2,868 matches
-
alt plan: transcendentul câștigă de aici suflet... „Sâmbătă cu prieteni“, 2 martie 2002, ora 16,27 15. Insolit De când, nu de multă vreme, Radio Moldova s’a „Înhămat“ la a răspunde, În fiece dimineață, la cele mai diverse Întrebări ale ascultătorilor, iată c’am căpătat și eu „sămânță de vorbă“: s’a găsit cineva interesat de efectul de piramidă, iar redactorul m’a găsit Întru a răspunde pe mine; păcat că n’a găsit mai mult decât cele 8 minute În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorbă“: s’a găsit cineva interesat de efectul de piramidă, iar redactorul m’a găsit Întru a răspunde pe mine; păcat că n’a găsit mai mult decât cele 8 minute În care m’am aflat În direct - și față de ascultători și față’n față cu el. Sunt nevoit să rezum multele gânduri făcute În zilele care au trecut de la „promo“. Cu ce să Încep decât cu ecologia? Fie ea una cu ghilimele, fie ea un soi de paradox, adică a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
este o cerință cât se poate de strictă: O abatere de 15 provoacă inversarea efectului, centrul piramidei devenind sărac În energie, iar una de 7,5 anulează efectul. Cam așa s’au scurs cele 9 minute. Curios sunt de reacția ascultătorilor. Cine știe? poate așa “eclipsa” În care am intrat se va risipi... 2 febr 2004, ora 11,42 21. Unde mănâncă lupul o oaie... „Unde mănâncă lupul o oaie, trage 7 ani“. Sau i se pare ciobanului păgubaș. Căci lupul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care ați trudit oarece, măsurați de două ori până taiați o dată. Cei vechi, aceia care Încă erau aproape de țâța mamei Naturi, o respectau instinctiv. Și, cum nu erau nici necuvântători, ascultători necondiționați ai voii ei, dar nici divinii care să știe acea voință, au zeificat toate elementele Naturii: orice izvor, stâncă, arbore; râu, foc și vânt; ocean și pământ, erau zei, care nu trebuiau ofensați, barem de frica cumplitei răzbunări. Izvor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de copil al Naturii - căci copil e specia umană care acoperă doar o clipă din anul cu ghilimele trăit până acum de Natura terestră, și tot la sânul ei suge, chiar dacă Îi mai mușcă sfârcul -, un copil deci, dar unul ascultător, specia vă va dăinui, căci care mamă Își sfătuiește de rău copilul, cât de poznaș n’ar fi? Chiar așa este: un copil face numai pozne... riscând să ajungă a mă trage pe mine de coadă și la figurat. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu bune intenții“, o expresie cu totul adevărată și acum, prin chiar faptul că, precum În topuri, de fiece dată iese cineva și intră altcineva, ambii excluși din discuție, astfel Încât Îndreptarea ajunge doar la un soi de majoritate, aceea a ascultătorilor absolut - ceva cam anapoda ca existență Într’o lume relativă ca a noastră - fideli. Așa că, În numele acelor puțini care n’au receptat Îndreptarea, ori a celor care nu știu cui s’o raporteze, „pianistul“ ar trebui Împușcat. Nu vă sfătuiesc s’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu calea Întoarsă -, e la dispoziția doar a cititorului. Și, pentru că acele două episoade au fost difuzate pe sărite, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câteva zile mai târziu am primit felicitări de la o altă prietenă radiofonică, Gabriela Câmpeanu, dar nu de asta e vorba, și nu asta explică prezența aici a acestor rânduri; doresc să satisfac și curiozitatea cititorului, după cum am făcut-o față de ascultător: cine se ascunde nu numai În spatele bărbii, dar și a microfonului, repectiv filelor. Deci: Să dezvolt un curriculum vitae, cum se procedează de obicei? Și da, și nu, așa că - nepregătit de fel cum mă aflu - aleg un da-nu: Un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
versul la jumătate, intră cei din grupa a doua cu versul al doilea, suprapunându-se pe adoua jumătate versului celor din grupa-ntâia, cântecul întreg cântându-se în felul acesta, obținându-se un efect muzical foarte plăcut, mult apreciat de ascultători. Numărul colindelor celor două cete, din Streza, respectiv din Oprea este foarte mare. Economia lucrării de față nu ne permite a le însera aci pe toate, de aceea noi am ales numai câteva pentru cititor. Întregul repertoriu poate constitui pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mine-n gând Ca să visezi de mine! Și câte poezioare frumoase, Dintre sute de catarge, Mama de Mihai Eminescu, A venit aseară mama, de Vasile Militaru, Tricolor, de Ciprian Porumbescu, poezii de Iulia Hașdeu, de-ți înfrumusețau viața recitatorului și ascultătorilor, nu erau pe buzele noaste! La școală, dacă venea vreo inspecție, pe mine mă scula Doamna să citesc, să spun poezii. Citeam frumos, cu ton potrivit, dar cel mai mult eram meșteră la recitări, tot cu intonație potrivită: Mama De
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a sta cel puțin 8 ceasuri în Institut veneam și mă străduiam să respect programul; să nu dau naștere la nici un comentariu; să fiu corect. Și nu mi-a fost dificil. Asta-mi era firea mea de copil de țăran. Ascultător! Supus! Fără a fi și servil. În evoluția relațiilor noastre a existat, inițial, o fază de acomodare. Când, fiecare, într-un fel sau altul, ne spuneam cuvinte alese. Ne făceam complimente protocolare. Dar, pe nesimțite, dialogul a intrat pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dacă o să-l tot târâm așa de-a surda după noi. Știe, m-a Înțeles și mă-nțelege, e neamu’ meu și sângele meu și la o adică s-a convins și el că Laur e băiat de ispravă și ascultător. Pun eu curu’ pentru Laur, bineînțeles la un caz de ceva și Andrei l-ar pune, da’ până să ne mai Învârtim aiurea, ăștia-s banii, și-i scoate din buzunar și mi-i arată: nouășpe mii șase sute, și ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a celor două societăți, în condițiile legii; ... o) orice alte activități stabilite potrivit legii. ... Articolul 16 (1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune elaborează și transmit spre difuzare programe în limba română și în alte limbi, adresate ascultătorilor și telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României și politica sa internă și externă. ... (2) În acest scop, în cadrul Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune funcționează departamente de emisiuni pentru străinătate. ... Articolul 17 Societatea
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
și r) se abroga. 26. La articolul 16, alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 16. - (1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune elaborează și transmit spre difuzare programe în limba română și în alte limbi, adresate ascultătorilor și telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României și politica să internă și externă." 27. La articolul 16, alineatele (2) și (3) devin alineatul (2), care va avea următorul cuprins: "(2) În acest scop, în cadrul Societății Române de
LEGE nr. 124 din 22 iunie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121053_a_122382]
-
teribil, făcându-ne să punem întrebările despre noi și societate pe care le ocolim cu atâta grijă. Poezia exploatează una din trăsăturile limbajului nostru: concizia. Astfel, dacă limbajul cotidian este caracterizat de o anumită nerăbdare, renunțând la elementele pe care ascultătorul le poate completa în funcție de context, poezia duce această nerăbdare la extrem, lăsând ascultătorului de făcut maximum posibil. Plăcerea poeziei este în primul rând bucuria completării în mod reușit a schiței întâlnite. * Decența îmi cere să nu scriu despre mine decât
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ocolim cu atâta grijă. Poezia exploatează una din trăsăturile limbajului nostru: concizia. Astfel, dacă limbajul cotidian este caracterizat de o anumită nerăbdare, renunțând la elementele pe care ascultătorul le poate completa în funcție de context, poezia duce această nerăbdare la extrem, lăsând ascultătorului de făcut maximum posibil. Plăcerea poeziei este în primul rând bucuria completării în mod reușit a schiței întâlnite. * Decența îmi cere să nu scriu despre mine decât acele lucruri care ar putea fi valabile pentru toți oamenii (iarăși subiectivitatea universală
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sau aproape de a lui învățătură nu s-ar afla să execute cu destoinicia, expresia și înfocarea cea cuviincioasă compozițiile lui. Cea mai desăvîrșită și cea mai atingătoare arie, cîntată de un nedestoinic cîntăreț, în loc de întinerime a inimii ar pricinui spaimă ascultătorului. In zadar un orator sau un poet și-ar alcătui cuvintele sau poemile sale, căci vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar speria pe ascultători sau ar aduce o ispită de șoaptă în lăcașul Domnului. În zadar un învățător pe catedra sa profesorală ar cugeta să arunce sămînța învățăturilor sale în inimile școlarilor săi, dacă pre lîngă al său metod nu ar uni și o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dreptul la noi căutări spirituale. Soțul remarcă o covrigărie în preajmă, îi este foame și se întreabă, reproduc literal, „dacă funcționează și duminică, pentru a satisface foamea pelerinilor”. Soția admiră o familie cu mulți copii, se învață de mici răbdători, ascultători și supuși. Au și ei o nepoțică în Canada, o cheamă Twisha, „da, știm, nu are nume de sfânt de-al nostru, nume românesc, dar e mai bine așa pentru ea, se va integra mai ușor”. Bunica a văzut-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pertinent înainte de a îi încuraja pe maghiarii creduli și suprasaturați de propagandă occidentală triumfalistă la o sinucigașă rezistența. O anchetă demarată ulterior a stabilit că angajații maghiari ai postului, dând expresie mai degrabă propriilor speranțe decât realității, induseseră în eroare ascultătorii, ceea ce fusese facilitat de lipsa oricărei supravegheri a conducerii Europei Libere asupra conținutului transmisiunilor. În consecință, vor fi introduse o serie de reforme organizatorice, printre care se va număra si un Cod de Conduită al jurnaliștilor, care va interzice orice
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
oscilantă și chiar contradictorie. Recunoscând dreptul societății de a avea o voce politică, Dubcek condamna mesajele care contestau "rolul conducător al partidului" și "avertiza împotriva "confundării libertății cuvântului cu dreptul de a exprima viziuni subiective în fața a milioane de telespectatori, ascultători sau cititori fără a lua în considerare suficient influența lor socială"". Recunoscând necesitatea criticării constructive a erorilor anterioare a partidului, Dubcek insista că munca în folosul prezentului trebuia să predomine. Deși partidul era nevoit de acum să își "câștige" prerogativele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
neprimind dispoziții de la conducerea centrală în acest sens dar acestea au fost efemere în raport cu impactul pozitiv pe care l-au avut asupra erodării legitimității, și așa scăzute, a conducerilor comuniste. În România, Vocea Americii începuse să emită "în 1942, oferind ascultătorilor informații din tabăra aliaților, în perioada în care România era condusă de regimul Antonescu și se fla în mod oficial în război cu Statele Unite". Postul, finanțat de guvernul american, a început să fie tot mai ascultat "La începutul Războiului Rece
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
radio și televiziune este stângace, conform canoanelor partidului și fără să țină seama de situația reală. Astfel, se poate cita un sketch transmis la televiziune și interpretat de actorul Toma CARAGIU de la teatrul "Lucian Bulandra". În acest sketch se ironiza ascultătorul RFE ce este veșnic nemulțumit și caută mereu nod în papură la orice, îndemnând și pe alții la critici fără noimă. Textul sketch-ului era însă lipsit de orice realitate, ca și cum ar fi fost destinat unor spectatori de pe o altă planetă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
totul contrar intențiilor scontate. Este de nediscutat că după un astfel de program s-a ascultat cu și mai mult zel emisiunile RFE, chiar și de cetățeni care nu aveau obiceiul să le asculte. Ultimii reprezintă o categorie nouă de ascultători care, vazând astfel de program la televiziune, au fost tentați să vadă despre ce este vorba, mai ales că lumea este obișnuită să creadă automat tocmai contrariul celor afirmate de presa, radioul și televiziunea regimului. Trebuie subliniat deasemeni că regimul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]