2,289 matches
-
Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și profunzimea sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a imaginii. A traduce imaginile, cu funcțiile sale cosmologice, antropologice și psihologice, în termeni concreți
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
variate, fie informale (ca socializarea, practicile cotidiene, memoria colectivă, comportamentele individuale și interacțiunile lor sau comunicarea simbolică), fie instituțională (ca limba, educația, sistemele legale). Reprezentările sociale își au deci rădăcinile în taxinomii comune, în categorizări sau diferite themata, adică idei-sursă, arhetipuri, antinomii care determină „tematizări” ale discursului comun, dar și a discursului științific. Iar themata se transmite prin memoria colectivă: toate discursurile noastre, credințele noastre, reprezentările noastre "vin" din alte discursuri și din alte reprezentări elaborate înainte de noi. Sau - sugerăm
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
un centru de reeducate acolo unde, pentru că nu știe nici o meserie, să fie pus la spălat closetele, asta pentru ca pentru prima dată în viață, acest individ să facă ceva util pentru societate. Dar Iliescu nu este singurul, el reprezintă doar arhetipul haitei de ciocoi clocite timp de zeci de ani de către regimul bolșevic. Majoritatea oamenilor nu sînt în stare să înțeleagă ce se întîmplă astăzi în țară, nu sînt conștienți că totul se datorează acestei haite de jefuitori. S-a lucrat
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
se lasă convins și dă verdictele în conformitate cu ce îi dictează propria sa conștiință. Nu pot să închei această secțiune fără să amintesc aici de Alexandre Dumas pe care eu îl consider unul din cei mai mari scriitori ai lumii. Este arhetipul meseriașului, - al scriitorului profesionist. Pentru a-și scrie cărțile, scriitorul s-a documentat mai întîi în arhivele Franței, iar pe baza documentelor consultate, și-a construit și renumitele sale romane. (Aceasta înseamnă un scriitor adevărat, să te inspiri din viața
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
în care își atrage și copiii, iar pînă la urmă ajung cu toții la închisoare. Atît a putut să înțeleagă din viață acest personaj. Dar ne sună cumva cunoscut ? Cu siguranță da. Comunismul și apoi neocomunismul s-a clădit pe același arhetip, practic pe același tip de infractori, doar că spre deosebire de Manalese, bolșevicii sînt mult mai vicleni. Astăzi, pentru a jefui și a face averi, aceștia nu au nevoie nici de pistoale , nici de jafuri armate, ci sînt suficiente pur și simplu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
lucr?rîi De re aedifica-toria (1447-1452). De Architec-tura Libri Decem a lui Vitruvius, arhitect român din secolul I �. Ch.; acest tratat, singurul din Antichitate cunoscut, devine, �ncep�nd de la Alberti ?i pentru o perioad? de cel pu?în trei secole, arhetipul teoriei arhitecturale �n Europa. Tratatul lui Alberti expune un sistem de arhitectur? ?i de urbanism care implic?: 1. cunoa?terea materialelor ?i a utiliz?rîi lor; 2. satisfacerea programelor care corespund cererii sociale; 3. frumuse?ea provenind din armonie, ca
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iilor ?i plasticitatea accentuat? de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice scar? ar fi, �ntemeiaz? un stil nobil ?i riguros, de o �nalt? valoare arhitectonic? ?i plastic?; un stil care fixeaz? arhetipurile limbajului clasic pentru urm?toarele trei secole. Curtea vilei Belvedere, �nceput? �n 1505 pentru Iuliu al II-lea, demonstreaz? m?iestria lui Bramante �n tratarea unui sit accidentat. Pentru a lega palatul Vaticanului de o vil?, Belvedere, situat? la 300
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
futurist (Citta Nova, 1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul oră-?ului futurist este New York, care �este �n sine o oper? de art?� (1915). O alt? abordare, măi pragmatic?, a raportului mă?în?-arhitectur? apare �n lucr?rile construite de germanul P.�Behrens (1868-1940) �n timpul colabor?rîi sale cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
necesar, ci că dor al memoriei înfiorate [s.n.]21. O nuanță se cuvine a fi subliniată aici: de un act de reminiscența se vorbește în acestea rânduri, doar că realitate pe care ne-o dezvăluie astfel nu este cea a arhetipurilor platonice ideale, pentru simplul motiv că această realitate ultima nu este un lucru, ci un act - Creația - , pentru care durată bergsoniana pare o aproximare mai potrivită. Pe această linie de gândire, în parafrază barbiana, "stabile[le] corpuri" reprezintă realitatea primară
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
elle en prépare un autre". 67 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)", 1931, în Versuri și proza, 1984, pp. 212. 68 Expresie ambigua, care credem că se referă la spiritul celor dispăruți, așa încât contrucția poate fi interpretată drept esență/arhetipul, simbolizat aici de filament (haloul întunecos), pe care doar cel "inițiat" pare să îl vadă. 69 Inima locului ar putea fi chiar "Inima Divină", din Eureka lui Edgar Poe. 70 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 621
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
16 Spenser, care, după părerea lui Ben Jonson, n-a scris "în nici o limbă", folosește un sistem de arhaisme, neologisme și provincialisme ușor de analizat. *17 Milton nu numai ca folosește un vocabular latinizat, în care cuvintele engleze au sensul arhetipurilor lor, dar dă propozițiilor o topică specifică. Limba lui Gerard Manley Hopkins se caracterizează prin prezența unor cuvinte saxone și dialectale prin ocolirea cu grijă a vocabularului latin, susținută teoria și de mișcarea promotorilor germanismelor în limba engleză, precum și printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
se numește adesea gândirea modernă, adică în afara raționalismului, naturalismului, pozitivismului, științei. De aceea, această clasificare a metaforelor sugerează ideea că -poezia rămâne credincioasă modurilor de gândire preștiințifice. Poetul păstrează viziunea animistă a copilul/ui și a omului primitiv, oare este arhetipul copilului. *51 În anii din urmă, au apărut numeroase studii despre anumiți poeți sau chiar despre anumite poezii sau piese care se ocupă de imaginile lor simbolice. In această "critică practică", importante sânt ideile de la care pleacă criticul. Ce urmărește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pentru a găsi categoriile împărtășite de toți membrii aceleiași epoci. Dintre toți practicienii istoriei mentalităților, Philippe Ariès este, fără îndoială, cel care a manifestat cel mai puternic atașament față de o astfel de identificare a noțiunii cu un sentiment comun. Recunoașterea arhetipurilor de civilizație împărtășite de o întreagă societate nu înseamnă, desigur, anularea oricărei diferențe între grupurile sociale sau între clerici și laici. Dar aceste diferențe sunt întotdeauna gândite în interiorul unui proces de lungă durată care produce reprezentări și comportamente care sunt
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Centrul de tehnologii noi, Teatrul muzical și Clădirea centrală de servicii, Biblioteca și Arhiva de reviste. Prin modelare și injectare ne referim la spațiile create sub suprafața terestră, astfel Încât se evidențiază elasticitatea pământului ca material de lucru. Pentru acest model, arhetipul istoric este bordeiul. Din exterior, clădirea nu apare ca un obiect, ci ca o variație În suprafața terenului, ca o topografie artificială foarte bine deghizată. La acest nivel nu se mai poate vorbi de contextualism, deoarece arhitectura este deja o
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
1985, versiune engleză 1981, ed. revăzută și adăugită, 1997); * „Ecran interior“, versuri, Iași 1975; * „Între Ulysse și Don Quijote“, Iași 1978; * „Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originale“, București 1981; * „Propilee. Cărți și destine“, Iași 1984; * „Nisipul“, roman, București 1989; * „Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale“, Iași 1990; * „Amfiteatru cu poeți“, Iași 1995 (ed. II revăzută, 2001); * „Caietele privitorului tăcut“, memorii, Iași 2001; * „Perspective“, studii critice, Iași 2001; * „Baltagul. Privire critică“, Cluj-Napoca, 2002; * ,,Pașcani. Municipiul si zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 (coordonator
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
că omul credincios își poate trăi astăzi fără opreliște convingerile religioase, poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință privată sau valoare strict culturală, patrimoniu respectat, dar neîntreținut. Gînditorii care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ce le sînt specifice, pentru ca, eliberat de ele, omul să se identifice participativ cu realul absolut. Aceasta e, rapid spus, tema eliberării totale din doctrinele Indiei sau identificarea cu Tao, în China. Aceasta este, pentru tradițiile monoteiste, tema Omului universal. Arhetip uman al universului, el indică, pentru fiecare om, ținta ultimă a efortului spiritual, aceea de a satura toate treptele realului, în termenii lui Andrei Pleșu. în creștinism, tema are un relief special, de vreme ce Christos este Omul universal în plenitudinea lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
într-o asemenea intimitate de principiu cu Dumnezeu încît Omul originar constituie modelul creației, proiectul ei integral, structura posibilităților divine de manifestare. Cînd divinul se manifestă, auroral, sie însuși, se spune că el își dă chip de om, instaurînd astfel arhetipul umanului. Pentru tradițiile abrahamice, omul este creat după chipul de om al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă asumă condiția noastră, ci, dacă riscăm sensul tare al expresiei, tocmai fiindcă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își apropie forma de forma cercului și, prin salt, prin trecere la limită, se identifică cu ea. în traseul său, omul interiorizează o sferă tot mai largă a realului ; dar mai ales converge calitativ spre Forma care îl definește, spre arhetipul său. Nu alta este concepția lui Berdiaev privind persoana totală, echivalent al omului universal. Pentru el, persoana fiecărui om concret poate fi definită ca o unitate universală. Prezentă ca program înlăuntrul omului, ea își așteaptă, își cere realizarea. Dată dintru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități în cealaltă 1 sau, potrivit lui Origen, întrepătrundere, contextură. în acest orizont, existența universală are, dincolo de curgerea și peripețiile ei manifeste, o mișcare secretă care o poartă către arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie cu contrastele, crizele, contradicțiile lor flagrante pot sluji
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație mai directă decît cauzalitatea, dar și mai subtilă, între arhetipuri și imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația de tip simbolic e mai directă decît cauzalitatea, fiindcă mintea nu trebuie să parcurgă succesiv tot
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai înalte la cele mai mărunte. Relația de tip simbolic e mai directă decît cauzalitatea, fiindcă mintea nu trebuie să parcurgă succesiv tot lanțul inferenței care leagă capetele. Lucrul cel mai comun, în măsura în care poartă o încărcătură simbolică, trimite direct la arhetipul pe care îl reflectă. Pentru a vorbi despre relația dintre idei și existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și îi dau un sens viu, nefracturat. Cu cît un simbol se întrupează într-un lucru mai mic, mai banal, mai neînsemnat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
simpla afirmare a unor valori nu înseamnă educație și cu atât mai puțin comportament moral. Un element important al textelor epice îl constituie valoarea educativă a experienței pe care o reflectă în materie de educație, ea nefiind doar depozitara unor arhetipuri cognitive, relaționale și de acțiune ale experienței umane, ci și purtătorul unor mesaje educaționale foarte actuale, insuficient explorate și valorificate. Putem spune că basmele și poveștile sunt primele elemente de educație: „În orice lucru care trebuie făcut, în interesele cele
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
gîndea în basme și vorbea în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor sau ale plămădirilor culturale, iar asimilarea organică nu era altceva decît racordul la acel sincretic loc geometric al originarului, al arhetipului, al începuturilor încărcate de potențialitate. Sinteza făcută de un autor ca Eminescu a fost astfel descifrată prin renunțarea justificată (și) la parti-pris-urile europo- și etnocentriste care au dominat multă vreme lumea, e drept nu fără un anumit spor ideatic, chiar dacă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]