4,680 matches
-
2 38 8 703 Batalionul 6 Drumuri 13. Detaș. Evrei Nr. 147 B. 7. D. Com. Târgușor-Constanța 4 2 85 1 169 Batalionul 7 Drumuri 14. Detaș. Evrei Nr. 148 B. 8. D. Com. Tibana-Vaslui 4 3 28 3 812 Batalionul 8 Drumuri 15. Detaș. Evrei Nr. 149 Cal. Nouă Com. Turcoaia-Tulcea 49 Cercul Terit. București 16. Detaș. Evrei Nr. 150 al B. 6. D. Com. Focșani-Putna 3 2 51 1 501 Batalionul 6 Drumuri 17. Detaș. Evrei Nr. 151 al Det
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
8. D. Com. Tibana-Vaslui 4 3 28 3 812 Batalionul 8 Drumuri 15. Detaș. Evrei Nr. 149 Cal. Nouă Com. Turcoaia-Tulcea 49 Cercul Terit. București 16. Detaș. Evrei Nr. 150 al B. 6. D. Com. Focșani-Putna 3 2 51 1 501 Batalionul 6 Drumuri 17. Detaș. Evrei Nr. 151 al Det. 2 PD Com. CruceaIași 13 11 273 3 3 417 Det. 2 Pază Drumuri 18. Detaș. Evrei Grinzi Beton Com. Doaga-Putna 32 41 501 15 25 1657 Reg. 5. Pioneri 19
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
473 din Ocna Sibiului, evreii au fost maltratați de Maiorul medic Sima1719, Lt. Surdu 1720, Lt. Brasla 1721, Plt. Major Toni1722 și infirmiera I. Căluș 1723 (adresa Comunității Israelite Turda Nr. 18/1946 anexată)1724. A murit un evreu la Batalionul 120, din lipsă de medicamente și tratament medical (adresa Comunității Israelite Turda Nr. 18/1946 anexată). La Comandamentul 7 Teritorial 1). Organizarea detașamentelor. Evreii de la 18-50 ani au fost folosiți pentru munca obligatorie, în condițiunile D.L. Nr. 3984/1940 și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
căpitan. Chestor al Poliției din Iași, înlocuindu-l pe locotenent-colonelul Constantin Chirilovici (03-23.07.1941). Ajutor inspector în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (18.08.1941-06.09.1942); comandantul Școlii de subofițeri de jandarmi Focșani (07.09.1942-31.03.1943); comandant de batalion în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei București (31.03.1943-30.04.1944); deconcentrat la 30.04.1944; comandant al Corpului Gardienilor Publici (30.08.1944-15.07.1945); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Maior (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
219 din 15.08.1941, p. 5. 301 Traian A. Constantinescu (1892-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Batalionului 4 Vânători de Munte (01.10.1939-10.05.1941); ofițer în cadrul Cercului Teritorial București (din 10.05.1941); trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 15.04.1943. Căpitan (din 01.04.1923); maior (din 10.05.1934); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 27.02.1939); general de brigadă (din 23.03.1944). 520 Laurențiu D. Stăncel (1908-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1927-1929). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1929). Ofițer în comandamentul Batalionului 6 Vânători de Munte (01.04.1930-10.12.1941); ofițer în cadrul Secției I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (10.12.1941-01.09.1942); ofițer în comandamentul Diviziei 5 Infanterie (din 01.09.1942). Dat dispărut pe front la 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de ofițeri de infanterie (1918-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în Comandamentul Militar Odessa (16.08.1941-01.03.1943); șef de Stat Major la Divizia 1 Fortificații (01.03-28.05.1943); șef de Stat Major la Batalionul 10 Vânători de Munte (20.06.1943-30.04.1944); șef de Stat Major la Comandamentul Zonei Focșani-Nămoloasa-Brăila (01.05-01.10.1944); șef de Stat Major la Comandamentul Militar al Dobrogei (10.10.1944-06.04.1946); ofițer la Secția Prizonieri a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vechimea din 06.09.1941). 717 Gheorghe Craioveanu (1899-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1917-1919). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1919). Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.10.1927. Comandant al Batalionului IV Jandarmi Odessa (1941-1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Cluj (1944-1945); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Galați (1945-1948); trecut în rezervă în 1948. În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
745 Vezi documentul nr. 167. 746 Nu a putut fi identificat. 747 Vezi documentul nr. 176. 748 Safca Alexandru (1901-?), medic militar român. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1926). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1922). Medicul Batalionului 1 Infanterie Ușoară-din iulie 1941 Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului (01.10.1935-10.11.1941); medicul Regimentului 3 Călărași Purtat (11.11-20.12.1941); șeful Serviciului de Igienă și Profilaxie nr. 9 al armatei (21.12.1941-25.03.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu a putut fi identificat. 747 Vezi documentul nr. 176. 748 Safca Alexandru (1901-?), medic militar român. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1926). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1922). Medicul Batalionului 1 Infanterie Ușoară-din iulie 1941 Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului (01.10.1935-10.11.1941); medicul Regimentului 3 Călărași Purtat (11.11-20.12.1941); șeful Serviciului de Igienă și Profilaxie nr. 9 al armatei (21.12.1941-25.03.1942); medicul Batalionului de Gardă al Conducătorului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Infanterie Ușoară-din iulie 1941 Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului (01.10.1935-10.11.1941); medicul Regimentului 3 Călărași Purtat (11.11-20.12.1941); șeful Serviciului de Igienă și Profilaxie nr. 9 al armatei (21.12.1941-25.03.1942); medicul Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului-ulterior Regimentul 115 Infanterie (25.03.1942-03.09.1944); medic la Spitalul Militar Central (01.11.1944-17.01.1945); șeful Spitalului de Campanie nr. 16 (17.01-12.05.1945); trecut în rezervă la 28.05.1958
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Gheorghe Alexianu. 777 Vezi documentul nr. 167. 778 Ștefan S. Mihăilescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1925-1927). Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1927). Comandant al Companiei a 2-a din Batalionul 1 Jandarmi Operativ devenit Batalionul de Jandarmerie Odessa din 01.11.1941 (24.08.1941-13.09.1942), calitate în care a deținut și funcția de comandant al ghetoului din Odessa; detașat pe lângă Comandamentul Teritorial București în calitate de președinte al Comisiei de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 167. 778 Ștefan S. Mihăilescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1925-1927). Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1927). Comandant al Companiei a 2-a din Batalionul 1 Jandarmi Operativ devenit Batalionul de Jandarmerie Odessa din 01.11.1941 (24.08.1941-13.09.1942), calitate în care a deținut și funcția de comandant al ghetoului din Odessa; detașat pe lângă Comandamentul Teritorial București în calitate de președinte al Comisiei de inspectare și clasare a autovehicolelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
842 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 843 Mihail Kazakievici (1903-?), polițist de origine ucraineană. Comandant al poliției raionului Domanevca (1941-1942). 844 Sfetea Carol (1897-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1917). Comandant al Batalionului 6 Jandarmi Operativ (22.06-12.10.1941); comandant al Batalionului 5 Jandarmi Operativ (12.10.1941-24.01.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Golta (24.02-08.07.1942); pretor al Diviziei 6 Infanterie (25.07-15.08.1942); șeful Biroului Mobilizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Kazakievici (1903-?), polițist de origine ucraineană. Comandant al poliției raionului Domanevca (1941-1942). 844 Sfetea Carol (1897-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1917). Comandant al Batalionului 6 Jandarmi Operativ (22.06-12.10.1941); comandant al Batalionului 5 Jandarmi Operativ (12.10.1941-24.01.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Golta (24.02-08.07.1942); pretor al Diviziei 6 Infanterie (25.07-15.08.1942); șeful Biroului Mobilizare la Regimentul de Jandarmi Pedeștri (15.08-11.11.1942); trecut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
armata austro-ungară la 01.09.1917, cu vechimea și gradul de locotenent în rezervă; transferat în cadrele active ale armatei la 15.11.1920, cu vechimea din 01.09.1917. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.07.1921. Comandant al Batalionului Operativ nr. 5 al Jandarmeriei, subordonat Armatei a 4-a (22.06-07.10.1941); prefect al județului Golta (07.10.1941-18.03.1944); trecut în rezervă la 31.12.1942. Sub mandatul său județul Golta s-a transformat într-un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al Legiunii de Jandarmi Ciuc (01.10-13.12.1944); ofițer în Inspectoratul Jandarmeriei Sibiu, detașat la Seriviciul Pretoral al Diviziei 24 Infanterie (13.12.1944-05.02.1945); pretor al Corpului 2 Armată (26
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 56.757 din 08.07.1943. 1504 Popovici M. Cristache (1889-?), funcționar și militar de carieră român. Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Comandant al Batalionului 2 din Regimentul de Jandarmi Pedeștri (01.02.1941-05.09.1942); comandant al Regiunii II Internare Evrei Wapniarca, Transnistria (01.03-11.10.1943); trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 11.08.1940. Arestat de autoritățile comuniste în 02
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1928). Ofițer ajutor Biroul 1 Recrutare din Cercul de Recrutare București (31.10.1940-01.04.1941); ofițer ajutor Biroul 1 Operații, șef Front de Vest în Secția III-a Operații din Marele Stat Major (01.04.1941-01.01.1945); comandant Batalion, șef al Biroului Instrucție din Regimentul 1 Grăniceri (01.01.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Maior (din 01.04.1944); locotenent-colonel (din 23.08.1946); colonel în rezervă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai multe etape: emitere de legi restrictive, atacuri verbale și fizice, măsuri de boicot, exproprieri etc. Majoritatea germanilor au jubilat, afirmă Goldhagen. Disponibilitatea de ați ucide pe evrei era foarte larg răspândită printre germanii obișnuiți; după cum arată Goldhagen prin exemplul batalionului de poliție 101 din Hamburg, o trupă alcătuită din civili obișnuiți din toate păturile sociale, care, fără să fi existat vreo poruncă a vreunui superior, au săvârșit, din proprie inițiativă, masacre îngrozitoare împotriva populației evreiești din Est. Antisemitismul eliminatoriu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
parafa un act concret și important pentru formarea elitelor în context european, oferind totodată țărilor din sud o nouă deschidere în planul formării de nivel înalt. Nu este nici o îndoială că promoțiile care vor absolvi UFECO vor reprezenta tot atâtea batalioane de apărători acerbi ai limbii franceze și ai valorilor francofone. De la început, România s-a implicat în mod constant în acest proiect important și va continua să o facă pentru a da viață acestui proiect de care vor urma să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul 1 Se aprobă participarea României la constituirea, sub egida O.N.U., a forței de menținere a păcii în Angola pentru desfășurarea operațiunii UNAVEM III, cu un batalion de infanterie în limita a 800 de militari și un spital de campanie, încadrat cu 200 de persoane, înzestrate și structurate corespunzător. Articolul 2 Constituirea acestor forțe se va face exclusiv pe bază de voluntariat. Articolul 3 Parlamentul României își
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 13 martie 1995 privind aprobarea participării României la operaţiunile de menţinere a păcii UNAVEM III din Angola. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111662_a_112991]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă participarea României la Forța de Implementare a Păcii în Bosnia-Herțegovina (I.F.O.R.), pe o durată de maximum 12 luni, cu un batalion de geniu, specializat în lucrări de drumuri și poduri, având un efectiv de 200 de militari, și oferirea de servicii de tranzit, pe aeroportul Timișoara și pe calea ferată, pentru personal, tehnica militară și materiale, în vederea susținerii acțiunilor I.F.O.
HOTĂRÎRE Nr. 23 din 20 decembrie 1995 privind aprobarea participării României la Forta de Implementare a Păcii în Bosnia-Hertegovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111905_a_113234]
-
pe aeroportul Timișoara și pe calea ferată, pentru personal, tehnica militară și materiale, în vederea susținerii acțiunilor I.F.O.R. ... (2) Condițiile privind asigurarea tranzitarii teritoriului României vor fi negociate cu reprezentanții N.A.T.O. ... Articolul 2 Cheltuielile, pe toată durata misiunii batalionului, vor fi suportate de la rezervă bugetară a Guvernului României. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 20 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN ---------------
HOTĂRÎRE Nr. 23 din 20 decembrie 1995 privind aprobarea participării României la Forta de Implementare a Păcii în Bosnia-Hertegovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111905_a_113234]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă participarea României la Forța de Implementare a Păcii în Bosnia-Herțegovina (I.F.O.R.), pe o durată de maximum 12 luni, cu un batalion de geniu, specializat în lucrări de drumuri și poduri, având un efectiv de 200 de militari, și oferirea de servicii de tranzit, pe Aeroportul Timișoara și pe calea ferată, pentru personal, tehnica militară și materiale, în vederea susținerii acțiunilor I.F.O.
HOTĂRÎRE Nr. 43 din 19 decembrie 1995 privind aprobarea participării României la Forta de Implementare a Păcii în Bosnia-Hertegovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112044_a_113373]