4,386 matches
-
București, 1956; Acea noapte, acea zi de iarnă ’33, București, 1973; La cina din nouă sute șapte, București, 1977; Caietele locotenentului Florian, București, 1983; Amis, Démos et Rythmos, f.l., 1984; Moartea baroanei, București, 1988; Sokrateion sau Mărturie despre om, București, 1991; Bal la castel, București, 1993; Caietele unui fiu risipitor, București, 1994; Sub casca de aur a lui Mambrino, București, 1997. Repere bibliografice: Miron Dragu, Figurine de ceară, GL, 1956, 48; Valeriu Cristea, Reportajul retrospectiv, RL, 1974, 9; Mihai Ungheanu, Un memorial
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
solo, București, 1976; Povestiri de la Rond, București, 1977; După-amiaza unui faun, București, 1978; Memoria Râmnicului, București, 1979; Câinele andaluz, București, 1980; Autoportret cu bască, București, 1981; Drumurile lui Anton Pann, București, 1981; Marele șlem, Craiova, 1981; Anonim flamand, București, 1983; Bal la Casa Ofițerilor, Craiova, 1983; Pe urmele lui Nicolae Filimon, București, 1985; Coline în soare, București, 1989; Râmnicul de odinioară, Râmnicu Vâlcea, 1993; Povestiri de adormit Ancuța, București, 1994; Râmnicul, Râmnicul....Jurnal indian, Râmnicu Vâlcea, 1994; Jurnal, I-V, Râmnicu
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
neagră. Trestia revoltată, București, 1996, André Pieyre de Mandiargues, Marginea, București, 1998; Jean Cocteau, Scrisoare către americani, București, 1999; Patrick Rambaud, Bătălia, București, 2001; P.-L. Courier, Pamphlet de pamphlets - Pamfletul pamfletelor, ed. bilingvă, București, 2002; Camille Laurens, Carnet de bal, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, „Poeme”, LCF, 1970, 4; Ilie Constantin, „Poeme”, RL, 1970, 31; Laurențiu Ulici, „Poeme”, CNT, 1970, 34; Radu Cârneci, „Poeme”, ATN, 1970, 11; Horia Bădescu, „Poeme”, ST, 1970, 11; Sorin Titel, „Spațiul continuu”, RL, 1973
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
din N.V. Gogol, F. M. Dostoievski, A.N. Tolstoi, L. Simionov. SCRIERI: Interior cosmic, Chișinău, 1939; Imaginea în artă, Chișinău, 1940; Cântecul zorilor, Chișinău, 1948; În august, Chișinău, 1951; Poezii, Chișinău, 1954; Balade și sonete, Chișinău, 1955; Povești, Chișinău, 1955; La balul coțofenei, Chișinău, 1956; Strofe lirice, Chișinău, 1956; Poeme, Chișinău, 1957; Versuri alese, Chișinău, 1958; Povestea vulpii, Chișinău, 1958; Iarba fiarelor, Chișinău, 1959; Nuvele, Chișinău, 1961; Tovarășul nostru de drum, Poezia, Chișinău, 1964; Ultimul vagon, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1965; Cadran
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
față de retoric și decorativ face ca peisajele să ia aspectul unor stampe din Extremul Orient. La fel, în portretul iubitei sunt reținute numai detalii - ochii „vechi” și „părul lipit de urechi” (Sbor nesigur) - ori alura - „Madonă tristă printre lumini de bal” (Bal) -, dar acestea au ceva din forța obsesiei. Concretul devine predominant și în latura lui repulsiv-fiziologică doar într-un poem ca Vlad Țepeș și în expresia angoasei în fața morții (Declin). În ciclul Basme, inspirația pare să se autohtonizeze, însă motivele
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
retoric și decorativ face ca peisajele să ia aspectul unor stampe din Extremul Orient. La fel, în portretul iubitei sunt reținute numai detalii - ochii „vechi” și „părul lipit de urechi” (Sbor nesigur) - ori alura - „Madonă tristă printre lumini de bal” (Bal) -, dar acestea au ceva din forța obsesiei. Concretul devine predominant și în latura lui repulsiv-fiziologică doar într-un poem ca Vlad Țepeș și în expresia angoasei în fața morții (Declin). În ciclul Basme, inspirația pare să se autohtonizeze, însă motivele, reduse
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
nu lipsește. Cu poezii colaborează Ion Pribeagu, Al.T. Stamatiad, H. G. Lecca, D. Karnabatt, Oreste, iar proza e semnată de V. Demetrius, I. Chiru-Nanov, Andrei Popovici, N. Pora, Ion Dragu, A. Mândru, Lia Hârsu. Revista mai tipărește comedia în versuri Bal mascat de Oreste și traduceri din H. Sudermann, Ivan Vazov, Mark Twain, Victor Hugo ș.a. M.Pp.
HELIOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287427_a_288756]
-
decorurilor și romanțelor simboliste. Zbuciumul lăuntric, nevroza și viziunea spirituală din estetica simboliștilor lipsesc, substituite de „lungul extaz de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
II-lea, a unor ministere și bănci), ajunge repede la aproape 6 800 000 de lei. La veniturile societății au contribuit în mică măsură cotizațiile membrilor (mai întotdeauna neîncasate la timp), beneficiile unor șezători literare și spectacole teatrale, încasările la baluri organizate ad-hoc, exploatarea a două cinematografe (la Brașov și Arad) etc. O lovitură puternică a fost însă crahul (în 1931) al Băncii Marmorosch-Blank, la care S.S.R. avea un depozit de peste 10 000 000 de lei, din care a recuperat doar
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
să publice decât spre sfârșitul vieții. A mai folosit pseudonimele Pădurarul Melinte, Serenus. În culegerea Dintr-un vârf de tufan Ș. observă cu încântare aspecte ale naturii, descrise în secvențe animate antropomorfic, dar fără efuziuni lirice. În proza scurtă - Regina balului (1946), Povestiri pestrițe (1974) - se poate constata mai degrabă atitudinea naturalistului, a cărui atenție e reținută de anumite cazuri, pe care vrea să le prezinte cât mai exact. Critica a relevat o „adâncă înțelegere a sufletului inocent sălbatic”, schițarea unor
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
farmec. Povestea antrenează mai multe tipuri de săteni, cu ocupațiile și modul lor de a gândi. În altă parte destinul trist al unei slujnicuțe, care cunoaște o scurtă perioadă de umilă fericire după ce fusese aleasă, în glumă, ca regină a balului, este proiectat pe fundalul evocării, destul de aplicată și spirituală, a vieții protipendadei dintr-un orășel oltenesc, tehnică folosită și în Domnul președinte, unde un judecător neintegrat în rutina vieții micului târg provincial o sfârșește rău. Subiectele, deși banale, capătă o
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
prindă ceva din felul mai abrupt, mai sălbatic al comportamentului și limbajului oamenilor. Romanele nu sunt reconstituiri, ci construcții ficționale, slujite de un stil neafectat de clișee, cursiv, uneori ușor ironic. SCRIERI: Dintr-un vârf de tufan, București, 1937; Regina balului, București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C.
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
mai abrupt, mai sălbatic al comportamentului și limbajului oamenilor. Romanele nu sunt reconstituiri, ci construcții ficționale, slujite de un stil neafectat de clișee, cursiv, uneori ușor ironic. SCRIERI: Dintr-un vârf de tufan, București, 1937; Regina balului, București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
tufan, București, 1937; Regina balului, București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972, 66; Valentin Chifor, Un
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
soprană care aliniază fraze îngrijit arcuite. Alexandru Agarici (chemat de la Teatrul de Operetă) - o apariție degajată. À propos de oaspeți: conform unei idei avansate de Karajan se pare, s-a încetățenit în unele montări obiceiul de a introduce în scena balului numere de agrement cu invitați de marcă. A fost așteptată cu interes apariția Maiei Morgenstern și am asistat la cupletul unei Chirițoaie cu alură și costumație de Lola Blau; ce are una cu alta, e greu de înțeles. Fanii lui
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
răspundea prompt. Când oare dispăruse fetița din ea și apăruse în loc o domnișoară sigură pe ea și pe puterea ei de seducție? Nu-i păsa ei de privirile admirative sau invidioase din jur. Ea era în seara aceasta Cenușăreasa la balul prințului.La sfârșit, l-a condus pe Doru până la poartă. Acesta a îmbrățișat-o ușor și a sărutat-o pe obraz. Gestul nu a trecut neobservat, pentru că toate fetele își conduseseră colegii, prietenii. -Pe luni, i-a murmurat Doru la
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
ultima tehnologie, conviețuiesc armonios alături de temple budhiste și nelipsita ramură de cireș înflorit, Buenos Aires, locul de naștere al tangoului, unde zgârie-norii și clădirile în stil art-deco sau neoclasic se amestecă armonios, Viena, unde gândul te duce fără să vrei la balurile de odinioară unde valsurile lui Strauss erau nelipsite, New York, metropola care pare a fi încă visul tuturor turiștilor, New York-ul care te copleșește pur și simplu prin zgârie-norii care împânzesc Manhattan-ul, adevărați coloși de sticlă, prin mulțimea de turiști adunați
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
și cultură națională, promovarea cercetării folclorului și a obiceiurilor populare, susținerea literaturii și a culturii proprii prin editarea de almanahuri, reviste și prin tipărirea unor scrieri de seamă ale culturii naționale, prin întâlniri și reuniuni muzical-literar-artistice (serate literare și muzicale, baluri și „seri de cunoștință”, echipe de dansatori etc.), în vederea unificării culturale și politice a tuturor românilor. În timpul primului război mondial și ulterior societatea a inițiat acțiuni de sprijinire directă a luptei pentru realizarea și desăvârșirea statului național român unitar, iar
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
imitațiuni, traduceri și declamări, excluzând dezbaterile politice”. Curând membrii vor deveni mai numeroși, vor spori și acțiunile țintind solidarizarea tinerilor prin cultură: citirea și discutarea unor scrieri literare originale, disertații, declamări, seri de teatru și poezie, concerte, coruri, dansuri sau baluri. Cele mai așteptate erau serile literare și cele „de cunoștință”, când studenții luau contact cu colegi de alte naționalități. S-a înființat și un cabinet de lectură, mai ales pentru presa curentă, care, prin ajutoare și donații, a ajuns să
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
cu foamea de viață exacerbată insuportabil. Zona vie a cărții e dată de comunicarea acestor trăiri extreme, cu subite glisări între spaimă și eroism, patos al iubirii de viață și furor suicidar, percepție a tragicului și detente comice. Capitole precum Balul de operă (denumirea de cod a operațiunii de acoperire a retragerii armatei române din Crimeea), relatând abandonarea Batalionului Vânătorilor de Munte la Chersoneț, în goana îmbarcării trupelor, și căderea în prizonierat, sau Asediul cetății fără turnuri, despre regimul din lagărele
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
crizantemă... (1981), precum și compuneri mai lungi, printre care Moștenitorii, Șoc la mezanin, Pragul invizibil, Radiografia, Un rulment numit Calypso (1977). A scris și numeroase scenarii de teatru radiofonic și pentru televiziune: Fericire cu raze X, Un tânăr mai puțin furios, Bal la minus 13 grade, Ideea doctorului Bărăgan, Basm modern, Fata care a mutat Parângul, Labe de leu, Cei ce rămân mereu tineri, Odisee în gamă majoră, Atelierul romantic, După al doilea cântec de ciocârlie. Doar vreo jumătate din aceste producții
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
erou aflat la „capăt de linie”, respins de Dona Bianca. Don Juan însuși realizează că e doar năluca celui de altădată. Urmează comedia Masca (1923), subintitulată „grotescă dramatică într-un act”, a cărei „acțiune se petrece în Europa”, în timpul unui bal mascat. Melodrama Femeia cu două suflete (1925) - dedicată celor două iubiri pe care protagonista le împărtășește: pentru sculptorul Dionis și pentru directorul de teatru Fink - se cristalizează într-o formă notabilă. Scriitorul cultivă comedia mai mult sau mai puțin spumoasă
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
54"> 54 Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 187. </ref>; iar diplomatul nu putea fi trecut cu vederea prin „talia lui Înaltă, barba lungă, zburând În avântul dansului, jucând marea mazurkă poloneză cu Zoe Davila sau cu domnișoara Maria Catargi” Într-un bal la palat <ref id="55"> 55 Ibidem, p. 188. </ref>. De altfel, regele Carol I Îl numea „conspirator oficial, dar din cauza poziției sale nu putem să luăm nici o măsură severă” <ref id="56"> 56 Sorin Cristescu, op. cit., p. 257. </ref
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
românească”, „Tot”, „Însemnări ieșene”, „Adevărul literar și artistic”, „Bis”, „Bucovina”, „Comedia”, „Crinul”, „Galeria”, „Lumea literară și artistică”, „România literară” (1938-1940), „Universul literar”, „Umanitatea” ș.a. Cu povestirile din Ulița copilăriei, dar mai cu seamă cu romanele La Medeleni (I-III, 1925-1927), Bal mascat (1929), Prăvale-Baba (1939) și cu primul volum din Tudor Ceaur Alcaz (1940), T. se impune ca un creator original, sub raportul stilului și al viziunii, de literatură inspirată de vârsta copilăriei, adolescenței și primei tinereți. În Ulița copilăriei, volum
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]