1,967 matches
-
și semănăturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. Măsurile de protecție se luau mai ales împotriva strigoilor și strigoaicelor care, conform tradiției, furau mana vitelor cu lapte. În Bucovina, brazdele și ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva frigurilor sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor (în credința că acestea vor fi protejate de puterea malefică a strigoilor) și pentru a fi puse
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
fi protejate de toate relele. În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. În dimineața zilei de 23 aprilie, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
aprilie, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. În această zi, fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
de altădată. Cele mai multe obiceiuri legate de această zi au fost abandonate pe parcursul timpului dar importantă sărbătorii în spiritualitatea tradițională ne obligă să amintim câteva dintre practicile și obiceiurile de odinioară. În ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub forma pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primăvară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineața zilei de San-George capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
cu grijă brazde verzi, tăiate sub forma pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primăvară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineața zilei de San-George capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de straja "la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele și semănaturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
și a norocului. În ajunul zilei de San-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofa plină cu apă. În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va calcă peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va calcă peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. Flăcăii căutau în dimineața zilei de 23 aprilie, iarbă fiarelor, plantă miraculoasă ce putea
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
Sf. Dumitru, când are loc răvășitul oilor. Dintre toate obiceiurile de San-George mai sus enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poarta cu ramuri verzi de salcie înmugurita și flori galbene de calce, înfipte în brazde înverzite. Înțelesurile străvechi ale acestei practici sunt, însă, arareori cunoscute. O altă tradiție din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune că cine este urzicat va fi mai ager, măi harnic și mai sanatos întreaga vară. Gunoiul din adunat
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazda.
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazda.
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
nonșalanță de la cinism și ironie amară, la un tip de sentimentalism aparent ridicol, dar încărcat de poezie. „În anul acela, primăvara veni pe neașteptate, în mijlocul lunii februarie. Păsărelele ciripeau, zarzării se împodobiră cu delicate flori albe, iar tractoarele duduiau întorcând brazde pe mănoasele ogoare ale județului.” E clar că autorul lucrează la un nivel adânc de semnificații. Am extras câteva fraze din Dimitrie rupe tăcerea, întocmind un decalog care cuprinde, dincolo de umorul care doar pare involuntar, adevăruri foarte serioase. Învățăturile lui
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
de la poalele munților și în deșert. Imagine maternă, era considerată zeița nașterii. Deoarece a creat oamenii alături de Enki, era considerată și zeița fertilității. Sumerienii îi atribuiau multe nume, printre care Ninmah („marea regină”), Nintu („doamna nașterii”), Mami („mama”) sau Aruru („brazdă”). Conform legendelor, după căsătoria cu Enlil și-a schimbat numele în Ninlil („doamna furtunii”), iar fiul său, Ninurta, i-a schimbat numele din Ninmah în Ninhursag. Akkadienii o numeau Belet-Ili („doamna zeilor”). Ca și consoartă a tatălui său, An, era
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
a unit cu Eisenach). Însă noul stat era alcătuit din două zone mari dezvoltate în jurul celor două reședințe în Weimar și Eisenach, care nu erau conectate. Anexarea Saxa-Eisenach a fost favorabilă ducelui care era iubitor de vânătoare; el poseda o brazdă mare de păduri în regiunea Eisenach, care părea potrivită pentru vânătoare. Și-a lăsat fiul, prințul moștenitor în Weimar la Schloss Belvedere, sub tutela mareșalului curții și s-a mutat definitiv la Eisenach. Și-a văzut fiul rareori și trimitea
Ernest Augustus I, Duce de Saxa-Weimar-Eisenach () [Corola-website/Science/335993_a_337322]
-
unele sate, membrul cel mai vârstnic al familiei aruncă în drumul colindătorilor boabe de grâu și de porumb. Bătrânii spun că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânța pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor. Colinde artiști Ana Maria Colinde Gheorghe Zamfir Narcisa Suciu Ducu Bertzi Ștefan Hrușcă Tudor Gheorghe Fuego În unele locuri, în noaptea Crăciunului se poate întâlni și cântarea religioasă cunoscută sub numele de
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]