3,559 matches
-
este însă imposibilă în absența unui univers discursiv comun, a cărui formă generală este (dincolo de normele scrise și drept origine a acestora) imaginarul social. Or, la nivelul acestuia, rolul ideologiei ni se relevă cu preponderență, ca sistem de credințe ce articulează anumite practici sociale aflate într-o permanență evoluție, practici pe care, de asemenea, le legitimează discursiv. O asemenea imagine exprimă, din punctul meu de vedere, ceea ce autori precum Cornelius Castoriadis au numit, în ultima parte a secolului trecut, "instituirea imaginară
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și idei; ideologia și imaginarul aflându-se împreună de partea ideilor, constituind așadar un fel de mediu eteric ce s-ar afla departe de adevărata realitate a producției materiale"9. Ca sumă a elementelor discursive-simbolice aparținând unei comunități, imaginarul social articulează ideologic un tip de realitate care conferă membrilor unei societăți posibilitatea integrării, asigurându-le prin urmare un sens al identității și, astfel, "securitatea ontologică". Între aceste elemente discursive-simbolice, dezvoltându-se ca un sistem de credințe ce se exprimă prin raportare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
poate fi perceput și azi. Atât SUA cât și Studiile americane au apărut ca revoltă împotriva ordinii, primele (SUA) împotriva ordinii impuse de Lumea Veche (mai precis, Imperiul britanic), cele din urmă ca o sfidare a vechilor discipline (Wise 293-294), articulând viziuni ale unei ordini noi. Wise are dreptate doar în privința etapei actuale în evoluția Studiilor americane. Începuturile a ceea ce se vor numi Studiile americane, detectabile în demersuri academice ale anilor interbelici, apoi ale anilor de război, consolidate în primele decenii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
face sex, ci pentru a avea o discuție serioasă cu ea. Deși romanul poate să fi pierdut din atracția inițială a prospețimii unei limbi a adolescenților din perioada imediat postbelică, el rămâne, după unii, o expresie perenă a inocenței americane, articulând dorința de a evita problemele maturizării și a asumării unui simț istoric (Millard: 14). Salinger s-a lăsat sedus de personajul său, care treptat s-a transformat într-o ființă reală pentru el, autorul devenind probabil unul din fanii protagonistului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o mare varietate tipologică (casă nobiliară, palat, vilă etc.). Datorită faptului că a fost locul exercițiilor estetice, a făcut mereu obiectul istoriei arhitecturii. Locuința În sine și relația cu restul așezării/orașului, funcționează Într-o strânsă interdependență funcțională și formală, articulându-se pe o zonă de intersecție (Între arhitectură și urbanism) denumită „vecinătate imediată”. Aceasta se referă la modul În care, prin grupare, locuințele formează o primă verigă, poate veriga elementară, a rețelei combinatorii a orașului și, totodată, și cadrul În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
patru Cum să-ți aperi pielea Partea a doua Iadul în miniatură Capitolul cinci PRIMA ta linie de apărare Capitolul șase Planează sub radar Capitolul șapte Re-educă-l Capitolul opt Ignoră-l Capitolul nouă Menține-ți punctul de vedere Capitolul zece Articulează-ți clar opiniile Capitolul unsprezece Cum să părăsești scena Partea a treia Iadul dezlănțuit Capitolul doisprezece Tacticile josnice ale șefului și contracararea lor Concluzii Arată-le ce poți Introducere Du-te naibii, du-te direct în iadă „Voi ce intrați
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Uneori îl poți determina să se schimbe. Alteori pleacă singur. Din nefericire, cîteodată nu se întîmplă nici una, nici alta - dar merită să încerci. Linia de apărare este Planează sub radar; Reeducă-l; Ignoră-l; Menține-ți punctul de vedere; și Articulează-ți clar opiniile. PRIMA reprezintă o serie de strategii destinate să te ajute să capeți mai mult control asupra modului în care decurge viața ta la locul de muncă. Controlarea propriului destin este un concept esențial nu doar pentru a
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
continuă să-ți ignore valorile și principiile, vei avea o deosebită satisfacție știind că nu ai abandonat total lucrurile care contează pentru tine. Asemeni personajelor pozitive din filme, chiar dacă triumfi sau nu în final, totuși îți aperi onoarea. Capitolul zece Articulează-ți clar opiniile Capacitatea de a pune întrebări relevante, la obiect, este una din cele mai importante aptitudini legate de comunicare pe care o poți dobîndi. Uneori va trebui să faci față unui șef dificil, în fața căruia nici o strategie nu
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
propune o serie de tactici care te vor ajuta să faci față acelei Persoane Foarte Speciale căreia îi dai raportul în fiecare zi. Vei învăța PRIMA ta strategie: Planează sub radar Reeducă-l Ignoră-l Menține-ți punctul de vedere Articulează-ți clar opiniile Iar dacă PRIMA nu dă rezultate, Shaun Belding îți pune la dispoziție și alte soluții practice pentru o mare varietate de tactici nesuferite ale șefilor dificili: strategiile „Cum să-ți aperi pielea”, „Din țînțar, armăsar” sau „Omul
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
exprimată aproape textual. Și: armonia divină, zice Lyotard, e "singura în stare să reprezinte totul", pe când omul-monadă nu are decât o perspectivă, o Weltanschauung, ca "diferență", fiindcă numai astfel se poate distinge și recunoaște de celelalte monade, cu care se articulează prin hazard, conform științei laice 132. În miliardele de ani care-i mai sunt hărăzite, singura șansă a omului, până la ora stingerii, e să conceapă o inteligență complexă ca Dumnezeu, care să poată ființa fără corp, marele obstacol în proiectata
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
legale care s] cuprind] interpret]ri specifice ale modului în care musulmanii ar trebui s] r]spund] poruncilor lui Dumnezeu în viață cotidian]. În paralel cu dezvoltarea c]ilor legale, s-a dezvoltat și o serie de ipoteze morale care articulau valorile etice, generate de o concepție mai speculativ] și mai filosofic] cu privire la conduită uman] că r]spuns la Coran și la viață Profetului. În ciuda unor opinii generale, anumite grup]ri din Islam, precum și unele școli de drept, nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valori au asigurat cadrul de referinț] pentru aproprierea și dezvoltarea selectiv] a ipotezelor filosofice, morale și etice din alte tradiții, cum ar fi cea elen], si au constituit baza pentru extinderea spectrului și a aplic]rii acestui cadru, pentru a articulă valori etice și morale în afara celor definite juridic. Având în vedere c] distincțiile clar definite între religia, societatea și cultură islamic] sunt greu observabile, este necesar s] permitem că întregul spectru de tendințe legale, teologice, filosofice și mistice s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existente. Deci, dac] Socrate nu este mulțumit de r]spunsurile pe care le obține la întreb]rile sale legate de dreptate sau de pietate, acest fapt nu se datoreaz] doar concet]țenilor s]i care nu sunt capabili s] își articuleze ideile, dar și faptului c] aceștia afirm] deseori lucruri cu care el este în profund dezacord. Se pare c] atunci cand Euthyphro predic] înțelegerea piet]ții, aceasta se bazeaz] pe perspectiva inacceptabil] asupra naturii zeilor, iar povestea omului simplu, c]ruia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii ajung de multe ori s] cread] lucruri care sunt contradictorii. Întraga să metod], de fapt, presupune c] adev]rul poate fi extras din acestea: ceea ce vrea el s] știe este un fapt extrem de cunoscut tuturor dac] ar putea fi articulat corespunz]tor. Într-un fel, aceast] idee prefigureaz] doctrina platonician] de înv]tare prin rememorare, care sugereaz], în mod similar, c] adev]rul etic ține de proprietatea comun] (deși nu cu ușurinț] accesibil]). De asemenea, ea sugereaz] c] acest adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre dreptul natural și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui sistem articulat de bunuri umane distincte sau nu. Dac] accept]m existența unui astfel de sistem, dreptul natural într] în conflict nu numai cu forma clasic] a utilitarismului, ci și cu teoriile contemporane ale drepturilor precum cea aminitit] mai sus. În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cadrele meschine ale unui spațiu mărginit”) îl incită pe autor la excursuri temerare prin scrierile lui I. L. Caragiale, Eugen Ionescu, Witold Gombrowicz, Max Frisch, Petru Dumitriu, Milan Kundera și Ernesto Sábato. Procedeul rămâne neschimbat în Clanul Caragiale (2002), care se articulează în baza acelorași (dis)analogii între membrii unei „familii de spirite” sau, în cazul de față, biologice. Cadrul comparatist transpare mai ales spre finalul studiului, atunci când autorul constată că „Mateiu, Luca Ion și Tușki sunt, fiecare în felul lui, excentrici
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
acesta să facă față noilor exigențe ale lumii contemporane; - perfecționează educația acelora care posedă o educație de nivel înalt; - constituie un mod de împlinire personală pentru toți, o abordare umanistă, cu accentul pe nevoile individuale de dezvoltare personală. Această definiție articulează educația adulților cu educația inițială, formală, a individului, integrând-o în ansamblul mai larg al educației de-a lungul întregii vieți. Într-un alt sens, educația adulților este știință, o disciplină componentă a științelor educației, având un caracter mai puțin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces gradual și continuu de trecere dintr-o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație. Aceasta înseamnă că educația oferită de asemenea instituții trebuie să vină în întâmpinarea intereselor și a nevoilor individului, și nu invers (vom reveni în subcapitolul următor). Oricum, educația de-a lungul vieții este văzută ca o investiție continuă și articulată în dezvoltarea individului, reunind, după accepțiunea dată acesteia de Comisia Europeană („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001), „toateactivitățile de învățare ce au loc de-a lungul vieții, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, deprinderile și competențele, într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Avem de-a face cu o definiție ce reunește deopotrivă punctul de vedere economic și cel umanist, educației permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea personală, cetățenia activă, includerea socială, angajabilitatea. Și în acest document se punctează necesitatea de a articula toate formele de educație, formală, non-formală și informală 1, insistându-se ca toate experiențele de învățare ale individului să fie luate în considerare, într-un demers centrat pe individ și pe nevoile de învățare ale acestuia. De asemenea, printre principiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
posibilă adaptarea la contextul cultural în continuă schimbare. Față de aceste considerente mai generale cu privire la aria de cuprindere a învățării de-a lungul întregii vieți, este important să repunctăm că învățarea de-a lungul întregii vieți este un concept integrativ, ce articulează toate demersurile educaționale ce acționează asupra individului, concept apărut ca efect al faptului că este necesară repunerea în discuție a competențelor pe care sistemul formal de educație școlară le asigură indivizilor, pentru a-i pregăti să facă față schimbărilor continue
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
schimbă dramatic, în sensul că vorbim despre o osmoză a cunoștințelor de vehiculat, despre un schimb permanent și continuu între acumularea individuală de cunoștințe și managementul informației; - disfuncționalitatea instituțiilor educaționale existente. Cunoaștem că educația permanentă este un concept integrator, ce articulează toate formele de pregătire, atât formală, școlară, cât și non-formală și informală. Schimbarea paradigmatică ce vizează școlile se referă la mutarea accentului privind organizarea învățării: de la focalizarea pe eficiența predării, a curriculumului, a strategiilor didactice, la focalizarea pe valorificarea prerechizitelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele educaționale pe care le parcurge, mai determinat în ceea ce vrea să știe și să facă, odată ce accesul la informație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filosofice. Putem observa, de exemplu, diferențe considerabile între filosofiile și culturile vestși est-europene, ca și între cele specifice fiecărei țări, până la urmă. Având specificitate culturală, marea diversitate a reflecțiilor teoretice și a practicilor la scară globală este foarte greu de articulat într-o concepție europeană unitară cu privire la educația adulților (Lawson, apud Tuijnman, 1996, pp. 139-144). În primul subcapitol, am văzut că nici din punct de vedere conceptual nu s-a reușit o unificare a termenilor și accepțiunilorreferitoare la educația adulților, această
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]