9,452 matches
-
tip criminal, în cele mai răsunătoare cazuri de contrabandă, evaziune fiscală, trafic de droguri, operațiuni de import export ilegale, fapt pentru care s-a realizat și perfecționat continuu parteneriatul pentru crimă. Contrabanda cu alcool sau țigări, traficul de droguri și armament nu pot fi concepute fără participarea afaceriștilor aflați pe mai toate meridianele și paralelele globului. Într-un asemenea context este relevantă lista de infracțiuni circumscrise fenomenului de criminalitate a afacerilor, redactată de Comitetul European pentru Problemele Criminale: • infracțiuni în legătură cu formarea
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
obligații financiare au fost lichidați, în manieră tipic chinezească, lideri ai unor grupuri ce desfășoară activități ilegale în București. Mafia Ucraineană și Moldovenească a acționat pe teritoriul României specializându-se în acțiunile de tip „Racket", traficul de prostituate, contrabandă cu armament, explozivi și substanțe radioactive, furtul și comercializarea autoturismelor de lux, traficul de droguri, contrabandă cu alcool și țigări. Liderii acestor grupuri, proveniți din rândul foștilor luptători în războiul din Afganistan și foștilor militari din trupele de securitate, au investit masiv
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
violență, caracterizată prin comiterea unor acte de terorism, omoruri la comandă, răpiri de persoane, incendieri de imobile și autoturisme. Marile afaceri din domeniul traficului de droguri, contrabandă cu alcool și țigări, traficul de carne vie, plasarea bancnotelor false, traficul de armament, furtul și comercializarea autoturismelor de lux, comerțul clandestin cu opere de artă se derulează astăzi de grupurile mafiote din România în parteneriat cu grupurile similare din Rusia, Germania, Turcia, Cipru, Grecia, Ucraina, Italia, Ungaria, Bulgaria, etc. Au fost intens mediatizate
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
septembrie 1946 Secretarul de Stat interimar William L. Clayton îi scria lui Byrnes despre necesitatea asistenței militare pentru Turcia, pentru ca presiunea rusească să nu aibă șanse de reușită. Lucrurile începeau să devină foarte serioase și Turcia ceruse ajutor constând în armament, iar la 21 octombrie 1946, Loy Henderson, directorul Biroului pentru Afacerile Orientului Apropiat și Africii, îi arăta lui Byrnes că din 15 august Uniunea Sovietică urmărea să transforme Turcia într-un satelit, ceea ce ar fi dus la o expansiunea comunismului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ani, ambele state angajându-se să colaboreze pentru menținerea păcii. La 25 iunie 1950 izbucnea războiul din Coreea, un teritoriu considerat oficial non - strategic atât de Washington, cât și de Moscova. Cu toate acestea, Stalin începuse aprovizionarea nord coreenilor cu armament ofensiv, promovând invazia Sudului. Americanii au considerat că Peninsula Coreea trebuia salvată de comunism. Conform teoriei dominoului, dacă Stalin nu era oprit în Coreea, el avea să avanseze și alte țări urmau să intre în sfera de influență sovietică. Când
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
toate compartimentele vieții sociale, economice și militare modelul american, astfel încât devenise o „mică Americă”. Ajutorul economic s-a extins peste prevederile Planului Marshall. Turcia își asuma obligațiile pe care le aveau și celelalte țări membre NATO, sub o comandă internațională. Armamentul, echipamentul, mentalitatea, trebuiau adaptate în conformitate cu a celorlalți Aliați, iar asocierea militară cu Statele Unite deja pregătită de Doctrina Truman începea să funcționeze convenabil ambelor părți. Când Turcia s-a alăturat NATO, experiența războiului din Coreea domina gândirea strategică a aliaților. Teama
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Apropiat în care Uniunea Sovietică era foarte tentată să intervină mai ales că relațiile cu Israelul începuseră să se răcească. La 25 mai 1950 Statele Unite, Franța și Marea Britanie au făcut publică o declarație prin care intenționau să limiteze exportul de armament în Orientul Mijlociu. Uniunea Sovietică nu a fost invitată să participe la această declarație și prin urmare aceasta nu putea să se considere asociată în vreun fel. Cu alte cuvinte statele din regiune care doreau să se aprovizioneze cu armament se
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de armament în Orientul Mijlociu. Uniunea Sovietică nu a fost invitată să participe la această declarație și prin urmare aceasta nu putea să se considere asociată în vreun fel. Cu alte cuvinte statele din regiune care doreau să se aprovizioneze cu armament se puteau adresa Moscovei în condițiile în care aliații tradiționali din Occident le refuzau. Este motivul pentru care se va declanșa ulterior cursa înarmărilor, cauza indirectă a crizei Suezului. În 1955 Uniunea Sovietică a încercat o mișcare de extindere a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Occident le refuzau. Este motivul pentru care se va declanșa ulterior cursa înarmărilor, cauza indirectă a crizei Suezului. În 1955 Uniunea Sovietică a încercat o mișcare de extindere a sferei sale de influență în Orientul Mijlociu vânzând o cantitate mare de armament Egiptului. Acest fapt a stârnit naționalismul arab făcând conflictul arabo-israelian și mai greu de stăpânit și fiind perceput ca o provocare la adresa dominației occidentale în Orientul Mijlociu. Canalul Suez era principala arteră de aprovizionare cu petrol a Europei Occidentale, care trebuia
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
României într-un hinterland agricol al C.A.E.R.-ului”. Problemele vor continua în timpul crizei rachetelor din Cuba din octombrie 1962 când România a încercat și a reușit să se apropie de Statele Unite pe care le-a convins că nu există armament nuclear pe teritoriul său. Criza rachetelor a adus în discuție atitudinea Bucureștiului cu privire la respectarea obligațiilor sale de membru al Pactului de la Varșovia în caz de război cu NATO, ceea ce ar fi clătinat securitatea sovietică din zona Mării Negre, deoarece un asemenea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
doar un explozibil de foarte mare putere, fiind însă o armă ca toate celelalte folosite până atunci, continuându-se astfel logica ce a stat chiar la baza dezvoltării armei nucleare; arma nucleară este și poate fi utilizată asemenea oricărui alt armament convențional. E necesar să subliniem setul de condiții care au favorizat apariția acestei concepții la nivelurile politic și militar american. În primul rând, în 1945, SUA erau singurul stat din sistemul internațional care deținea atât tehnologia necesară construcției armei atomice
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
mai târziu, în 1951, URSS își construiește propria bombă cu hidrogen. Spre deosebire de bomba atomică, bomba cu hidrogen (arma termonucleară) are o capacitate de distrugere incomparabil mai mare (de ordinul zecilor de megatone). Ca atare, există deja o sinistră diversitate a armamentului nuclear. În august 1948, URSS testează pentru întâia oară arma nucleară pe care o dezvoltase în doar trei ani. Acest fapt modifică radical concepția americană și internațională, în general privind armele nucleare. Astfel, SUA încetează să mai fie singura putere
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
nouă problemă esențială: numărul de state care dețin arme nucleare a crescut, având în vedere că statele pe teritoriul cărora fosta URSS deținea baze de lansare a armelor nucleare (precum Bielorusia, Kazahstan și Ucraina) au păstrat cel puțin o perioadă armamentul nuclear din dotare și l-au naționalizat. Astfel că, dacă timp de aproximativ o jumătate de secol numărul puterilor nucleare a rămas constant, începând cu principalele două superputeri implicate în Războiul Rece, Marea Britanie, Franța și China 1, după sfârșitul Războiului
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
a relațiilor internaționale Punctul III de inspirație cobdenită , conform căruia pacea poate fi promovată prin îndepărtarea cât de mult posibilă a tuturor barierelor economice și stabilirea unor condiții de liber schimb egale tuturor națiunilor asociate în vederea menținerii păcii Problema controlului armamentului, inclusiv problematica neproliferării armelor nucleare Punctul IV care leagă posibilitatea menținerii păcii de existența unor garanții adecvate, conform cărora arsenalele naționale vor fi reduse la minimum, în concordanță cu capacitatea de asigurare a securității naționale. Interesul pentru promovarea individului ca
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
a fost lansarea unei mari campanii, pe ambele țărmuri ale Atlanticului, pentru detectarea și oprirea fluxurilor de bani din activități ilegale. Atenția cercetătorilor și mai ales a practicienilor s-a îndreptat și înspre grupurile infracționale transnaționale implicate în traficul de armament și materiale militare, în migrația ilegală și în alte domenii sensibile. Chiar dacă asemenea structuri nu sunt recunoscute drept actori ai vieții internaționale, analiza lor poate contribui la o mai bună înțelegere a efectelor globalizării. Mișcări de gherilă și miliții Plasarea
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
a relațiilor SUA-URSS. În această perioadă nu mai există crize între cele două superputeri, nici măcar crize indirecte, conduse prin intermediul terților. Odată cu semnarea tratatelor SALT I și SALT II (Strategic Arms Limitation Treaty) bazate pe o logică a cooperării în privința reducerii armamentului nuclear , precum și odată cu Ămomentul Helsinki (1975) când are loc Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (care a generat instituirea CSCE, redenumită ulterior OSCE) se observă o schimbare a tonului relațiilor dintre SUA și URSS, ambele state fiind dispuse să
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
ultimul maxim glaciar (cca 20 ka BP) (pentru perspective actuale asupra perioadei, vezi Camps & Szmidt 2009; Finlayson 2004; Van Andel & Davies 2003). Creșterea mobilității, probată de raza de transfer a materiilor prime litice, orientarea tehnologiei către utilajul compozit și către armamentul pentru vânat la distanță (Churchill & Rhodes 2009; Shea & Sisk 2010), însoțite de o prelucrare sistematică a materiilor prime de origine animală (Bar-Yosef 2002), indică emergența unor sisteme socio-tehnice (sensu Pfaffenberger 1992) inedite în raport cu moștenirea paleoliticului mijlociu, gravitând în jurul exploatării logistice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
MARE. La 22 august 1917, după strălucitele victorii ale armatei române de la Mărășești, Corpul Voluntarilor Ardeleni primește un mai mare aflux de voluntari, detașamentul număra deja 30.000 de voluntari. Zilnic soseau în tabăra Corpului câte 200 de voluntari. Cu armament și echipament pus la dispoziție de guvernul rus, pe măsură ce se constituia un batalion, era trimis în țară. Prima unitate militară de voluntari Voluntarii ardeleni fac apel la autoritățile române să fie acceptați în armata română și să lupte alături de aceasta
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Voluntarilor ardeleni bucovineni din Rusia. Ulterior, acest Corp se va numi Corpul 1 al Voluntarilor ardeleni-bucovineni, în urma formării celui de-al doilea Corp al voluntarilor, care va acționa în Siberia, pentru asigurarea siguranței căii ferate transsiberiene pe unde aliații trimeteau armament, muniție și tehnică militară în România. La 3/16 martie 1917 s-a anunțat oficial constituirea Corpului Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la Darnița, iar a doua zi voluntarii au semnat un angajament prin care se puneau cu . Acest
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
pe care să le folosească și populația din comună. Instrucția s a făcut de instructori cu experiență de luptă, ofițeri și gradați proveniți din unitațile care au participat la lupte pe front. Instrucția s-a axat pe cunoașterea și folosirea armamentului modern intrat în dotarea armatei române, exerciții și aplicații tactice în forme diferite de teren, în condițiile folosirii de inamic a substanțelor toxice de luptă, a aviației și artileriei de mare calibru. Un accent mare s-a pus pe pregătirea
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
stabilirea unui pod între cei care se implică în profesie, performant, în exterior, pe ici pe colo, și pe altă parte cunoașterea nevoilor concrete, reale ale societății și diverselor grupuri de actori din aceste țări (indivizi, întreprinderi, comunități teritoriale..) «Cursa armamentului informațional» și aspirația «mereu-mai-mult» a soluțiilor tehnologice avansate pentru prelucrarea informației nu poate fi un scop în sine, mai mult de o frenetică agitație pe forumurile electronice și a altor rețele de socializare, nu poate fi finalitatea unei societăți care
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
rol determinant În declanșarea și susținerea unui război, mai ales a unuia care se contura ca o viitoare conflagrație mondială, idee subliniată și de sociologul Dimitrie Gusti, care afirma că „mai mult decât o simplă chestiune de strategie, aprovizionări și armament [n.n. - războiul], rezumă o Întreagă epocă, toată știința, toată economia, toată cultura, toată tehnica unui timp”. Germania, una dintre cele trei mari puteri revizioniste, care făcea pregătiri susținute În vederea declanșării războiului, dispunând de puține materii prime, și-ndeosebi de petrol
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
crimele regimului / 199 Decuplarea / 205 Vechii ascultați, noii emanați / 211 Cine a tras? / 214 Date despre autori / 219 Lista abrevierilor din text ABI Automobil blindat de intervenție AG Aruncător de grenade ARTM Atelier de reparat tehnică militară ATAM Asigurare Tehnică, Armament și Muniție BIM Batalionul de Infanterie Marină CADA Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei CI Ofițer de contrainformații CC Comitetul Central al Partidului Comunist Român CMLA Cetăți de Muncă, Luptă și Apărare CTOT Comandamentul de Tehnică Operativă și Transmisie CUG
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
spus că n-a tras nimeni și că lor le-a fost frică și de asta nu deschiseseră ei ușile. L-am crezut. S.B.: Cred că nici nu aveau arme. M.N.: Ba aveau. I-am inspectat pe băieți: registrul de armament, pistoalele, seriile, muniția. Totul era OK. N-am apucat bine să termin, că am fost chemat de către adjunctul Ministrului. Am intrat la el în birou și am văzut un om în vârstă, undeva la 70 de ani, căruia m-am
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
spus că obiectivul său era paza acelei părți de clădire. L-am întrebat dacă au folosit muniția și mi-a răspuns că nu. Aveau la ei pistol mitralieră și pistoale. Erau în regulă. L-am întrebat dacă accepta sa depună armamentul și mi-a spus că da. Am luat totul și am sigilat. Au rămas să păzească în continuare partea de clădire ce le revenea. Am pus un soldat să supravegheze ușa lor și un alt soldat, la 5 metri, să
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]