost dedicat un volum omagial, ce debutează cu un text în care sunt reliefate activitatea științifică și personalitatea sa Fapt extrem de rar întâlnit în arheologia din România, Vladimir Dumitrescu a scris, pe lângă textele arheologice propriu-zise sau texte de popularizare, și lucrări de memorialistică. Prima dintre acestea, referitoare la activitatea sa în cadrul M.N.A. până în anul 1956, a fost predată spre publicare înainte de căderea regimului comunist în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la filologia clasică, și numai covârșitoarea personalitate a lui Vasile Pârvan, ca și succesul neașteptat pe care l-am avut la prima lucrare de seminar, după câteva săptămâni de cursuri, m-au determinat să trec la istorie antică și la arheologie. Dar, despre aceasta, cu alt prilej... Când politica insulară nu ne-a mai mulțumit, am trecut și la politica românească, desigur cu aceleași dezbateri parlamentare, alegeri violente și ziare și reviste-miniatură, pe care nu le-am părăsit decât o dată cu intrarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
inițiate de Vasile Pârvan, publicând o serie de volume cu lucrările membrilor școlii, ceea ce nu se poate spune și despre succesorul lui Emil Panaitescu, profesorul Sc. Lambrino, a cărui groază pentru „bunul de imprimat” e un fenomen cunoscut de toți arheologii români, deși pentru mine neexplicabil, având în vedere temeinica sa pregătire științifică. Conferința lui Emil Panaitescu - pentru a reveni la punctul de plecare - a avut ca subiect pe Iulius Caesar și, spre surprinderea noastră, dublată de o puternică ilaritate, oratorul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lui Radu Vulpe, la Iași) să-și liniștească profesorul [242] deoarece nu mă voi amesteca în niciun fel în chestiunea care-l privește pe Lambrino, iar dacă mi se va cere avizul îmi voi declina competența, eu fiind specialist în arheologia preistorică, nu în epigrafie grecească. De altfel Lambrino nici n a figurat pe lista celor revizuibili, deoarece nu se amestecase în niciun fel în chestiunile politice, iar la Universitate își făcea întreaga datorie, ceea ce nu l-a împiedicat să răspândească
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și poate fi confirmată, probabil, cu dosarele de la Minister. Referatul era redactat cam în termenii următori: „Dl Profesor I. Andrieșescu și-a câștigat - în baza unei îndelungate activități pe teren și a numeroase lucrări de specialitate - un nume binemeritat în arheologia preistorică românească, fiind primul cercetător român specialist în acest domeniu și fiind numit profesor universitar în anul 1927. De la această dată dsa a mai publicat următoarele lucrări...”. Aici am menționat cele trei sau patru articole științifice publicate între 1927 și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
prin a-mi da dreptate - chiar acel ce formulase obiecțiile - și lucrurile s-au liniștit. Puțin timp după aceea, din proprie inițiativă, fără să mă roage nimeni, am dispus ordonanțarea unor ajutoare pentru cumpărare de cărți celor trei seminarii de Arheologie din țară, inclusiv acelui al profesorului Andrieșescu, deși nu depindeau de Culte și Arte. De aceea nu mică mi-a fost mirarea când am aflat peste câteva luni, în vara anului 1941, că profesorul Cartojan și-a exprimat dezaprobarea împotriva
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o prezentare a descoperirilor de la Cucuteni, opera lui Beldiceanu e alcătuită dintr-un volum de Poezii (prima ediție, Iași, Șaraga, 1893; a doua ediție, postumă: București, Minerva, 1914) și dintr-un articol intitulat Antichitățile de la Cucuteni în Revista pentru istorie, arheologie și filologie, III, vol. V, 1885, apărut în broșură sub titlul Cucuteni, schiță arheologică, Iași, același an. De n-ar fi descoperit antichitățile de la Cucuteni, N. Beldiceanu ar fi meritat probabil să fie uitat. Șansa sa a fost asta, ajungând
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trebuia să traversăm prin piață. - E imprudent să ieșim, a zis el laconic. N-am insistat, mi-am dat seama că băiatul știe ce spune iar ce știa el era mai bine să nu aflăm și noi. La cercul de arheologie elevul avea statut de veteran. Din curiozitate și fără să aibă habar ce este arheologia, câțiva copii, atrași mai degrabă de excursiile pe care le făcea cercul, veniseră la Casa pionierilor. Noutatea de a descoperi obiecte neașteptat de vechi și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
insistat, mi-am dat seama că băiatul știe ce spune iar ce știa el era mai bine să nu aflăm și noi. La cercul de arheologie elevul avea statut de veteran. Din curiozitate și fără să aibă habar ce este arheologia, câțiva copii, atrași mai degrabă de excursiile pe care le făcea cercul, veniseră la Casa pionierilor. Noutatea de a descoperi obiecte neașteptat de vechi și adunările poreclite „simpozioane” unde copiii își prezentau propriile descoperiri i-au îndemnat să nu mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
le făcea cercul, veniseră la Casa pionierilor. Noutatea de a descoperi obiecte neașteptat de vechi și adunările poreclite „simpozioane” unde copiii își prezentau propriile descoperiri i-au îndemnat să nu mai părăsească această activitate. Crescuseră mari acum, știau multe despre arheologie și viață și, între noi, purtam discuții nu tocmai ortodoxe pentru acele vremuri. La mare preț erau bancurile politice pe care ni le împărtășeam cu bucuria unei libertăți nestânjenite. Auzisem că securitatea își bagă nasul peste tot și scotocește în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vârful dealului (ședea în Copou) pe-o bancă și, când văd o studentă frumoasă, mă iau după ea. Așa îmi pare că sunt mai sprinten. - Și dacă fata se depărtează? - Parcă numai una frumoasă are Iașul? Pionier în istoria și arheologia orașului, multe din adevărurile descoperite de profesorul Constantin Cihodaru s-au perimat. Spre deosebire de științele exacte, în care axiomele noi apar la mare distanță de timp, și chiar lingvistica în care, odată stabilite, legile au structuri de oțel, arheologia își completează
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
istoria și arheologia orașului, multe din adevărurile descoperite de profesorul Constantin Cihodaru s-au perimat. Spre deosebire de științele exacte, în care axiomele noi apar la mare distanță de timp, și chiar lingvistica în care, odată stabilite, legile au structuri de oțel, arheologia își completează datele cu fiecare descoperire. Aici adevărul e proteic, ceea ce dă un farmec aparte disciplinei. Profesorul Cihodaru era adeptul ipotezelor care împing știința istoriei înainte, fără a atinge vreodată adevărul absolut. Logică și convingătoare, argumentația lui era admirabilă. NICOLAIE
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
salubritate, cu temelii de biserici de care, până la Pușcașu, nimeni n-a știut nimic; lui îi datorăm splendida restaurare de la mănăstirea Dobrovăț și miile de obiecte descoperite care ar face fala oricărei expoziții; toate datorează renașterea lor acestui înrăit întru arheologie. Ce-i drept, Nicolaie Pușcașu nu prețuia deontologiile profesionale. Un arheolog care sapă distruge prin iminență locul care, până la el, a păstrat în poziționarea inițială vestigiile istorice. Din această cauză dânsul e obligat să măsoare, să deseneze, să fotografieze „sit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
viitorul acestora nu e tentant. Și totuși nu pot înțelege ce s-a întâmplat în sinea lui Cătălin; în adevăr, prea era orgolios ca s-o mărturisească. Ținând de intuiție, însușirile lui aveau o percepție ieșită din comun. Pasiunea pentru arheologie a atins la dânsul pragul de sus, acolo unde meseria se termină și începe arta. În empireul acesta al marilor emoții băiatul a uitat probabil de regulile vieții care sunt uneori descurajant de banale. De pildă, lui Cătălin nu-i
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
goană de pe șantier. Când a nimerit la Archeos, băiatul părea un motănel. De-abia trecuse în clasa a treia și încercase până atunci mai multe cercuri, inclusiv cel de tapiserie în care nu erau decât fete. S-a fixat la arheologia către care îl mâna o pasiune mai veche. Aici s-a simțit în largul lui, fiindcă cerințele pedagogiei îi păreau mai blânde decât rigoarea arheologică. Putea să-și arate în voie și să se laude cu colecțiile sale. Prudent, Vili
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la gimnaziu Gruia se lăsa antrenat mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului au devenit mai târziu serioase. Voia să dea admitere la teologie. Cu ceva timp înainte de revoluție mă aflam, însoțit de o echipă a cercului, în poarta Institutului de arheologie unde ne-a întâmpinat un distins istoric care dorea să-i cunoască pe copii. Dând mâna cu ei, îi întreba ce intenții de viitor au. Când, cu sinceritate, Gruia i-a răspuns că va urma teologia, istoricul și-a retras
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Între dânșii s-a iscat un conflict, fiecare dorindu-și partea pe care n-o avea. Adulmecând ca o fiară, Octavian a dat târcoale cercului Archeos unde a îndrăznit până la urmă să intre. Nu s-a oprit la cercul de arheologie; l-au atras și felicitările pe care le zugrăveau copiii la cel de pictură. Prinzând tehnica, și-a vândut felicitările și așa a văzut că poate avea un câștig mai demn decât scociorând prin 201 container. Deși venitul din această
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-l mai aștepte, ardeleanca la îndemnat pe Șoimuleț: - No, hai ș-om mere ! Plin de indignare, el i-a răspuns prompt: - Șomer e mă-ta !... După colecția de timbre și cărțile cu indieni, pasiunile lui Șoimuleț au devenit, în ordine, arheologia, fotografia și calculatorul. A terminat două facultăți, apoi a fost profesor iar acum e muzeograf la Casa Pogor. 2006
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
artelor mergea des la Operă, la concerte, dînd la palat audiții de muzică de cameră. Foarte cultivată, era temută la audiențe pentru "întrebările încuietoare" pe care, după ce se documenta bine, le punea erudiților și intelectualilor asupra unor probleme de istorie, arheologie sau poezie (îl detesta pe d'Annunzio). Își exercita cu o conștiință activă rolul de suverană; se pare că din tinerețe avusese ambiția să ajungă regină. Contele Primoli, gentilom încîntător, ce lega Franța de Italia prin apartenența sa la familia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și imaginarului. Coordonează și editează volume colective și numere de reviste științifice (Images. Journal of Visual and Cultural Studies; Caietele VIZUAL), precum și seria de volume de autor "Text și imagine", CESIEditura Universității din București. Laura Mesina, Uitarea Romei. Studii de arheologie a imaginarului (c) 2015 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MESINA, LAURA Uitarea Romei : studii de arheologie a imaginarului / Laura Mesina
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Uitarea Romei. Studii de arheologie a imaginarului (c) 2015 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MESINA, LAURA Uitarea Romei : studii de arheologie a imaginarului / Laura Mesina. - Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0015-6 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURA MESINA UITAREA ROMEI
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Laura Mesina. - Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0015-6 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURA MESINA UITAREA ROMEI Studii de arheologie a imaginarului INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Cuvânt înainte / 47 Este posibilă o arheologie a imaginarului? / 55 Semantică și ritual. De la kolóssos la imagines / 87 I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei / 87 II. Funcția ceremonială romană: funus imaginarium
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURA MESINA UITAREA ROMEI Studii de arheologie a imaginarului INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Cuvânt înainte / 47 Este posibilă o arheologie a imaginarului? / 55 Semantică și ritual. De la kolóssos la imagines / 87 I. Ritualul funerar grec și mitul memoriei / 87 II. Funcția ceremonială romană: funus imaginarium / 112 III. Un "bazin semantic" greco-roman / 152 Gândirea greacă, despre politic și imagine
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care noțiuni sau fenomene. Deși configurată în lumea romană imperială pe baza practicilor ritualice și a convențiilor moștenite sau nou create, expresia funus imaginarium se înrudește natural cu unele elemente de ceremonial din istorii anterioare. Am numit căutarea acestora o "arheologie a imaginarului", dată fiind metoda aleasă. Fără nici cea mai mică pretenție de a fi scos la lumină prin cercetarea de față "tot" sau "esențialul", cred că "strategia" în sine a căutării, bazată parțial pe teoria lui Michel Foucault, are
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe care de altfel Foucault îl agrea atunci când și-a formulat teoria). Amintesc aici doar câteva exemple în care metodologia lui Foucault s-a dovedit utilă studierii subiectelor ce țin de lumile antice. Olivier Boulnois realizează și el o minuțioasă arheologie a vizualului din cultura medievală timpurie a occidentului european. Inspirat de Hans Belting și de lucrările sale dedicate unei etape mai târzii a evului mediu (mai cu seamă imaginii cu subiect religios din culturile catolice), Boulnois construiește analiza ceva mai
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]