2,130 matches
-
Sir Brian Edward Cox OBE (născut la 3 martie 1968) este un fizician englez și fost muzician, membru al Royal Society, membru marcant PPARC (Consiliul pentru Cercetări Astronomice și Fizica Particulelor Elementare) al Universității din Manchester, membru al grupului High Energy Physics al Universității din Manchester și lucrează la experimentul ATLAS din cadrul Large Hadron Collider (LHC) al CERN, de lângă Geneva, Elveția. El lucrează la proiectul de cercetare și
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
este un muzeu județean din Baia Mare, amplasat în Str. George Coșbuc nr. 16. Înființat în 1969 ca primul planetariu public din România și unicul din Transilvania (până în prezent), Planetariul Baia Mare - în urma finalizării Observatorului Astronomic, a devenit începând cu 1971 un punct nodal de citire și înregistrare a datelor astronomice, instituțional primind numele de Complexul Astronomic Baia Mare, din motive administrative ajungând sub coordonarea Muzeului Județean Maramureș, iar după reorganizarea acestui complex muzeal, din 2006 funcționează
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
Str. George Coșbuc nr. 16. Înființat în 1969 ca primul planetariu public din România și unicul din Transilvania (până în prezent), Planetariul Baia Mare - în urma finalizării Observatorului Astronomic, a devenit începând cu 1971 un punct nodal de citire și înregistrare a datelor astronomice, instituțional primind numele de Complexul Astronomic Baia Mare, din motive administrative ajungând sub coordonarea Muzeului Județean Maramureș, iar după reorganizarea acestui complex muzeal, din 2006 funcționează ca și secție de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Parte a unui ansamblu muzeal
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
în 1969 ca primul planetariu public din România și unicul din Transilvania (până în prezent), Planetariul Baia Mare - în urma finalizării Observatorului Astronomic, a devenit începând cu 1971 un punct nodal de citire și înregistrare a datelor astronomice, instituțional primind numele de Complexul Astronomic Baia Mare, din motive administrative ajungând sub coordonarea Muzeului Județean Maramureș, iar după reorganizarea acestui complex muzeal, din 2006 funcționează ca și secție de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Parte a unui ansamblu muzeal de excepție în România - MUZEUL DE
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
coordonarea Muzeului Județean Maramureș, iar după reorganizarea acestui complex muzeal, din 2006 funcționează ca și secție de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Parte a unui ansamblu muzeal de excepție în România - MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE - Planetariul și Observatorul astronomic oferă spectacole memorabile de planetariu în cupolă (ghidaje pe cerul artificial proiectat cu un dispozitiv optico-mecanic în care sunt relevate atât dimensiunea științifică, cât și cea culturală, chiar și în identificare populară românească a constelațiilor și a anumitor fenomene cosmice
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
spectacole memorabile de planetariu în cupolă (ghidaje pe cerul artificial proiectat cu un dispozitiv optico-mecanic în care sunt relevate atât dimensiunea științifică, cât și cea culturală, chiar și în identificare populară românească a constelațiilor și a anumitor fenomene cosmice), observații astronomice gratuite a unor fenomene sau clase de obiecte din sistemul solar (planete, sateliți naturali etc.) ori aparținând universului de adâncime (galaxii, clustere etc.), organizează expoziții de bază (”Universul în mileniul III”, ”Sistemul Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
celălalt urmărind modernizarea facilităților, tehnologiei și serviciilor oferite publicului larg. De la 1 iulie 2014, Planetariul Baia Mare a devenit instituție de sine stătătoare, prin desprinderea de Muzeul de Mineralogie și încadrarea ca centru cultural cu personalitate juridică, sub titulatura de Complexul Astronomic Baia Mare, în subordinea Consiliului Județean Maramureș.
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeași categorie fac parte și cadranele solare din secolele XVII și XVIII, unul dintre acestea fiind semnat: Butterfield - Paris (1690). O
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
în funcțiune care are pe cadran inscripționat numele comanditarului: Fried(rich) Schullerus in Kronnstadt (Brașov). Din categoria pendulelor de salon (de parchet) menționăm două piese importante din epoci diferite: prima, în stil baroc, din secolul al XVIII-lea, cu cadrane astronomice poartă semnătura orologierului Rutger Steuter din Amsterdam; a doua piesă, cu un mecanism în funcțiune și azi, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind un splendid exemplar realizat la Școala de Arte și Meserii din Ploiești. Ceasurile tablou de
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
practică dar calibrarea instrumentelor și concedierea sau detașarea personalului de la proiectul Voyager la alte proiecte a întârziat procesul și mai mult. În cele din urmă directorul NAȘĂ Richard Trully a intervenit că fotografia să fie în final luată. Distanță: Unități astronomice - între 40.472229 - 40.417506 Kilometri - între 6.054.587.000 - 6.046.400.000 Mile - între 3.762.146.000 - 3.757.059.000 „Din acest punct distant, de sus, Pământul nu pare de mare interes. Totuși pentru noi
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
anilor 2000 - 2003 s-a promovat de către Asociația Generală a Inginerilor din România un proiect pentru Parcul Național al Științei și Tehnicii realizat în jurul unor centre de interes cultural din Parcul Carol I: Muzeul Național Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida", Observatorul Astronomic al Academiei Române, serele din parc, Gara Filaret, Uzina electrică Filaret și alte diverse clădiri și monumente din interiorul parcului. Proiectul nu a fost inițiat, lipsind interesul factorilor decizionali.
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
înfige drapelul românesc pe solul lunar, sub ochii mirați ai unui marțian. Henric Stahl și-a descris romanul său mai mult ca un „tratat popular de astronomie”, o ilustrare „bine scrisă” și accesibilă a faptelor științifice, denumindu-l un „roman astronomic”. Romanul a fost primit cu recenzii elogioase. Astfel, într-un articol publicat în "Revista științifică „V. Adamachi”" (nr. 4, noi. 1914, pp. 249—250), I. Simionescu a lăudat imaginația autorului, afirmând că romanul se citește ușor din acest motiv și
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
găsit dovezi ale existenței unui praf fierbinte circumstelar ce ar putea proveni de la o planetă în curs de evaporare sau dezintegrare, sau a unei structuri cu durată mare de viață ce orbitează steaua la o distanță de mai câteva unități astronomice de steaua centrală matură, dar au găsit asemănări cu un alt sistem stelar evoluat (vechi de cel puțin 1 miliar de ani) - , aflată în stadiul unui mare bombardament târziu. Observații în lungimea de undă submilimetrică ce au căutat praf aflat
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
observa până la o distanță unghiulară de 40° de zenit. Aceasta poate observa în frecvențe situate între 0,3 și 3,0 GHertz cu o precizie de 4 secunde de arc. Directorul științific al proiectului este Nan Rendong, cercetător la "Observatorul Astronomic Național Chinez" al Academiei de Științe a Chinei. Este creat pentru a detecta viața extraterestră. Radiotelescopul are antene speciale, metalice folosite la recepționarea undelor radio emise de corpuri cerești aflate la milioane de ani lumină depărtare. În plus, radiotelescopul va
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
nu este o constantă, întrucât viteza de rotație a Pământului încetinește—în 2008 ziua solară era cu 0,002 s mai lungă decât în anul 1820. Acest lucru se știe de mai mulți ani; în consecință, în anul 1952 Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a definit secunda în raport cu viteza de rotație a Pământului din anul 1900. Măsurătorile de timp s-au realizat folosind extrapolarea din date de astronomie. Odată cu lansarea SI în 1960, a 11-a CGPM a adoptat definiția UAI. În
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în 1968 a 13-a CGPM a redefinit seunda în termeni de o anumită frecvență din spectrul de emisie al atomului de cesiu 133, o componentă a ceasurilor atomice. Aceasta a oferit mijloacele de a măsura timpul asociat cu fenomenele astronomice, în loc să se folosească fenomenele astronomice ca bază de la care se efectuează toate măsurătorile de timp. Unitatea absolută în CGS pentru curentul electric, abamperul, fusese definită în termeni de forță între două conductoare paralele în 1881. În 1940, Comisia Electrotehnică Internațională
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
CGPM a redefinit seunda în termeni de o anumită frecvență din spectrul de emisie al atomului de cesiu 133, o componentă a ceasurilor atomice. Aceasta a oferit mijloacele de a măsura timpul asociat cu fenomenele astronomice, în loc să se folosească fenomenele astronomice ca bază de la care se efectuează toate măsurătorile de timp. Unitatea absolută în CGS pentru curentul electric, abamperul, fusese definită în termeni de forță între două conductoare paralele în 1881. În 1940, Comisia Electrotehnică Internațională a adoptat o variantă a
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
a făcut ca ziua să fie egală cu noaptea sau cu ziua în care a încetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat; în plus, pentru turci reprezintă și ziua elibărării din valea Ergenekon. Din punct de vedere astronomic, această zi reprezintă venirea primăverii astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului. Tot Zoroastru este și cel care a facut ca ziua în care se sărbătorește
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
egală cu noaptea sau cu ziua în care a încetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat; în plus, pentru turci reprezintă și ziua elibărării din valea Ergenekon. Din punct de vedere astronomic, această zi reprezintă venirea primăverii astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului. Tot Zoroastru este și cel care a facut ca ziua în care se sărbătorește "Nevruzul" să coincidă cu ziua echinocțiului
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
(în ) este principalul observator astronomic al Academiei Ruse de Științe. Este situate la 19 km sud de Sankt Petersburg, pe înălțimile Pulkovo, a 75 m deasupra nivelului mării. Face parte din patrimoniul mondial protejat de UNESCO. Observatorul, proiectat de Alexandr Briullov, și-a deschis porțile
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
A fost destinat, la început, să servească omului de știință rus, de origine germană, Vassili Iakovlevici Struve, care a devenit primul director al observatorului. Fiul său, Otto Vassilievici Struve, l-a înlocuit în 1861. Observatorul este echipat cu o lunetă astronomică, cu obiectivul de 38 mm, cea mai mare din lume, în momentul construcției sale, și cele mai bune tehnologii din epocă. Obiectivul principal al acestui observator era să să se determine coordonatele stelelor duble și unele constante astronomice, cum sunt
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
o lunetă astronomică, cu obiectivul de 38 mm, cea mai mare din lume, în momentul construcției sale, și cele mai bune tehnologii din epocă. Obiectivul principal al acestui observator era să să se determine coordonatele stelelor duble și unele constante astronomice, cum sunt precesia sau nutația Pământului, aberații și refracții. A fost utilizat și pentru conducerea studiilor geografice asupra teritoriului rus, și în dezvoltarea navigației. Catalogul de stele, pe care l-a redactat în 1845, 1865, 1885, 1905 și în 1930
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
Pentru observarea stelelor din sud, care nu puteau fi văzute de la latitudinea observatorului, oamenii de știință lucrau în colaborare cu două stații. Prima era situată în orașul Sîmeiiz, în Crimeea (Observatorul din Sîmeiiz). Cea de a doua era o stație astronomică la Mîkolaiiv, astăzi în Ucraina, altădată un observator al departamentului naval. Personalul observatorului a fost afectat în foarte mare măsură de Marea Epurare, foarte mulți astronomi ai Observatorului din Pulkovo, inclusiv directorul Boris Gherasimovici, au fost arestați și executați spre
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
popoare ale căror alfabete au derivat din cel fenician. Cu vizita unui astronom indian la curtea califului Al-Mansur, la Bagdad, acesta din urmă a realizat importanța științelor indiene. L-a însărcinat pe Al-Fazari, în 772, să traducă în arabă tabelele astronomice indiene. Spre această perioadă sunt traduși Aryabhata și Brahmagupta. Spre 820, califul Al-Mam'un a fondat la Bagdad „Casa Înțelepciunii”, pentru a permite savanților să lucreze în jurul unei biblioteci, eliberați de constrângeri materiale. În acest context, la începutul secolului al
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
Lunei pentru toți anii trecuți prezenți și viitori, cum stau sărbările mutătoare, carnavalurile de Iarnă, și posturile Sfinților Apostoli, precum și zilele întâi ale lunelor, luna noă și știrbirea iei. Cu cinci tablouri" (Iași, 1858), ce conțineau „povățuiri” morale și date astronomice, cu referințe religioase. Manifestarea sa literară cea mai cunoscută a fost însă cea de traducător. Costachi Gane a tradus în limba română romanul "Agatokles seau Revașe scrise din Roma și din Grecia" al Karolinei Pichler (vol. I-III, Iași, 1843
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]