2,615 matches
-
Thought and the Arts, Princeton University Press, Princeton, 1990, pp. 111-118. Lacroix, Benoit, Orose et șes idées, Publications de l'Institut d'études médiévales 18, Université de Montréal, Montreal, 1965. Lehman, Robert S., "Allegories of Rending: Killing Time with Walter Benjamin", în New Literary History, 39, 2008, pp. 233-250. Lipsius, Justus, Ad Annales Cornelii Taciți Liber, Commentarius, sive Notae, Gryphius, Lyons, 1585. Löwith, Karl, Meaning în History, University of Chicago Press, Chicago, 1949. Machiavelli, Niccolò, Lettere, Franco Gaeta (ed.), UTET, Torino
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Press, Cambridge, 1988, pp. 201-235. Watkins, Renée Neu, "Petrarch and the Black Death: From Fear to Monuments", în Studies în the Renaissance, 19, 1972, pp. 196-223. Weiss, Roberto, The Renaissance Discovery of Classical Antiquity, Blackwell, Oxford, 1969. Werckmeister, Otto-Karl, "Walter Benjamin's Angel of History, or the Transfiguration of the Revolutionary into the Historian", în Critical Inquiry, 22, 1996, pp. 239-267. Wilcox, Donald J., The Measure of Times Past: Pre-Newtonian Chronologies and the Rhetoric of Relative Time, University of Chicago Press
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Principelui lui Machiavelli (Machiavelli, 2005, p. 83): "Vreau, de asemenea, să readuc în memorie o figură a Vechiului Testament potrivită pentru acest scop". 3 Imaginea istoricului că excursionist mergând pe jos înapoi este inspirată în parte de descrierea lui Walter Benjamin a acuarelei lui Paul Klee, "Angelus Novus", în teza lui Benjamin "Despre conceptual de istorie", finalizată la sfârșitul lunii aprilie sau mai 1940, cu patru luni înainte de moartea sa. El scrie: "Acesta este modul în care trebuie să arate îngerul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
readuc în memorie o figură a Vechiului Testament potrivită pentru acest scop". 3 Imaginea istoricului că excursionist mergând pe jos înapoi este inspirată în parte de descrierea lui Walter Benjamin a acuarelei lui Paul Klee, "Angelus Novus", în teza lui Benjamin "Despre conceptual de istorie", finalizată la sfârșitul lunii aprilie sau mai 1940, cu patru luni înainte de moartea sa. El scrie: "Acesta este modul în care trebuie să arate îngerul istoriei. Fața lui este întoarsă spre trecut. În cazul în care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dar o furtună sufla din Paradis și este prins în aripile sale... Această furtună îl conduce irezistibil în viitor, spre care pornește cu spatele, în timp ce grămadă de moloz din fața lui crește spre cer. Ceea ce noi numim progres este aceasta furtună" (Benjamin 2003, p. 392, italic în original). Să observăm că în figură lui Benjamin, atât îngerul disperat (istoricul sau istoria însăși), cât și "noi" (oamenii în general) care cred în "progress" sunt suflate irezistibil în viitor, uitându-se înapoi în timp
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
furtună îl conduce irezistibil în viitor, spre care pornește cu spatele, în timp ce grămadă de moloz din fața lui crește spre cer. Ceea ce noi numim progres este aceasta furtună" (Benjamin 2003, p. 392, italic în original). Să observăm că în figură lui Benjamin, atât îngerul disperat (istoricul sau istoria însăși), cât și "noi" (oamenii în general) care cred în "progress" sunt suflate irezistibil în viitor, uitându-se înapoi în timp. Istoricul nostru abordează un empirism precaut potrivit pentru profesia lui sau a ei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istoria însăși), cât și "noi" (oamenii în general) care cred în "progress" sunt suflate irezistibil în viitor, uitându-se înapoi în timp. Istoricul nostru abordează un empirism precaut potrivit pentru profesia lui sau a ei (dar pe care îngerul lui Benjamin l-ar găsi periculos, desi inocent), merge înapoi în trecut, uitându-se înainte în timp, având în orice moment capacitatea de a merge înainte spre prezent și viitor. Despre îngerul lui Benjamin a se vedea Werckmeister (1996), Lehman (2008) și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau a ei (dar pe care îngerul lui Benjamin l-ar găsi periculos, desi inocent), merge înapoi în trecut, uitându-se înainte în timp, având în orice moment capacitatea de a merge înainte spre prezent și viitor. Despre îngerul lui Benjamin a se vedea Werckmeister (1996), Lehman (2008) și Körner (2011). 4 Aristotel, Fizica (194b17-195b30) și Metafizica (983a24-993a27). Pentru autorii clasici edițiile și traducerile particulare sunt date doar în cazul în care au fost citate traduceri. 5 Contribuții în Nadler (1993
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
57, 60, 81 Deng Xiaoping 38, 96, 100-103, 106, 107, 108, 109, 110, 112, 118 Deng Zhifang 109 Depistare 55 Di Pietro, Antonio 41 Dispozitive de dispersie a radiațiilor nucleare (RDD) 228, 233 Dispozitive nucleare improvizate (IND) 228, 233 Disraeli, Benjamin 135 Doig, A. 7, 129, 130, 136, 142, 144, 147, 161, 162 Donații caritabile 51, 53, 200 Donații: caritabile 51, 53, 200; corporative 81, 156, 158; politice 58, 59, 61, 81, 139, 142, 155-156, 158, 255; Downey, Gordon 154 Drept
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
86; 227; 228 Dardanele, vezi Strîmtorile, 117; 168 Deák, Ferenc, 278 Decebal, regele dacilor, 20 Dećanski, Ștefan, 29 Decretul Gülhane, 304 Dibër, 324 Digenis Akritas, 164 Dimităr, Hagi, 306 Dioclețian, împărat roman, 20; 22; 23 Diploma din 1699, 145 Disraeli, Benjamin, 315 Djaković, Isaija, episcop, 92 Dobrogea, 319 Doda, Prenk Bib, 323 Drašković, Janko, 272; 273 Drava, rîul, 14; 282 Dreikaiserbund, vezi Alianța Celor Trei Împărați, 312 Drăgășani, 197 Dubica, războiul de la, 90 Dubrovnik, 5; 35; 40; 96; 171; 226 Ducatul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Clit,op.cit.,p204. 1911-1912 Asiminii D. Constantin Bercovici M. Bernard Burghelea Gh. Damian. Butnăreanu I. Constantin Calciu P. Eugen Chernbah I.Radu Mihai Codreanu S. Ilie Cohan I.Moise Dănilă D. Petru Focea C. Gheorghe Geles P. Gheorghe Hâim S. Benjamin Harnagea I.Vasile Ionescu C. Hristache Marinov N. Petru Motăș Gh. Ion Neculau S. Gheorghe Neculau P. Vasile Onofrei P. Paul Onofrei P. Mihai Oțet G. Mihai Pantofariu I. Ștrul Prifer B. Mozis Raicu V. Gheorghe . Tărtăcuța Gh. Neculai Veinstein
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nu pomeni nici măcar o dată etnonimul (horrible dictu !) „evreu”, iar când nu-l poate evita Îl Înlocuiește cu cel de „sefard” : „alături de bulgari trăiau [În oraș] atâtea alte naționalități : sefarzi, turci, români, armeni, ruși” <endnote id="(325)"/>. În perioada august-octombrie 1919, Benjamin Fundoianu a publicat În revista evreiască de limbă română Mântuirea o serie de 11 eseuri, sub titlul „Iudaism și elenism”. În 1980 s-a Încercat republicarea acestui text important Într-un amplu volum cuprin- zând publicistica lui Fundoianu <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sunt evreii cărora vârsta și o mizerabilă experiență nu le mai permit nici o iluzie” <endnote id="(418, p. 262)"/>. Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul Nae Ionescu. [...] Puntea de trecere Între roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
transcris chiar de M. Eminescu <endnote id="(701, p. 179)"/>. Dar vechimea unor astfel de ocupații evreiești este mult mai mare. Țesătura de mătase pare să fie menționată În Biblie (Iezechiel 16, 13). În secolul al XII-lea (circa 1170), Benjamin din Tudela (Sefer ha-Massa’ot = Cartea Călătoriilor), vorbind despre evreii din sud-estul Europei, descria prelucrarea și vopsirea firelor de mătase ca fiind ocupații tradiționale evreiești. Mătasea a ajuns să fie cunoscută sub numele de „mătase evreiască”. Cu acest nume apare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
respinsă. Evreii au fost trimiși peste Nistru să moară, dar nu ca soldați români, ci ca deportați escortați de soldați români. De data aceasta, clișeul dominant n-a mai fost „evreul trădător”, ci „evreul dușman”, care - așa cum a observat Lya Benjamin -, „În condițiile războiului antisovietic, a Îmbrăcat veșmântul iudeo-comunismului”. „Într-un moment extrem de critic pentru istoria României, evreul a fost asociat principalului dușman al țării : Uniunii Sovietice. [...] Deși războiul a fost declanșat contra Uniunii Sovietice, totuși campania propagandistică nu a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu ghetoul mamei mele și cu nici un ghetou al identității. [...] Să evit vizibilitatea, ca Schlemihl ? Fără umbră, fără identitate, să apar doar pe Întuneric ?” <endnote id="(828, p. 24)"/>. După părerea lui G. Călinescu, Ilarie Voronca este „Înrudit sufletește” cu Benjamin (Wechsler) Fundoianu <endnote id="(130, p. 866)"/>. La rândul său, Paul Cernat Îi vede pe amândoi poeții sub zodia „condiției de Ahasverus, de evreu rătăcitor și de exilat etern”. „Atât Fundoianu, cât și Voronca - susține Paul Cernat - sunt niște «călători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
792, p. 266)"/>. Asumându-și un destin tragic, de care până la urmă a și avut parte (a fost arestat de Gestapo la Paris și deportat la Auschwitz, unde a fost gazat și incinerat În octombrie 1944) <endnote id="(904)"/>, poetul Benjamin Fundoianu și-a semnat câteva texte cu unul dintre numele „evreului rătăcitor” (Isaac Laquedem, cum apare Într-o legendă flamandă din secolul al XVII-lea) <endnote id="(721)"/> sau s-a identificat cu acesta, mai ales În poemul Ulysse, publicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noi să nu ne răzbunăm ?... Dacă suntem la fel ca voi, În toate celelalte, vă vom semăna și Întru aceasta !” (Neguțătorul din Veneția, actul III, scena 1, traducere de Gala Galaction). Peste trei secole și jumătate, În jurul anului 1940, poetul Benjamin Fondane (Fundoianu) scrie un poem, Exodul, cu o tematică foarte asemănătoare : deși chipul meu de evreu a fost „scuipat de-ntreaga lume”, am avut „un chip de om la fel ca voi”. „Să știți, atunci, c-aveam și eu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la jumătatea secolului al XIX-lea, străinul din imaginea amintită este grecul, dar „unii dintre cântă reți - scrie Alecsandri Într-o notă de subsol - pomenesc de turc În loc de grec” (341, pp. 110- 112). Întâmplarea face că vlahii sud-dunăreni - Întâlniți de Benjamin din Tudela În secolul al XII-lea - aveau un comportament exact invers : „Ei [vlahii] Îi numesc pe evrei frații lor. Când se Întâmplă să-i Întâlnească, ei Îi pradă, dar se feresc să-i omoare, așa cum Îi ucid pe greci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gonța, Satul În Moldova medievală. Instituțiile, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 123. A History of the Jewish People, ed. H.H. Ben- Sasson, Harvard University Press, 1997. 124. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Lya Benjamin, Mihai Spielmann și S. Stanciu, Editura Hasefer, București, 1990, vol. II, partea a II-a. 125. Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Editura Hasefer, București, 1996. 126. Dimitrie Dan, Evreii din Bucovina. Studiu istoric, cultural, etnografic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, 1990, pp. 31-72. 161. I.-A. Candrea, „Preminte Solomon”, În Cercetări folklorice, vol. I, București, 1947, pp. 91-106. 162. Elena Niculiță-Voronca, Studii În folclor, vol. II, Tipografia Gutenberg, Cernăuți, 1912. 163. Lya Benjamin, Irina Cajal-Marin, Hary Kuller, Mituri, rituri și obiecte rituale iudaice. Culegere de texte și comentarii, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. 164. Moses Schwarzfeld, „Istoria evreilor din România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, pp. 97-153
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
71-78, București, 1927. 242. Joshua Trachtenberg, The Devil and the Jews, Harper Torchbooks, New York, 1966 (prima ediție, New Haven, 1943). 243. Evreii din România Între anii 1940-1944, vol. II, Problema evreiască În stenogramele Consiliului de Miniștri, volum alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. 244. Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, Editura Hasefer, București, 1997. 245. Bertha Pappenheim, „The Jewish Woman” (1930), În 267, pp. 287-289. 246. B.P. Hasdeu, Trei Ovrei : Jupânul Shylock allu Shakespeare, domnul Gobseck allu Balzac și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984 (prima ediție, 1882). 356. Evreii din România Între anii 1940-1944, vol. I, Legislația antievreiască, alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1993. 357. Teresia B. Tătaru, Terminologia botanică creștină la poporul român. Studiu etnobotanic, Augsburg, 1993. 358. Gheorghe Pavelescu, „Cercetări folklorice În sudul județului Bihor”, În Anuarul Arhivei de Folklor, Academia Română, vol. VII, 1945. 359. Tudor Mateescu, „Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și palmiriene, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 447. Dr. Wilhelm Filderman, Adevărul asupra problemei evreiești din România, Tipografia „Triumful”, București, 1925. 448. Evreii din România În războiul de reîntregire a țării (1916-1919), volum editat de Dumitru Hâncu și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. 449. Horia Carp, Din vremuri de urgie, Editura „Scriitori evrei”, București, 1924. 450. Alexandru Sahia, Nuvele, Editura de Stat, București, 1948, p. 71. 451. Nicolae Iorga, Orizonturile mele. O viață de om, așa cum a fost, volum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]