1,985 matches
-
asta pentru noi? Ce interes au?”(Kogan, 2001). Teama permanentă, umilința și infantilizarea societății, instaurate progresiv pe parcursul unei jumătăți de secol, au generat la români comportamente și mecanisme de apărare cameleonice, prin copierea violenței și a lipsei de rațiune și bun-simț ale lui Ceaușescu. Adevărata funcționalitate a unor comportamente și rolul lor protectiv în momentul de stres sunt circumstanțiale și evaluarea lor din perspectiva unei alte societăți poate distorsiona sensul lor original. în plus, când ai făcut parte din acel tot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de interpretare a afirmațiilor radicale din Predică de pe munte (Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apelul la principiul fundamental care reprezint] sursă tuturor interdicțiilor deontologice specifice; ipoteza potrivit c]reia raționamentele normative sunt elaborate în funcție de ceea ce este greșit sau corect) nu este satisf]c]toare. Apelurile la „înțelegerea moral] obișnuit]”, la „morală comun]” sau la „bunul-simț etic” nu pot constitui dovezi teoretice plauzibile în favoarea unei doctrine etice, chiar dac] aceasta se bucur] de o origine distins] și îndelungat]. Intelectualitatea contemporan] respinge imaginea și mișc]rile universului așa cum sunt prezentate acestea în înv]ț]turile P]rinților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
e un exemplu de îmbun]ț]țire moral], cu sigurant] nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea oamenilor cum s]-i trateze pe altii cu sadism și f]r] mil]. Pare de-a dreptul ridicol și absolut contrar bunului-simț s] afirmi c] atât un canadian aflat în Etapa 4, care adopt] idealurile egalit]ții, cât și un membru al celui de-al Treilea Reich din Etapă 4, care adopt] idealurile ideologiei naziste fac același progres pe calea dezvolt]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sensul deplin al cuvântului. Ideea c] percepțiile morale ale nonteștilor sunt prea lipsite de justificare pentru a fi considerate cunoaștere moral] este criticabil] din dou] puncte de vedere. O obiecție ar fi c] aceast] percepție încalc] în mod brutal bunul-simț sau cel puțin limbajul comun. În mod normal, am spune despre orice adult s]n]tos c] are cunoștinț] de faptul c] a ucide este un lucru r]u, indiferent dac] are sau nu convingeri religioase. Bineînțeles c] Bertrand Russell
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cuvînt al unor, omenești, umori? Cine știe? Perechea era de o plasticitate aparte. Intermezzo atipic. Homosexualitatea lui Negoițescu, mărturisită dezinvolt atît de tîrziu, m-a indispus ca descoperirea unei anomalii multă vreme ascunse. Doar franchețea livrată, literar, cu atîta bun-simț, a mai ameliorat cumva deziluzia-mi surprinsă. Descoperirea însă mi-a resuscitat brusc altceva. În anii șaptezeci, mi-l făcusem colaborator la pagina de arte a Cronicii pe fabulosul Comarnescu, argintul viu al criterioniștilor interbelici, al cărui trecut ilustru trebuia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți), apărută în volum în 1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
această diferențiere a fost foarte dificilă în condițiile când medicina legală și psihiatria se reduceau doar la câteva idei despre boală și bolnav, când știința psihiatrică era cvasi-inexistentă. Diferența între nebun și normal a fost, mult timp, o chestiune de bun-simț. Mai dificilă a fost, desigur, încadrarea în lege (scrisă sau nescrisă) a persoanelor cu comportament morbid, dar cu integritatea mintală aparentă (a caracteriopatiei în general), dintre care se disting unele funcțiuni represive, ca psihopatul curtean sau chiar gâde oficial și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate spune că dr. Blumenfeld a promovat o nouă epocă în istoria Spitalului Socola, epocă marcată de trecerea de la nivelul de alienistică la cel de psihiatrie modernă. Ca director, era de o modestie care mergea până la timiditate, dar, cu abilitate, bun-simț și un discret "savoir faire", a transformat vechiul și pe atunci îmbătrânitul ospiciu într-un spital luminos, caracterizat printr-un spirit deschis, viu, un adevărat sanatoriu. Dr. Blumenfeld a fost realmente un inovator, promovând curățenia și ordinea. Cercetarea clinică și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească, chiar dacă, cu discreție, a disimulat puterea sa de gândire și grandoarea sa sufletească. Datorită lecturilor sale mereu reînnoite, într-o civilizație în care bunătatea și bunul-simț par a dispare, el a reușit să-și consume viața ca pe o epopee, nelăsându-se antrenat de stări intraumane, nefăurindu-și existența pe seama cuiva sau împotriva cuiva. Spirit viu și ascuțit ce cu greu îți dădea dreptate, Tadeusz Pirozynski
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
teoretic, prin asocierea unei explicații a procesului de producere. În lipsa acesteia, ea poate rămâne o simplă curiozitate. Să ne gândim la corelația descoperită de Émile Durkheim (1960): în perioadele de avânt economic, numărul sinuciderilor crește. O asemenea relație, surprinzătoare pentru bunul-simț, ar fi părut un efect straniu și accidental al cine știe cărei combinații de factori, dacă sociologul francez nu i-ar fi asociat o teorie care explică mecanismul producerii sale. Dezvoltarea economică duce la o creștere mult mai rapidă a nivelului de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
legi de funcționare. Pentru aceasta, el ar trebui să dețină o cunoaștere psihologică și sociologică completă. Istoricul tradițional, în mod special, nu deținea asemenea teorii explicative asupra propriului său comportament. El are însă o cunoaștere de tip intuitiv, la nivelul bunului-simț, a cunoașterii comune, asupra propriei sale comportări. El poate să intuiască modul cum va reacționa în anumite condiții, sau invers, dacă a acționat într-un anumit fel, de ce a făcut-o: ce a simțit, ce a gândit acționând în maniera
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic. Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de adâncire a specializărilor, cu efect favorabil asupra productivității și a costurilor. Această remarcă, ușor de înțeles, este făcută, deoarece într-o anumită economie (centralizat-planificată de stat), posturile de la întreținere și auxiliare au fost desființate ca fiind neproductive. Raționamentul de bun-simț și economic este foarte simplu, orice activitate care eliberează timp specialiștilor pentru a-și releva calificarea în activitatea concretă trebuie înlocuită cu munca mai puțin costisitoare. Efectele unei astfel de atitudini sunt numeroase, printre care mulțumirea personalului calificat pentru activitatea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
indiferent de tema particulară, teoriile dezvoltate pentru studiul ei diferă uneori radical în ceea ce privește înțelegerea conceptelor și noțiunilor fundamentale (cum ar fi, de exemplu, cele de structură, identitate, națiune și așa mai departe). Cum ar putea fi integrate, de exemplu (dacă bunul-simț sau considerentele logice ne-ar permite-o), perspectiva esențialistă și cea constructivistă, oricare ar fi obiectul cercetării noastre? Prima concepe obiectele și fenomenele sociale ca fiind date, existând dintotdeauna, observabile și identificabile obiectiv. Pentru cea de-a doua, obiectele și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proastă. 5. Mult mai proastă. Tabelul 1 Măsuri ale variabilei A12: Cum este viața dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an? Dat fiind numărul infinit de măsuri posibile, cum alege cercetătorul măsura unei variabile? Răspunsul vine imediat: bunul-simț și simplitatea măsurii sunt criteriile principale. Astfel, așa cum putem vedea în exemplul din tabelul 1, măsura M1 este cea mai avantajoasă, fiind dată de numere întregi succesive, la care semnul din fața cifrei indică sensul variantei de răspuns la întrebare. Măsura
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pentru a măsura lungimea, europenii folosesc centimetrul, metrul și kilometrul. Ambele măsoară cu aceeași acuratețe lungimea, căci ambele îndeplinesc restricțiile unei măsuri la nivelul de rapoarte. Evident, cercetătorul isteț poate urma și alte strategii decât cea a simplității și a bunului-simț atunci când construiește o măsură pentru o variabilă. Începătorul este introdus încă din primele lecții în metodologia cercetării la strategiile de a formula întrebări pentru a „măsura” anumite caracteristici (însușiri, variabile) și știe că observațiile empirice vor depinde de felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
atât după considerente teoretice și conceptuale, cât și după considerente practice. Criteriile de grupare trebuie puse în acord cu ipotezele cercetării, fie ele bazate pe asumpțiile unei teorii formulate clar, pe baza cercetării anterioare sau pe baza unor judecăți de bun-simț. Ele trebuie să fie relevante pentru problema de rezolvat, să se refere direct la obiectivele analizei. Tehnicile de analiză cluster nu discriminează variabilele relevante de cele irelevente, ci doar grupează cazurile în funcție de toate variabilele incluse în analiză. Introducerea unor variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
rezolvarea de probleme (indicați, folosind codul de mai jos, nivelul de raționament de care are nevoie lucrătorul pentru aplicarea cunoștințelor, experienței, gândirii sale, În problemele ridicate În cursul activității) Codul Nivelul de raționament În rezolvarea de probleme 1 Scăzut (folosirea bunului-simț pentru a Îndeplini instrucțiuni simple sau relativ necomplicate, de exemplu: portar, comisionar, manipulant de materiale etc.) 2 Sub mediu (folosirea unui antrenament și/sau experiența pentru a selecta dintr-un număr limitat de soluții pe cea mai adecvată acțiune sau
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
teama față de comunizarea accentuată, inclusiv față de tendința PCR de a distruge/scinda PSD-ul); Lothar Rădăceanu, membru PSD (lozincard, falsificînd brutal reliatățile); Jumanca și Brătfăleanu, socialiști (se situau pe linia democratică; sugestiv, Jumanca l-a elogiat pe Maniu cu mult bun-simț, chiar dacă ei erau În partide diferite); Iordăchescu, Romulus Dan, Leopold Filderman, Dimitriu-Pop, membri ai PSD (fără orizont, dogmatici chiar); Basile Stoica, secretar general În Ministerul de Externe (obiectiv, aprecia că PNȚ era În mod real forța politică dominantă În țară
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și anticomuniștii români de după 1990 sunt ultimele rămășițe intelectuale și politice ale unui perfid stalinism în gândire. O societate coruptă nu poate avea o civilitate matură și funcțională, în ciuda stelelor acesteia, aflate mai mult pe umeri. Un securist inteligent, de bun-simț, spunea că și el regretă acapararea României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un consens politic și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ceva, începeau să creadă cu patimă în altceva. Amintiți-vă de credința fierbinte a lui Diderot, Voltaire...“1 Ei bine, nepotul lui Rameau este, așa cum îl caracterizează Filosoful, partenerul său de dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun-simț și de sminteală; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într-un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le-a hărăzit natura, și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care nu pot fi acuzate de sobrietate didactică, descoperim la Addison (The Spectator, 10 V 1711) un tip de biografie fantezistă a umorului care pare a fi modelul celei compuse de Caragiale pentru "moft"196: Adevărul a întemeiat familia împreună cu Bunul-simț; acesta a fost tatăl Spiritului care se va căsători cu Veselia; copilul lor va fi Umorul; fiind cel mai tânăr din această ilustră familie și ieșit din părinți cu naturi așa de diferite, Umorul are un caracter inegal și schimbător
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]