29,817 matches
-
în mare, căci aș fi preferat să fiu devorata de adevăratele baracude, decât să trec printr-o asemenea experiență și printr-o asemenea umilință. —Ticălosul! spuse, indignat, Vetéa Pitó. Ceilalți, inclusiv cele vreo douăzeci de femei care erau cu ei, asistau și ei, râzând, căci, văzându-l pe șeful lor purtându-se în felul acesta, se excitau și ei atât de tare, încât, după puțin timp, începea o orgie scârboasa și inumana, în care noi aveam întotdeauna rolul cel mai neplăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a digerat, ceea ce înseamnă că a trecut mai puțin de o oră de când le-a mâncat. — Iar douăzeci de mile reprezintă distanță pe care o parcurge un pescăruș într-o oră, daca nu se grăbește foarte tare... încheie cârmaciul, care asistase și el la lecție. O milă în plus sau în minus. —Și de unde știa că suntem aici? întreba Chimé din Farepíti. Ne-a văzut de la înălțime, răspunse Miti Matái, care apoi adaugă gânditor: Ceea ce înseamnă că acum și Te-Onó ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mai fi putut nici măcar să încerce o fugă disperată. Dacă „baracudele“ îi descopereau, în scurt timp aveau să fie morți. Morți și probabil devorați. Luna trimise un ultim salut galeș, pentru a dispărea apoi, ca și cum s-ar fi temut să asiste la ceea ce avea să se întâmple în acea insula pierdută în Pacific, iar ordinul imperios de a se întoarce în ascunzătoare trecu din gură în gură că o singură șoaptă. Toți se supuseră și, când se iviră în sfârșit zorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
până și ultimul marinar se găsea deja în interiorul sântului adânc pe care il săpaseră și deasupra căruia așezaseră platformă punții Mararei. Odată astupata intrarea, nu mai puteau urmări ce se petrece în exterior decât prin câteva crăpături înguste și, astfel, asistară la sosirea navelor pe plajă apuseana, la debarcarea în perfectă ordine a treizeci de exploratori care cercetară insula palmă cu palma și apoi la deschiderea a doua breșe în desiș, în care își ascunseră navele. Câteodată ajungeau până la ei, clare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
un picior, dintr-o singură mușcătură. O pată roșie se întinse în jurul lui și, ca și cum acesta ar fi fost semnalul de mult timp așteptat, zeci de rechini se lansară la atac în cel mai brutal și sângeros măcel la care asistase cineva vreodată. Marea se vopsi în roșu și se cutremura de parcă ar fi început să fiarbă din cauza forfotei zecilor de fiare lacome, al căror număr creștea cu fiecare clipă, apropiindu-se ca niște săgeți ale groazei din cele patru puncte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mai groaznică decât cea trecută. Clipa asta e un punct din scenariu la care nici nu îndrăzneam să visăm. Punctul culminant al primului act, care va face viețile noastre să valoreze bani gheață. Stomacul domnului Whittier explodând, evenimentul la care asistând vom putea deveni faimoși. Precum urechea lui Lady Zdreanță, burta crăpată a domnului Whittier e biletul nostru de intrare. Un cec în alb. Un permis de liberă trecere. O savuram cu toții. Absorbeam evenimentul. Digeram experiența într-o poveste. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
scuturau covorașele și husele, bărbații ștergeau parbrizele, făceau curat în portbagaje. Copiii se hârjoneau, așteptând cu nerăbdare plecarea. Unchiul Vali avea un "Trabant". Se auzea până în capătul străzii pârâiala pe care o făcea motorul când era pus în funcțiune. Luana asista la toată mișcarea ascunsă după perdea, cu o sfâșietoare dorință de a merge și ea. Era înnebunită după plimbările cu mașina pentru că acest lucru i se întâmpla foarte rar. Ar fi dat orice să aibă bunici la țară, să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
românii priveau șocați cum o mână de copii își strigau păsurile, durerile și neajunsurile. O mică parte din ei renunță la adăpostul caselor neîncălzite și pline de nevoi și făcu front comun cu studenții. Unii îi încurajară de la ferestre, alții asistară, doar, ca la spectacol, din pricina fricii ori, cine știe, poate că erau din aceia care aveau de toate. Un vatman își lăsă tramvaiul pe șine și se prinse în lanțul tinerilor. Urcau Copoul răcnind: "Noi nu trăim în grotă! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nici o legătură cu religia. Era doar un fel de-a spune și ea se declara perfect de acord. Nu luptase niciodată pentru egalitatea dintre sexe. Era un concept departe de convingerile ei. Nu putea exista egalitate între două specii diferite. Asistase la multe controverse de acest gen, văzuse femei care se luaseră de gât cu partenerii de viață, războindu-se pentru o idee iluzorie. Astfel de dispute o făceau să-și imagineze lupta dintre un elefant și o albină care, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dintre ei fierbea cafeaua și la încheierea zbuciumului se relaxau bând lichidul fierbinte. Nuța îi apostrofa de fiecare dată. Era șefa biroului și nu accepta lucrul în "gașcă". Mutară locul de studiu la contabilitate. Luana făcuse un curs de contabilitate asistată pe calculator și doamnele profitau de cunoștințele ei pentru a-și întocmi bazele de date. Atunci când crezu că toate merg bine și își poate vedea liniștită de treaba ei, Liga o chemă din nou. Șefa îi făcuse, iarăși, referat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
până ajunge la fagure. Pe urmă să vezi cum se liniștește, cum șade cu botul pe labe, atent să nu supere pe cineva. Cum zburdă ca un mielușel cu lanțul strâns lângă țăruș și nu mai zice nici pâs, puah! Asistase de multe ori la aceste execuții rapide, precise, când avea loc plasarea unui autor într-unul din compartimentele selecțiilor lor rigide, asistase atunci cu detașare, cu uimire, niciodată nu se gândise că avea să cunoască în carne și oase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cineva. Cum zburdă ca un mielușel cu lanțul strâns lângă țăruș și nu mai zice nici pâs, puah! Asistase de multe ori la aceste execuții rapide, precise, când avea loc plasarea unui autor într-unul din compartimentele selecțiilor lor rigide, asistase atunci cu detașare, cu uimire, niciodată nu se gândise că avea să cunoască în carne și oase pe una dintre aceste victime. Carmina stătea pe scaun, uimită, încordată, uitase cu desăvârșire de cele două pagini culese ce așteptau cuminți, împăturite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
auzi cum se răsucește butonul yalei. Coborî scările și se simțea ca un câine bătut. Scena trebuia să fie un avertisment. Un avertisment? Greșise cu ceva? Da, greșise, îndoindu-se chiar și pentru o clipă, de dreapta lor judecată. Mai asistase odată la această coaliție a tăcerii. Tocmai picase un musafir, pare-se nepoftit, un coleg de-al Ninei, profesor de sport, fost handbalist. Își făcuse bietul om intrarea foarte jovial, fusese primit călduros. Bine ai venit, scumpete, îl întâmpină Nina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
peste tot, el să dea lecții de morală? Pe urmă interveni și Nina, înviorată. Satisfăcută după noul discurs al lui Alexe, accentuă latura caricaturală a personajelor, hidosul, dădu din coate, scoase un număr de onomatopee inimitabile, o doză întreagă. Carmina asista înmărmurită, palidă, la acel duș acid. Când Alexe, când Nina preluau pe rând comanda, mitraliau cu argumente și contraargumente, ironizau până la hidoșenie totul, exercitau asupra fetei o presiune irezistibilă care, golită de orice sentimente sau reflecții personale, se lăsa manipulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
gravă a lui Alexe. Glăsciorul Ninei plin de modulații încântătoare Și bineînțeles că un așa mare artist nu se preta la meschinării de ordin pecuniar: artă de dragul artei, nu e așa? Uimită, cu respirația întreruptă, Carmina își dădu seama că asistă la o mituire spirituală a unui amărât de zugrav, care ridicat pe culmi mult prea amețitoare pentru puterile lui, se mulțumi să bolborosească, când se puse clar problema banilor, prețul lucrării lui de artă: cât vreți dumneavoastră, atât cât vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o să-și facă de toate, nu-i plângeți. Ei să se potrivească și să se înțeleagă în toate cele. Că de acum sunt ca și luați, n-ai ce le face, vorba aia, vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă. Elena asista tăcută la toată discuția, parcă-și înghițise limba, ședea nemișcată, picior peste picior, să-și pună în evidență cizmele noi, lucitoare de-ți luau ochii. Sânii abia înmuguriți îi împungeau flanela. Ținea o mână rezemată în spate, pe speteaza scaunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în iureș și curgând la vale, de-a valma, odată cu toți ceilalți, fără putință de scăpare. Înmărmurită, cu degetele împietrite pe brațele fotoliului, trecând de la admirație și claritate la o stare de confuzie totală, la panică, abia îndrăznind să respire, asista neputincioasă la acel măcel verbal, devastator. Într-un târziu, cu porii contractați, tremurând, murmură mai mult pentru ea. Nu se poate, nu se poate așa. După voi nimic nu rămâne întreg. Derutat, clipind din ochi a neînțelegere, la auzul acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
planificarea, apeși pe seriozitate și dintr-odată, mașinăria pornește să clănțăne mărunt și adună cele trei dimensiuni, îmbinându-le, repede, cu precizie, o țesătură la început diformă, un păienjeniș, o învălmășeală, ca dintr-odată să întrevezi foarte vag embrionul, să asiști înmărmurit la miraculoasa transformare, să recunoști elementele până când, dintr-odată este propulsat trandafirul, cu petale catifelate, minunat colorate, explodând de parfum și încântare, cu crenguța lucioasă și frunzele zimțate pe margini, numai bun de prins la butonieră... N-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și le-a atacat cu multă înțelegere, fără să uite nici o clipă să-și mențină poziția demnă, de neatacat, altfel ar fi scăzut în ochii bărbatului și crezând-o la același nivel cu el ar fi dorit să contraatace. Carmina asista nepăsătoare la conversația vioaie, animată, susținută cu mult zel de Sidonia. Impresionat, tatăl își tot dregea glasul dar nu reușea să articuleze prea multe propoziții. Cât despre mamă ea a pomenit de câteva ori pe Dumnezeu, mare e Dumnezeu, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a promis că o să le aducă struguri, lăsase anume, pentru Carmina câțiva butuci neculeși. S-a reîntors, într-adevăr, cu coșul plin, boabele mari, frumoase, străvezii păstrau picături de apă. Rezervat, picior peste picior, amuzat de ceva anume, zâmbitor, Ovidiu asista la discuții ciugulind bobițe de struguri. Era foarte pasiv, plasase ștafeta și nu-și mai făcea probleme. Într-un târziu i-a spus Carminei că ar fi curios să vadă camera ei de fată și ea s-a ridicat, plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
A sărit bine dispusă Sidonia, mă bucur să te aud spunând asta, de obicei copiii au tendința să-și vadă părinții mai bătrâni decât sunt. Depinde de fii și depinde de părinți, rosti sec Ovidiu. Atunci, pentru prima oară, în timp ce asista la schimbul de amabilități dintre ei, Carmina avut sentimentul că la mijloc era o înșelătorie, pusă cu minuțiozitate la cale de cei doi complici și dintr-odată a observat că-i fuge pământul de sub picioare și și-a ascuțit simțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
extemporale și la teze, în partea stângă, sus, se vor nota numele și prenumele. În cazul compozițiilor poetice, așezarea textului în pagină poate deveni un element constitutiv al limbajului, altfel spus procedeu tehnic de exprimare. La poeți francezi, precum Apollinaire, asistăm de pildă la o dispunere poetică a cuvintelor în albul paginii, așa încât acestea se însuflețesc: Albăstrică Tinere, de douăzeci de ani, care-ai văzut atâtea grozăvii, ce crezi tu de oamenii din copilăria ta? Tu! cunoști bravura și tertipul. Tu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să fie cât mai ,,oficială”. Profesorul va insista asupra termenilor juridici pe care îi va explica elevilor în detaliu, pentru ca aceștia să-i poată utiliza cu degajare: inculpat sau pârât - persoană acuzată de o vină, învinuit; martor - persoană care a asistat la un eveniment; circumstanțe atenuante - împrejurări care micșorează vina cuiva; probe - dovezi; instanța - organ însărcinat cu soluționarea problemelor juridice; delict - fapt nepermis de lege; sentință - decizie a unui tribunal. Înainte de a organiza procesul literar, se va face o repetiție generală
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
drum tot înainte? Mă abat pe la teiu, cu gândul să prind pupăza, căci aveam grozavă ciudă pe dânsa; nu numaidecât pentru pupat, cum zicea mama, ci pentru că mă scula în toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei”. Prin urmare, asistăm mai bine-zis la o răfuială a pârâtului cu vrăjitoarea de pupăză pe care a vrut s-o pedepsească prin vânzare, și nicidecum la un furt calificat. În plus, vânzarea în sine nici nu a avut loc, după cum a rezultat deja
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
artificiale și au căzut de pe copaci, te miri: cum de mai pot florile de toamnă să se țină într-un picior, drepte și orgolioase, în mijlocul acestui prăpăd? Dalii înalte, ochiul-boului și crizanteme cu cârlionți în ochi, risipite prin toate grădinițele asistă nepăsătoare la dezastrul universal din jurul lor, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Splendoarea lor târzie, în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare, nu pălește de spaimă la apropierea nopților friguroase. Și-n zori de ziuă, când
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]