2,040 matches
-
dicționare sau enciclopedii locale sau regionale. Enciclopedia Cugetarea. Material românesc: oameni și înfăptuiri, întocmită de Lucian Predescu în perioada 1936-1939 apare ca principală sursă, menționând 41 de producători culturali, 19 din județele nord-moldo-venești ale Vechiului Regat și 22 din cele bucovinene. Autorul reține câteva dintre datele biografice ale celor menționați și titlurile operelor pentru cei care s-au remarcat prin contribuții scrise, fără alte aprecieri sau încadrări în spectrul literar. Frecvența cu care apar numele provinciei poate fi pusă pe seama intenției
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la rândul său, originalitatea documentelor înscrise într-un roman cu "mult adevăr istoric nuanțat"15. Călinescu se oprește și asupra operei scriitorului bucovinean Eusebiu Camilar, amintind de creațiile publicate în presa literară, "de evocare a unei copilării moldovene chinuite"16. În schimb, poetul Ion Sângiorgiu, plasat în categoria poeților sămănătoriști, este criticat de Lovinescu pentru lipsa de originalitate, deși i se remarcă tentativele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în presa literară, "de evocare a unei copilării moldovene chinuite"16. În schimb, poetul Ion Sângiorgiu, plasat în categoria poeților sămănătoriști, este criticat de Lovinescu pentru lipsa de originalitate, deși i se remarcă tentativele unor volume spre modernism 17. Poetul bucovinean Ion Dragoslav - singurul autor menționat în toate cele cinci referințe - continuă lista sămănătoriștilor moldoveni, Lovinescu reproșându-i însă lipsa de compoziție și prolixitatea evidentă 18. Critica lui Călinescu este și mai acidă, considerând că Dragoslav e "departe de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
important comparatist interbelic"30. DSR acordă atenție și publicațiilor folcloristice ale Elenei Niculiță Voronca, descriind în detaliu activitatea sa în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al suferinței care alternează violența protestatară cu jeluirea elegiacă"31, iar Iulian Vesper este apreciat pentru opera sa poetică de factură romantică, axată pe "trăirea autentică a spaimei thanatice"32
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu, Traian, Zilele și umbra mea, vol. I, II, Editura Ideea Europeană, București, 2007. Iorga, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Al. I. Cuza", Iași, 2012. Cristea, Gabriela C., Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001. Diaconu, Mircea A., Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999. Drăgușanul, Ion, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008. Ethington, Philip J., "Placing the Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", Rethinking History, 11, nr. 4, 2007. Eyerman, Ron, "Intellectuals: A Framework for Analysis, with Special Reference to the United States and Sweden", Acta
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție și continuitate. Camera de Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava, Biblioteca Bucovinei, 1997, 222 p.; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Suceava, Editura Țara Fagilor, 1998, 432 p.; Aurel-George Stino, Fălticeneni care au fost. Amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
62 Emil Satco, "Câteva aspecte ale vieții cultural-artistice din orașul Siret (sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea)", în I. Popescu-Sireteanu, Siretul..., p. 444. 63 I. Artzi, Biografia unui sionist, p. 20. 64 Petru Froicu, "Din istoria presei bucovinene: Freamătul literar (1933-1937)", în I. Popescu-Sireteanu, Siretul..., p. 240. 65 I. Simionescu, Orașe din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr. 666, 1938, p. 2. 72 G. G. Antonescu, Educație și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914), dosar 6/1868. 80 I. E. Torouțiu, Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911, p. 11. De altfel, I. E. Torouțiu a fost unul dintre cei mai înverșunați naționaliști bucovineni. În 1934 propunea în cadrul Societății Scriitorilor Români acordarea unui premiu de 12.000 lei, pe cheltuiala sa, unui "scriitor român de sânge", autor al unei opere care să exploreze specificul național (în Societatea Scriitorilor Români, Buletin, Tipografiile Curții Regale, București
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1936-1937, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1938, p. 33. 192 Ibidem, pp. 37, 38. 193 Traian Rotariu, Petru Iluț, Sociologie, ediția a 2-a, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996, p. 145. 194 Este relevantă în acest sens descrierea unei clase de la liceul bucovinean din Rădăuți de către fostul elev Iulian Vesper, la 1919: Procentul cel mai ridicat îl constituiau elevii proveniți din mediul rural, tunși chilug, îmbrăcați în cămăși albe, ițari strâmți pe picior, în spate cu nelipsitele bondițe sau pieptărașe, serioși, privind cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fete Regina Maria, dosar 1/1922. Sunt premiați, în 1923, 12 elevi și eleve: opt mențiuni, un premiu III, două premii II și un premiu I. 212 T. Opriș, Istoria debutului literar..., p. 119. 213 Preluat din "Muguri, o revistă bucovineană cu tradiție", în V. I. Schipor, Bucovina istorică. Studii și documente, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 467. 214 I. Vesper, Memorii, p. 38. 215 C. Charle, Intelectualii în Europa..., p. 394. 1 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
două", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 31. 40 Idem, "Regionalism și capitalism", în Făt-Frumos, II, nr. 3, 1927, pp. 94-95. 41 Idem, "Maimuțăreală englezească", în Făt-Frumos, I, nr. 5, 1926, p. 160. 42 P. Froicu, "Din istoria presei bucovinene...", p. 236. 43 Ibidem. 44 Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999, p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar"..., p. 83. 47 Alis Niculică, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. 48 Ion Drăgușanul, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, p. 6. 49 Ibidem, p. 8. 50 Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie", în Provincia literară, I, nr. 1, 1932, p. 5. 51 C. D. Fortunescu, "Reviste de provincie". 52 I. Cg., "Regionalism cultural", în Vremea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apare la Cernăuți - Târgu Mureș din 1992, editat de Societatea Culturală Arboroasa din Cernăuți. Redactor: Dumitru Covalciuc. Fiecare volum se deschide, de obicei, cu un „cuvânt înainte” al unei personalități culturale (subliniindu-se caracterul publicației de „muzeu al valorilor spirituale” bucovinene) și cu reproduceri din texte referitoare la Bucovina (Lupta de la Dumbrava Roșie de N. Iorga, Moldova față cu cedarea Bucovinei de Mihai Eminescu, Cântare Bucovinei de Tudor Arghezi). Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste și ale refugiaților în România, tabele cu persoane martirizate, persecutate, victime ale represiunii autorităților sovietice, tragedia unor localități sunt prezentate la rubrica „Documente bucovinene” (devenită „Documentar”), în timp ce în „Participanți la rezistența antisovietică” se includ mărturii semnate de Ștefan Motrescu, Ștefan Petriu, Simion Opaiț, Vasile Vorobeț ș.a. Sub genericul „File de istorie” sunt inserate atât informații istorice, cât și culturale: Universitatea românească din Cernăuți, 1920-1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
din Cernăuți, 1920-1940 (Grigore C. Bostan), Ciprian Porumbescu la procesul Arboroasei (Dumitru Covalciuc), Din trecutul cultural al Molodiei (Petre Grosu), Impactul politicului asupra Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina în perioada interbelică (Maria Costea), Vasile Balș - un iosefinist bucovinean (Mihai-Ștefan Ceaușu) etc. Sporadic apar rubricile „Istorie literară”, unde se remarcă eseul lui Dumitru Covalciuc intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae Popescu. Nume importante din diverse domenii sunt recuperate în secțiunea „Personalități bucovinene”, la care colaborează Victor Dobrescu (Dimitrie Onciulescu, animator cultural în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Versuri semnează Simion Gociu, Arcadie Suceveanu, Elena Marița, George Nimigeanu, Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore Petrescu Rotaru ș.a., cu proză sunt prezenți Ștefan Bucevschi, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Covalciuc, Grigore Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion Posteucă, Ion Grămadă, Dumitru Oprișan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
cărei notă e fabulosul minor, Barbu Brezianu barbizează, Jacques G. Costin combină maniera lui Jules Renard cu aceea a lui Urmuz. Ermetismul lui Barbu, înțeles în chip abuziv și prea adesea dizgrațios, a avut un răsunet neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1919, având subtitlul „Literatură, artă și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare ale României” (Cuvântul nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului renașterii culturale după Marea Unire. Poezie publică G. Rotică, I.D. Protopopescu, Vladimir Nicoară. Se include în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]