2,397 matches
-
Ariceștii Rahtivani este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ariceștii Rahtivani (reședința), Buda, Nedelea, Stoenești și Târgșoru Nou. Comuna este situată în vestul județului, pe malul stâng al Prahovei, la nord-vest de municipiul Ploiești. Este străbătută de șoseaua națională DN72, care leagă Ploieștiul de Târgoviște. La Stoenești, din acest drum se ramifică șoselele
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
în DN1). DJ114 se intersectează la Nedelea cu șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de și spre est de Ploiești (unde se termină în DN1). Prin comună trec și căile ferate Ploiești-Brașov, pe care este deservită de stația Buda; și Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta de mișcare Târgșoru Nou. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
În 1950, au fost incluse toate în raionul Ploiești, aflat în regiunea Prahova, și apoi în regiunea Ploiești. În 1968, s-a reînființat județul Prahova, iar comunele Nedelea și Târgșoru Nou au fost desființate, fiind incluse în comuna Ariceștii Rahtivani. Buda este un sat nou, înființat în jurul stației de cale ferată CFR, aflată inițial pe teritoriul comunei Păulești, transferată la Ariceștii Rahtivani în 1968. În comuna Ariceștii Rahtivani se află două monumente de arhitectură de interes național: (1777) din satul Ariceștii
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
mănăstiri Târgșoru Nou (1857, dărâmată în 1940 și refăcută în 1942). În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local: situl arheologic de „la Movilă” (în zona satului Buda) unde s-au găsit tumuli din perioada Latène; și crucea de pomenire din piatră (secolul al XIX-lea) aflată în curtea Grupului Școlar Special din satul Nedelea. În cele 5 sate din comuna Ariceștii Rahtivani, funcționează următoarele instituții de învățământ
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
aceeași perioadă, fiind format prin împroprietărirea țăranilor moșneni din zona muntelui din moșiile ce aparțineau statului. Satul Mileni are de asemenea o vechime destul de însemnată, neatestata documentar, vechime anunțată pe cale orală de bătrânii satului. Astfel se spune că locuitorul Ion Buda născut în Serbia în anul 1775, s-a stabilit în actualul Mileni prin anul 1800 deja creat în acel an, că primii săi locuitori au fost sârbi, Vasile Iagaru și Vasile Iagaru Schiopu. Satul se găsea departe de centrul civic
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de “Zidul
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău, În perioada interbelică, comunei i s-a arondat cătunul Glod, împreună cu satele Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, comuna a trecut la județul Prahova, satele Buda
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, comuna a trecut la județul Prahova, satele Buda și Crăciunești fiind comasate și localitatea rezultată arondată comunei Cislău. În comuna Lapoș se află (1823), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în cimitirul din satul Lăpoșel. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Râfov este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, dar
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
Chivu Căplescu; una în Antofiloaia, fondată de șetrarul Paraschiv Căplescu în 1783; una în Goga, fondată în 1776 de pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
parte. În perioada medievală, zona - care de obicei era în mare parte inclusă în districtul Ardud - a fost afectată de năvălirile tătare (începând cu secolul XIII), iar apoi, începând cu secolul XVI, de atacurile de pradă otomane (cu sediul la Buda, Timișoara sau Oradea), Țara Codrului nefiind inclusă în pașalâcul Oradea, ci ținând, împreună cu comitatul Sătmar, fie de Ungaria habsburgică (din cadrul Imperiului Habsburgic) fie de Partium (zonă aflată sub administrarea Principatului Transilvaniei, fără a face însă parte integrantă din el). În fața
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
câmpurile de luptă ale „cruciadelor” antiotomane le sunt acordate diplome privilegiale. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea se remarcă prin ridicarea unor elite din mijlocul locuitorilor Mânerăului, cum vor fi fost Petru Toma, Pârcălab al Pădurenilor, și Andrei Buda, vicejudele curții domeniale. În contextul ocupării Transilvaniei de către Habsburgi, la finele deceniului al treilea din secolul al XVIII-lea, satul se desprinde din sfera marii proprietăți private feudale și este înglobat fiscului austriac. Reformele tereziene și iosefine aduc cu sine
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
constituit un centru al iluminismului românesc reprezentat de Școala Ardeleană, prin protopopul greco-catolic de Săcărâmb, Vasile Coloși, care, alături de Petru Maior, a avut contribuția majoră în redactarea primului lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de Lexiconul de la Buda. Biserica trăsnită a fost o biserică greco-catolică zidită în 1800 și distrusă de către un trăsnet după 170 de ani. Ruinele ei veghează încă orașul de pe creasta pe care a fost așezată. Cea mai veche biserică este însă biserica romano-catolică, zidită
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
regimentele grănicerești și eliberarea acestora din iobăgie, scutirea de dârî și dijme. Rezultatul acestei patente a fo răscoală de la 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Și în Ilia țăranii români și secui s-au răsculat sub conducerea lui Iosif Buda și a preotului Ion Florea, participând la atacul împotriva Cetății Deva, unde se refugiaseră nobilii. Ca urmare a acestei răscoale, în anul 1792, baronul Iosif Bornemisa, stăpânul moșiilor din Ilia a donat o grădină intravilan de ½ ha.romanilor de religie
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
Blăgești (în maghiară "Blegyest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Blăgești (reședința), Buda, Poiana Negustorului, Țârdenii Mari și Valea lui Ion. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, în valea râului Blăgeasca și pe malul drept al Bistriței (emisarul celui dintâi), la limita cu județul Neamț, în vecinătatea vestică a orașului Buhuși
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
reședință, având 1458 de locuitori. În comună existau o școală mixtă înființată în 1865 și două biserici și ea era cunoscută pentru recolta de tutun. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Buda și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
comună existau o școală mixtă înființată în 1865 și două biserici și ea era cunoscută pentru recolta de tutun. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Buda și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța, Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
înființată în 1865 și două biserici și ea era cunoscută pentru recolta de tutun. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Buda și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța, Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740 de locuitori și două biserici
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740 de locuitori și două biserici la Târzeni și Valea lui Ion. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bistrița a aceluiași județ. Comuna Blăgești avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna Buda avea 1135 de locuitori în aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
două biserici la Târzeni și Valea lui Ion. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bistrița a aceluiași județ. Comuna Blăgești avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna Buda avea 1135 de locuitori în aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000 de locuitori. În 1931, comuna Buda a fost desființată
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000 de locuitori. În 1931, comuna Buda a fost desființată, cele două sate ale ei trecând la comuna Blăgești Ulterior, și comuna Valea lui Ion a avut aceeași soartă. În 1950, comunele Blăgești și Valea lui Ion au fost transferate raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Ion au fost transferate raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și tot atunci au fost desființate satele Boița, Șipote și Pascareni (comasate respectiv cu satele Blăgești, Buda și Valea lui Ion). Două obiective din comuna Blăgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este ridicată în 1918 și clasificată ca monument de arhitectură; iar celălalt este amplasată în 1957
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Răchitoasa (în maghiară "Rekettyés") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcașa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Movilița, Oprișești, Putini, Răchitoasa (reședința) și Tochilea. Comuna se află în estul extrem al județului, la limita cu județul Vaslui, în zona cursului superior al Zeletinului. Este traversată de șoseaua județeană DJ241
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
bordeie. Existau în comună două biserici (la Răchitoasa mănăstire și Gunoaia) și o școală mixtă cu 62 de elevi înființată în 1864. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în plasa Stănișești a aceluiași județ și comunele Buda și Burdusaci. Comuna Buda avea în compoziție satele Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și Fărcașu, în total cu 1391 de locuitori; aici existau două biserici (contruite în 1800, respectiv 1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
două biserici (la Răchitoasa mănăstire și Gunoaia) și o școală mixtă cu 62 de elevi înființată în 1864. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în plasa Stănișești a aceluiași județ și comunele Buda și Burdusaci. Comuna Buda avea în compoziție satele Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și Fărcașu, în total cu 1391 de locuitori; aici existau două biserici (contruite în 1800, respectiv 1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]