4,701 matches
-
Înșală trei nemți, un rus trei evrei”), la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât trei evrei, dar cinci greci fac 328 Imaginea evreului În cultura română aproape cât un armean”), la nemți („Trei evrei Înșală un armean, trei armeni un grec și mai rămâne și o duzină de creștini” sau „Un evreu face cât trei creștini și un yankeu cât trei evrei”), la elvețieni („Nouă evrei Înșală un elvețian și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât trei evrei, dar cinci greci fac 328 Imaginea evreului În cultura română aproape cât un armean”), la nemți („Trei evrei Înșală un armean, trei armeni un grec și mai rămâne și o duzină de creștini” sau „Un evreu face cât trei creștini și un yankeu cât trei evrei”), la elvețieni („Nouă evrei Înșală un elvețian și nouă elvețieni din Basel Înșală unul din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât trei evrei, dar cinci greci fac 328 Imaginea evreului În cultura română aproape cât un armean”), la nemți („Trei evrei Înșală un armean, trei armeni un grec și mai rămâne și o duzină de creștini” sau „Un evreu face cât trei creștini și un yankeu cât trei evrei”), la elvețieni („Nouă evrei Înșală un elvețian și nouă elvețieni din Basel Înșală unul din Geneva”), la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
yankeu cât trei evrei”), la elvețieni („Nouă evrei Înșală un elvețian și nouă elvețieni din Basel Înșală unul din Geneva”), la francezi („În afaceri trebuie doi evrei contra unui genovez, doi genovezi contra unui grec și doi greci contra unui armean” sau „Trei evrei fac cât un locuitor din Basel, trei locuitori din Basel fac cât unul din Geneva”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Câteodată Însă, situația era răsturnată, evreul apărând În postura celui Înșelat, ca În această zicală românească : „Țiganul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
30 de etnii (europene și asiatice) le corespund tot atâtea animale. Nu sunt puse Însă În evidență - ca În celebrele Fisiologuri - caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei, În cadrul scenei „Judecata de apoi” este o inovație ce aparține iconografiei moldovenești <endnote id=" (12, II, p. 145)"/>. În stânga tronului pregătit pentru judecată (hetimasia) sunt zugrăvite, după caz, următoarele grupuri de necreștini sau de creștini neortodocși : „evrei”, „turci”, „tătari”, „armeni” (considerați sectanți), „latini” (catolici), „etiopieni” (creștini copți), „arabi” (sau „sarazini”) <endnote id="(12, I, pp. 258-264, și II, pp. 133- 145)"/>. Deasupra tuturor este scrisă Înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus - la Judecata de apoi - neamurilor așezate „de-a stânga jețului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a fi „nedrept cinstitor În credință”, făcând „călcări de lege”, cum zic cronicarii despre, de pildă, Ioan Vodă cel Cumplit (Moldova, 1572-1574). Grigore Ureche Îl consideră „armean” (după mamă), Nicolae Costin crede că nu este „creștin pravoslavnic”, Mehmed-pașa scrie că „turcii Îl socoteau a fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că „Numa jidu’ crede că nu e păcat ca să omorăști un om” <endnote id="(13, p. 323)"/>. În România, oamenii erau sfătuiți să fie precauți cu evreii prin zicale populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești dă la leat 1769 : Amândoi [dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un tâlhar de jidan” <endnote id="(3)"/>, sau cu umor negru, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
14) (15) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”10 august 1976”> Mult stimate Domnule Călin, „Serialul” meu va mai avea încă 3 articole (în total, deci, cinci). Vă rog să se arate că în actele scrise în limba armeană numele familiei este Ibrailți nu Ibrailiți. în coloana a patra, iar o greșeală, datorită mie: în loc de „La 16 decembrie 1867 «neguțitorul» Theodor Ibrăileanu înaintează o cerere... în vederea alcătuirii formelor de căsătorie cu Maria Mavrodin”, să se scrie cu Maria Marcovici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
îndreptați textul așa cum voi indica eu cu roșu: 1. Th. Ibrăileanu a fost administrator la moșia Băcești etc. „Băceștii sat și tîrgușor - din 8 noiembrie 1844 - este așezat pe calea ferată...” 2. Ibrăileanu a învățat șc[oala] primară la școala armeană din Roman. Eu am scris cam așa: „Școlile de acest fel erau controlate de autoritățile locale și superioare. Erau conduse de un director, care răspundea de bunul lor mers. Acesta anunța pe directorul liceului sau gimnaziului din localitate - la Roman
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ales președinte al Comisiei monumentelor istorice de pe lângă Academia Română - Filiala Iași. În timpul cât a fost președintele filialei U.A.P. Iași, a inițiat și a condus lucrările până la finalizarea lor, inclusiv supraetajarea la Atelierele de creație a artiștilor plastici ieșeni de pe strada Armeană. A fost membru fondator al Filarmonicii din Iași, membru al Asociației Oamenilor de Știință și Artă în cadrul Filialei Iași a Academiei Române și membru de onoare al Fundației „Sf. Apollonia” Iași. A fost membru al U.A.P. din 1950. La 1
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Sha’ananim, un loc foarte liniștit. Primarul Teddy Kollek, zelos organizator al unor minunate evenimente (unele dintre ele prea fastuoase pentru felul meu de a fi), ne ia cu el În Orașul Vechi, s) cin)m cu unul dintre arhiepiscopii armeni. Pe terasa de pe acoperișul somptuosului apartament sunt enorme glastre cu flori, cu un parfum Îmb)ț)tor. E o lun) aproape plin). Jos se afl) biserică, porțiuni din ea datând din secolul al IV-lea. Arhiepiscopul este, că s) folosesc
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
israeliene pe care nu le-am identificat și redactorul pe probleme externe al ziarului Le Monde, Michel Tatu. În biroul arhiepiscopului se afl) icoane aurite. În vitrine iluminate sunt obiecte foarte vechi. Rareori asemenea vitrine și obiecte Îmi stârnesc interesul. Armeni Între dou) vârste ne ofer) b)uturi și ne servesc la mas). Poart) c)m)și În culori stridente, albastru-verde, pe care sunt imprimate fructe roșii; Îmi place Ins) c) sunt b)ieți buni, se mișc) În jurul mesei cu agilitate
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Moscova, vorbeste În rus) cu Stern și Schneider.) Arhiepiscopul, care a preg)țiț personal vinetele și pulpele de miel, le dezv)luie mesenilor rețetă acestor preparate. El și Kollek discut) despre condimente. Schneider povestește despre un mare muzician și profesor armean (care i-a fost și lui profesor), pe nume Dirian Alexanian, cel care a editat suitele lui Bach pentru violoncel solo, un perfecționist intolerant - „la fel de scrupulos În domeniul muzicii precum sunt ceilalți În materie de condimente. Alexanian i-a spus
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a fi un om ce are o viat) ușoar) și nu v)d de ce i-aș strică seară de la Ierusalim- despre care În jurnalul s)u personal ar scrie, probabil, „O sear) Încânt)toare În Orientul Apropiat, cu un arhiepiscop armean”. M) hoț)r)sc s)-l las s) se bucure de dineu. C)utând un subiect de discuție cu soția mea (o dorinț) l)udabil)), gazetarul Îi spune c) la origine și el este român. Poate afirma acest lucru f
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
discuțiile civilizate este Însuși ritualul discuției civilizate. Tatu este de acord cu opiniile arhiepiscopului despre ruși. Așa se Întâmpl) când oamenii sunt bine informați. Urm)torul subiect Îl constituie Vaticanul, care a primit un tratament asem)n)tor. Câțiva prelați armeni ni s-au al)turat pentru a servi cafeaua și într) și ei În discuție. Unul remarc), de pild), c) Biserică este o instituție care venereaz) succesul și Întotdeauna adopt) atitudinea majorit)ții. Observați ce se Întâmpl) acum În ț
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
el, americanii sunt bine informați - aparatul lor de culegere a informațiilor este formidabil. A fi bine informat Ins), insist eu, nu e totuna cu a Înțelege ce se Întâmpl). Corectul meu interlocutor Îmi d) dreptate. Este de acord cu arhiepiscopul armean și cu Michel Tatu, de la Le Monde, cu privire la faptul c) Henry Kissinger a fost mai deștept decât rușii, f)cându-i pe egipteni s) accepte acordul privind Peninsula Sinai? Domnul D. nu crede c) domnul Kissinger a dejucat planurile rușilor În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tulpin) din care crește aceast) plant) mare, bogat) iese dintr-o adâncitur) de câțiva centimetri În pavaj. Lumină tremur) prin bolta de frunze. În ziua aceasta nu vreau s) merg mai departe. Am avut aceeași senzație atunci când am vizitat biserică armean), unde b)trânul bibliotecar mi-a ar)țâț colecția să de manuscrise cu miniaturi. Mi-a explicat c) sub pardoseala bisericii se afl) un rezervor str)vechi, care asigură exact gradul de umiditate necesar conserv)rii acestor documente. Că și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Început s) se dumireasc). În cele din urm), Moshe Își Îmbrac) paltonul și spune: —M) tem c) trebuie s) ne desp)rțim. Lu)m câteva Înghițituri de țuic) româneasc) natural). La Ierusalim poți cump)ra țuic) veritabil). De la un negustor armean de dincolo de vale poți cump)ra vodc) polonez) aromat) sau Stolichnaya. Dar aici nu poți obține nimic comparabil cu țuică aceea curat) din Carpați. Împart aceast) chintesenț) de prune cu Moshe deoarece regret c) trebuie s) plece. M) Întreb prin
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
am cățărat pe stânci, atenți să nu călcăm pe scorpioni, și am ajuns la mormintele lui Darius și Artaxerxes, unde am decis că vom juca prima parte din Orghast. Brook, cu mine și cu Arby Ovanessian (care, deși de origine armeană, cunoștea bine Persepolisul, căci regizase un spectacol acolo), purtând cămăși de doc solid cu mânecă lungă și sombrero, parcă scoși dintr-un western cu John Wayne, ne-am aventurat la Naqsh-e Rustam În căutarea locului ideal pentru partea a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
potrivnic? N-am!", atâta știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au procedat la o adevărată curățire a ei de turci și tătari. Rezultatul fiind că în 1855 în Basarabia, care număra pe atunci un milion de locuitori (dintre care 866 000 ortodocși, 25 000 protestanți, 5 000 catolici, 2 000 armeni gregorieni, 9 500 rascolnici, 81 000 evrei) existau numai 24 de mahomedani! A început o nouă repopulare a Bugeacului, rămas acum fără picior de tătar, a acelui „colț” de țară și lume bătut și răzbunat de pașii atâtor neamuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
țară și lume bătut și răzbunat de pașii atâtor neamuri și seminții. Noua administrație - țaristă - a alcătuit, aici, în sudul Basarabiei un pitoresc mozaic de nații, printre care, pe lângă moldoveni, găsim urmași ai cazacilor zaporojeni, bulgari, ruși, sârbi, albanezi, greci, armeni, evrei, dar și nemți și chiar elvețieni! Aceștia din urmă, provenind din Elveția franceză, au fost chemați de un oarecare conte Paravicini și așezați, între 1824-1828, lângă Akerman (Tighina), unde au întemeiat localitatea Șabo, lângă un târg cu același nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]