5,806 matches
-
14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: capul talusului și de o cavitate formată de calcaneu și osul navicular. Mijloacele de unire: - capsula articulară ce nu comunică cu articulațiile învecinate, - liaamentele: - talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
comunică cu articulațiile învecinate, - liaamentele: - talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în șa. Suprafețele articulare sunt: fața anterioară a calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în șa. Suprafețele articulare sunt: fața anterioară a calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart. Linia articulară este dispusă transversal. Ligamentul principal al acestei articulații este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de ligamente accesorii care aparțin articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația cuneo-naviculară (articulatio cuneonavicularis Este o articulație plană care se realizează între osul navicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de ligamente accesorii care aparțin articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația cuneo-naviculară (articulatio cuneonavicularis Este o articulație plană care se realizează între osul navicular și cele trei oase cuneiforme prin intermediul unor suprafețele articulare corespondente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - capsula articulară - ligamentele: - cuneo-naviculare dorsale, - cuneo-naviculare plantare, - medial. 8. Articulațiile intrecunee, cuboido-naviculară și cuneo-cuboidiană Sunt articulații plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică și care sunt realizate, după cum le este și denumirea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
accesorii care aparțin articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația cuneo-naviculară (articulatio cuneonavicularis Este o articulație plană care se realizează între osul navicular și cele trei oase cuneiforme prin intermediul unor suprafețele articulare corespondente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - capsula articulară - ligamentele: - cuneo-naviculare dorsale, - cuneo-naviculare plantare, - medial. 8. Articulațiile intrecunee, cuboido-naviculară și cuneo-cuboidiană Sunt articulații plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică și care sunt realizate, după cum le este și denumirea, prin articularea oaselor cuneiforme între ele, respectiv între cuboid
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare (lia. plantaria), - liaamentul metatarsian transvers profund (lia. metatarseum transversum profundum). 2. Articulațiile interfalangiene (articulations interphalanaeae pedis
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare (lia. plantaria), - liaamentul metatarsian transvers profund (lia. metatarseum transversum profundum). 2. Articulațiile interfalangiene (articulations interphalanaeae pedis) Ca și la nivelul mâinii, există o articulație pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare (lia. plantaria), - liaamentul metatarsian transvers profund (lia. metatarseum transversum profundum). 2. Articulațiile interfalangiene (articulations interphalanaeae pedis) Ca și la nivelul mâinii, există o articulație pentru haluce și câte două pentru celelalte patru deaete
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu mușchiul deltoid; - în menținerea capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu mușchiul deltoid; - în menținerea capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. Inserția terminală este pe fațeta mijlocie a marelui trohanter al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Acțiunea este de: - rotație în afară a humerusului, cu mai mare eficiență dacă brațul a fost în prealabil rotat înăuntru; - tensor al capsulei articulare; - menține oasele în articulația scapulo-humerală. Inervația se realizează prin nervul suprascapular. MUȘCHIUL ROTUND MIC (m. teres minor) Originea este pe: - fața posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioare a ulnei. Raporturile mușchiului sunt cu articulația cotului. Acțiunea este de extensie a antebrațului pe braț. Inervația provine din nervul radial. - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului. Inserția terminală este pe baza primului metacarpian. Raporturi: - în vecinătatea articularei radio-carpiene încrucișează musculatura extensorilor radiali ai carpului. Acțiunea: - abductor al policelui și al mâinii, - sinergică cu a flexorilor. Inervația din ramura radială din nervul interosos posterior. MUȘCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI (m. extensor pollicis brevis) Originea este pe: - fața posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor flexori sunt învelite în tecile sinoviale digitale. Tecile sinoviale acoper\ tendoanele musculaturii degetelor pentru a facilita alunecarea Tecile sinoviale sunt pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la artera femurală și se cercetează regiunea ganglionară inghinală. - se examinează sistemul venos superficial, postura membrului, axul membrului. - se notează prezența varicelor, a circulației venoase colaterale prin compresiune, și a semnelor de tromboflebită. - se cercetează mobilitatea activă și pasivă, deformările articulare. Se vor palpa masele musculare, notându-se prezența durerilor polineuropatice sau miopatice. - se cercetează sensibilitatea superficială și profundă, reflexele rotulian, achilean și cutanat plantar. Semnul Babinski indică leziuni ale tractului piramidal sau de neuron motor superior, în timp ce în leziunile neuronului
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
de execuție este influențată de: - intensitatea influxului nervos motor; - viteza transmiterii influxului nervos; - viteza de reacție a mușchilor; - valoarea de frână a mușchilor antagoniști; - forța de contracție a mușchilor angrenați în mișcare; - felul și mărimea pârghiilor; - elasticitatea musculară și mobilitatea articulară; - nivelul de stăpânire al tehnicii. Viteza de repetiție este condiționată de: - mobilitatea stărilor de excitație și inhibiție; - coordonarea neuromusculară; - izocronismul neuro-muscular; - rezistența scoarței (tenacitatea); - existența stereotipului dinamic corespunzător; - rezistența fizică specifică. Viteza de accelerare este determinată de: - viteza de reacție
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
are la dispoziție- aproximativ 90 miimi de secunde, durata timpului de contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În studiul fazei de sprijin din sprintul cu viteza maximă, Mann și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
idei, puterea (mecanică) este un parametru biomecanic important atunci când analizăm performanțele alergării umane, deoarece aceasta semnifică eliberarea de energie care inițiază sau controlează mișcarea fiecărui segment. În dinamici diverse, momentul fiecărei articulații este determinat de combinația dintre cinematicile segmentare și articulare, măsurile antropometrice și forțele externe. După cum am menționat în subcapitolele anterioare, rezultatele obținute în probele de sprint sunt determinate în cea mai mare parte de viteza de accelerare. Rezultatele valoroase ale sprinterilor de nivel mondial și olimpic sunt și urmarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
C.H. Delecluse, 1997, U.M. Kujala și M. Jarvinen, 1997, M. J. L. M. Dowson et al, 1998, M. D. Johnson și G. Buckley, 2001. D.A. Winter, 1990, susține că puterea mecanică poate să fie calculată ca fiind produsul dintre momentul articular și viteza unghiulară a articulației și poate oferi informații despre activitatea tuturor mușchilor la nivelul fiecărei articulații. Această cale a fost utilizată pentru a determina acțiunea (fie ea excentrică sau concentrică) a grupurilor de mușchi (flexori sau extensori) care întrepătrund
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în accelerarea de tranziție. Puterile musculare ale șoldului și genunchiului în timpul balansului au fost similare în mărime cu cele raportate de V.Vardaxis și T.B.Hoshizaki, 1989, în alergarea cu viteză maximă. Nu se știe încă cu exactitate dacă mișcările articulare asociate cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare cu acelea asociate cu ambele faze: startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit date referitoare la puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
adună la masa de cunoștințe privind biomecanica sprintului, asigurând o certitudine în acțiunea membrului inferior, în generarea vitezei din timpul tranziției dintre start, accelerarea și obținerea vitezei maxime. Cei doi cercetători conchid că pentru o înțelegere mai bună a contribuțiilor articulare ale membrului inferior la obținerea vitezei maxime, studiile viitoare ar trebui să încerce să determine puterile musculare de-a lungul fiecărui pas, consecutiv, de la plecarea din startbloc până la obținerea vitezei maxime. Cu această ocazie se consemnează că puterea musculară este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
antrenamentului de performanță este necesar un examen general ortopedic organic, pentru a exclude posibilitatea unor modificări morbide privind aparatul locomotor activ și pe cel pasiv; b. pentru fortificarea musculo-articulară se vor evita mijloacele care solicită prea dur elementele ligamentare și articulare, ca și supraîncărcările și pozițiile defectuoase care, toate în parte, pot facilita traumatismele aparatului de susținere. - în general, în perioada suprasaltului de creștere, spre 12 ani, un volum de lucru prea ridicat poate duce la instalarea surmenajului; - o altă problemă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mii de ani prin acupunctură sau prin stimularea electrică, termică sau chiar optică a punctelor și meridianelor de acupunctură, dar lumina polarizată ar oferi o modalitate ieftină și comodă pentru pacient. Terapia cu lumină polarizată oferă o ameliorare a durerilor articulare din artritele reumatice, reduce durerea musculară având efect direct asupra mușchiului prin relaxarea spasmului, stimulează reducerea contracturii și edemului local, reducând astfel timpul de vindecare și permițând reluarea rapidă a activității normale. În cazul arsurilor, chiar și al arsurilor profunde
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai frecvente cauze fiind reumatismul articular acut (RAA/RSB = Reumatismul Sokolski Bouillaud), sifilisul, malformații congenitale, ateroscleroza. În ultimii ani, în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor de cauză degenerativă [10, 20]. Etape de diagnostic în valvulopatii [7, 10, 15, 17, 19
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt în sacul pericardic); J. postiradiere; K. după chirurgie cardiacă. III. Pericardite prin hipersensibilizare sau autoimune: A. reumatismul articular acut; B. colagenoze (lupus eritematos diseminat, poliartita reumatoidă, sclerodermia); C. post-infarct miocardic (sindrom Dressler); D. post-pericardiotomie; E. indusă medicamentos (hidralazina, procainamida). PERICARDITELE ACUTE Pericarditele acute sunt procese inflamatorii acute ale pericardului apărute prin cauze variate, caracterizate prin dureri toracice, frecătură
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]