3,051 matches
-
Ucrainei. Datorită faptului că România a refuzat să discute problema Basarabiei cu Puterile Centrale în cadrul tratativelor de pace de la București, acestea nu și-au formulat un interes special pentru această problemă, ceea ce a făcut ca delegația ucraineană, cât și cea basarabeană să nu fie admise la negocieri. Cu toate acestea, Ucraina nu renunța la pretențiile sale asupra Basarabiei și susținea prin toate mijloacele că i se cuvine dreptul de a reprezenta Basarabia în toate chestiunile de negocieri. La 1 martie 1918
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
negocieri. Cu toate acestea, Ucraina nu renunța la pretențiile sale asupra Basarabiei și susținea prin toate mijloacele că i se cuvine dreptul de a reprezenta Basarabia în toate chestiunile de negocieri. La 1 martie 1918, a avut loc întâlnirea delegaților basarabeni cu oameni de cultură, profesori universitari aflați la Iași, unde s-a exprimat nădejdea unirii tuturor celor de un neam și-un sânge. În Basarabia curentul care cerea unirea cu România era de nestăvilit. Tot mai multe organizații, comitete, adunări
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
au abținut. S-a trecut apoi la votarea rezoluției propuse de Blocul Moldovenesc, rezultatul fiind următorul: 86 de voturi pentru unire, 3 contra și 36 de abțineri. La 27 martie s-a pus de acord voința marii majorități a populației basarabene cu hotărârea organului reprezentativ, ales pe cale democratică: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută de ani
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și a manifestat o grijă deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative de acest fel adoptate în România pe cale de a se întregi în vechile sale hotare, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În urma acestei hotărâri, Sfatul Țării de la Chișinău s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată cu România reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. Douăzeci și doi de ani românii au trăit liniștiți și fericiți în hotarele reîntregite ale României Mari, până când s-au ridicat alți poftitori de împărțire a Lumii și de anexare de teritorii, călcând
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
trecuseră zece luni. Astfel, la 23 iunie 1940, ambasadorul Germaniei la Moscova, contele Friedrich Werner von Schulenburg, a fost invitat la Molotov pentru o discuție, în urma căreia ambasadorul german raporta Berlinului: „Molotov mi-a făcut astăzi următoarea declarație: Rezolvarea problemei basarabene nu mai suferă amânare. Guvernul sovietic se mai străduiește să obțină o rezolvare pașnică a acestei probleme, însă este hotărât să folosească forța în cazul în care guvernul român refuză o înțelegere pașnică. Cererea sovietică se extinde și asupra Bucovinei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
teritoriu locuiesc aproape o sută de mii de germani, însă revendicarea de către Uniunea Sovietică a Bucovinei, constituie o noutate. Bucovina a fost în trecut o provincie a Coroanei austriece și este dens populată cu germani. Am fi interesați ca problema basarabeană să se rezolve pe cale pașnică și nu prin puterea armelor. Germania acordă un interes deosebit faptului ca România să nu devină un teatru de război.” O ultimă încercare din partea guvernului german către guvernul sovietic de a rezolva problema Basarabiei pe cale
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de afaceri străine ale Camerei și Senatului, în cadrul cărora s-a dezbătut pe larg situația internă și cea externă a statului român. După ședință au fost adoptate două declarații solemne, una din partea parlamentarilor și intelectualilor din Basarabia, citită de senatorul basarabean Ștefan Ciobanu, iar cealaltă din partea parlamentarilor și intelectualilor din Bucovina, citită de senatorul Maximilian Hacman, prin care se repudia actul dictatorial și ilegal al anexării celor două provincii românești. În aceeași ședință solemnă a celor două Camere, marele istoric Nicolae
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
au fost despărțiți unii de alții, așa încât să li să piardă urma, în locul lor fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești, criminali, bandiți, pușcăriași de toate felurile, scoși din închisori și stabiliți cu domiciliul în Basarabia. Suferințele românilor basarabeni nu se pot descrie în cuvinte, oricât s-ar încerca acest lucru, groaznicele chinuri prin care au trecut fără voia lor și fără nici o vină nu pot fie iertate și nici trecute cu vederea. Cei vinovați de toate crimele acestea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
au dactilografiat în chirilică. De Măritul Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt au încercat, însă fără nici o izbândă, căci fiii Basarabiei române s-au învrednicit și i-au ridicat Marelui Voievod, în centrul Chișinăului, o statuie impunătoare, pe care românii basarabeni își odihneau privirile umezite de lacrimi și înecate de dor, ca și acele ale Marelui Ștefan care, trecând printr-un Arc de Triumf, se odihneau pe cupola Catedralei Mitropolitane din Chișinău. După ce a fost evacuată la Vaslui și apoi la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a fost mutată în fața Parcului Botanic, iar în locul său a fost ridicată statuia lui Lenin. Mai târziu, statuia Marelui nostru Voievod a fost mutată din nou, în interiorul parcului, ascuns vederii, pentru că drumul Moscovei era împiedicat de prezența Voievodului român. Românii basarabeni l-au readus pe Domnitorul lor, de la care au învățat că orice înfrângere poate fi transformată în victorie, pe locul cel mai potrivit, la poarta parcului, în fața Pieții Marii Adunări Naționale. Ștefan își ține paloșul la șold și înalță crucea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
edita volumul de versuri "Steaua de vineri", semnat de Grigore Vieru. Momentul aniversar a fost marcat, la Iași, cum se cuvine, prin lansarea, în prezența autorului, a unei masive ediții critice în care este adunată întreaga operă poetică a românului basarabean, însoțită de o prefață datorată acad. Mihai Cimpoi, de o postfață a lui Theodor Codreanu, precum și de câteva anexe de certă utilitate: un itinerar biografic și bibliografic (alcătuit de Daniel Corbu), un cuprinzător florilegiu de texte critice ("Poezia lui Grigore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Fl. Gheorghiță despre OZN-uri, după care urma cea a lui Grigore, cu un titlu la fel de... astral, "Steaua de vineri", urmată de câteva SF-uri. A ținut. Cartea a apărut, astfel anticipându-se cu 10 de ani întoarcerea condeierilor basarabeni la izvorul limbii române! Pe copertă, Nichita Stănescu scria: Grigore Vieru este un mare și adevărat poet (...) Cartea lui de inimă pulsează și influențează versul plin de dor, de curata și pura lui poezie." S-a întâmplat să fim implicați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tristețe a primit țara vestea dispariției lui Grigore Vieru, mă-ntreb unde-s și de ce tac românii care i-au aplicat jignitoarea etichetă "patriot de ocazie"... "Un mort plâns de mulțime încă poate schimba ceva în lumea asta" crede poetul basarabean; dacă așa-i, schimbarea s-ar cuveni s-o începem pornind de la amarele lui constatări că, la noi, "doi copii încap în brațele mamei, iar doi frați nu-ncap într-o țară" și "doi mari vrăjmași are românul: mila pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mei a fost decupată, cu dalta și barosul (nu aude nimeni?) o porțiune de marmură, care, probabil, va fi ajuns în alt cimitir ieșean. Nu voi uita niciodată scena la care am fost martor când însoțeam un grup de scriitori basarabeni (Valeriu Matei, Arcadie Suceveanu, Nina Josu), pentru prima oară în vizită la Iași. După ce au aprins lumânări la mormântul lui Ion Creangă, au vrut s-o facă și la cavoul lui Kogălniceanu. Coborâm treptele. Oroare! Zidurile criptelor și plăcile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evidența delictului plagierii, se naște o întrebare: dacă dumnealui scrie, așa cum pretutindeni declară, în "limba moldovenească", atunci cum se justifică sfeterisirea paginilor în română într-o carte apărută... în altă limbă? Cum spuneam,Vasile Stati a fost cel dintâi scriitor basarabean căruia i s-a permis să viziteze Iașul. N-am știut, atunci, ce hram poartă și l-am plimbat peste tot, la statui și case memoriale, la redacții, la restaurante, i-am înlesnit întâlniri cu scriitorii ieșeni ba, la cererea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
case memoriale, la redacții, la restaurante, i-am înlesnit întâlniri cu scriitorii ieșeni ba, la cererea expresă a oaspetelui, l-am dus și la o "râbalcă" (pescuit, adică) undeva, spre Gorban. Primarul, onorat că a primit în grijă un "frate" basarabean, se agita pe malul iazului, încercând să-i ghicească voile: "ce să vă aduc pe baltă, vin alb sau vin roșu?" Stati i-a răspuns fără să clipească: "Și bere". La urma urmei, ce-i cu acest "dicționar" al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aproape două veacuri, răstimp în care mari și reputați lingviști, inclusiv prestigioși oameni de știință reprezentând Academia URSS, dar și reprezentanții Institutului de lingvistică al Academiei de științe a Moldovei, au respins hotărât, argumentat și definitiv statutul de limbă graiului basarabean. Și iată-l pe Stati încercând să reanime tezele staliniste (și "tătucul popoarelor" a fost, nu-i așa, lingvist!) în temeiul cărora s-ar legitima un popor (moldovenii) în temeiul unei limbi... inexistente. Întreaga înjghebare statală actuală obligă Chișinăul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vedeai chipurile frumoșilor noștri tineri morți pe front, pe câmpul de luptă, căzuți și rămași poate și neînmormântați pentru că sosea inamicul... In București a rulat un film, nu mai țin minte cum se numea, Cătușe roșii, parcă așa ceva, un film basarabean, mi se pare. Rușii luaseră un copil de la mama lui și l-a dus într-un cămin. Mama a pătruns până acolo, a văzut copilul dar nu s-a putut duce la el. Dar a început să cânte cum îi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Jos, locuitorii de linii întinseseră o foaie de cort, în care s-a aruncat, din vârful stâlpilor, tata... Scăpase teafăr! Și, așa cum am aflat ulterior, drept răsplată, i s-a conferit Ordinul "Coroana României". Teleneștii erau, ca și alte localități basarabene, un centru mixt, ruralo-urban. Avea peste 7.000 de locuitori. Așezarea era împărțită în două: târgul, cu o majoritate de evrei care țineau în mâinile lor întreg comerțul și finanțele "și doar o stradă de lipoveni"; cealaltă jumătate, "satul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de facultate, la Drept, fără licență. Și, se mai aflase, că i se legase la spate și acea osânditoare tinichea: câțiva ani buni de închisoare politică. Lunar, un securist "de la raion", venea și-l chestiona pe director despre "acest individ basarabean", încă, oarecum, "suspect". Dar încă de la început, noul venit, bădia Eugen, a tăcut și și-a văzut de treabă. Nu comenta nici o însărcinare ce i se da. Dimpotrivă. Asculta tot ce i se indica. Nu afișa nici un fel de dispreț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
motivație mai ales profund umană. Încercăm, totodată, să relevăm și valoarea memorialistică a operei sale. Trăind și suferind rigorile și ororile vechiului regim totalitar, în general, și ale acelui experiment torționar ca și alți numeroși intelectuali, între care Valeriu Gafencu, basarabean și el, sau universitarul teolog Dimitrie Stăniloaie bădia Eugen Dimitriu a descoperit în anii temniței că, dincolo de realitatea sa materială, trupească, firavă, Omul posedă și o existență spirituală. Prin credință, el își poate aduna și se poate fortifica în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În anul 1878, Rusia reocupă teritoriul sud basarabean județele Bolgrad, Ismail și Cahul În baza tratatului de la Berlin din iulie 1878. În anul 1917, În circumstanțe create de Revoluția din Octombrie, la Chișinău se constitue Sfatul Țării- organ reprezentativ basarabean care decide unirea Întregii Basarabii cu România, iar actul unirii este ratificat la tratatul de la Paris de către Marea Britanie, Italia, Franța și Japonia. După două decenii de la actul unirii Basarabiei, la Moscova este semnat Pactul Ribbentrop-Molotov prin care Întreaga Basarabie
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Italia, Franța și Japonia. După două decenii de la actul unirii Basarabiei, la Moscova este semnat Pactul Ribbentrop-Molotov prin care Întreaga Basarabie, Ținutul Herța și 6 din cele 9 raioane din Transnistria intră În componența Republicii Ucraina. Politica oficială impusă populației basarabene urmărea deznaționalizarea prin multiple metode dictatoriale precum și prin inumanele deportări din 1941(circa 200.000 de suflete), și din al doilea val de deportări (1944-1948). Să mai menționăm că pe lângă represiunile din anii 1946- 1947 și 300.000 jertfe s-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
privind Românii din sudul Basarabiei din care am reprodus unele date. În anul 1993, rediscutându-se tratatul Ribbentrop Molotov, s-a pus problema teritoriilor trecute la Ucraina: nordul jud. Hotin și județele din sudul Basarabiei: Ismail, Chilia, Cetatea Albă. Societatea basarabeană Dunarea Marea Neagră sustinea revendicările populației românești din județele sudice. De la Chișinău se trimit cărți puținelor școli naționale care mai funcționează În zonă, iar emigrația Bugeacului menține legături Încurajatoare cu baștina. Statalitatea Ucraineană nu a schimbat starea discriminatorie din timpul U
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]