33,891 matches
-
Drăghici redescoperit Melania BRUDAȘCU Ce și cât mai știu tinerii de azi despre Constantin Drăghici, artist cu o popularitate uriașă înainte de a pleca din țară cu mai bine de patru decenii în urmă? Poate unii cunosc superbul cântec “A căzut o frunză-n calea ta”, dar câți știu că este compus și lansat de el? Televiziunile și posturile de radio ignoră total valorile consacrate, iar Drăghici s-a repatriat de peste două decenii... Ce părere o avea cel care
Dr?ghici redescoperit by Melania Bruda?cu () [Corola-journal/Journalistic/83139_a_84464]
-
mai există oameni de gust, între ei fiind interpreta Ioana Sandu, care intenționează să editeze un album cu compozițiile maestrului și să se prezinte la festivalul de la Mamaia cu o primă audiție a acestuia. Deocamdată a reușit să înregistreze cinci cântece compuse de Constantin Drăghici: “Doi prieteni” (versuri Șt. O. Iosif), “La jumătatea vieții” (Aurel Felea), “Mint” (Aurelian Udriște), “Toamnă perversă” (Ion Minulescu), “De nebun ce eram” (versuri C. Drăghici), acesta din urmă în duet cu autorul. Beneficiind de colaborarea cu
Dr?ghici redescoperit by Melania Bruda?cu () [Corola-journal/Journalistic/83139_a_84464]
-
femei credincioase, soția sa Ecaterina “Mimi” Popovici, care îi pune zilnic o floare la mormânt și care mărturisea că de ziua ei Titel o vizitează în vis și-i cântă o melodie... Bănuim că “Iubirea noastră nu are apus”, superbul cântec încredințat Ancăi Parghel și gravat și pe monumentul funerar. Ei bine, tuturor celor de mai sus li se adaugă acum și o cuprinzătoare carte de 248 de pagini, apărută în colecția “Patrimoniul muzical românesc” (precedentele: Temistocle Popa, Paul Urmuzescu, Cornel
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
mai numeroși probabil, vor veni la Iași. Meritoriu efortul organizatoric depus din partea BMB de Florin Preda. Dar dincolo de asta, important este că volumul poate fi lecturat pe internet, în toată lumea, și că toți cititorii pot reasculta cele 21 de cântece gra- vate pe CD-ul ce însoțește cartea. Cum O. Iordăchescu, spune un D. Moroșanu șlagăr al lui Titel, cântat de Aura Urziceanu, cartea lui Octavian Ursulescu este un nostalgic “Album de amintiri”...
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
de Eugen Mihăescu și „Atât de cald” de Dan Teodorescu, majoritatea înregistrărilor fiind de dată recentă. Cinci melodii aparțin tânărului autor Mihai Onilă, în timp ce refrenelor de altădată li se face o reverență prin „Când felinarele se-aprind” de Petre Andreescu, cântec inclus pe un album de „valsuri și tangouri celebre”, editat tot de Electrecord. Din păcate, lipsesc de pe disc câteva din titlurile sale de succes, semnate de Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Laurențiu Profeta, Ion Cristinoiu, Dan Beizadea, Mihai Constantinescu, Marius Micu
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
această carte are însă meritul fundamental că reușește să transcendă neajunsul de a vorbi despre trecut la timpul prezent. Cu alte cuvinte, să „rupă tăcerea” muzicii despre care se vorbește dar care nu se mai aude. Muzica mută a doinelor, cântecelor și jocurilor, tezaurizată în muțenia arhivelor de folclor și în colecțiile de referință, va mai aștepta, cuminte, până ce va fi redescoperită și readusă la cinstea cea dintâi la care a fost ridicată, cândva, de țăranul român.
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
la sala Olimpia de pe Bega - susțin o aniversare de 20 de ani cu peste 40 de foști și actuali membri, coordonată de același inimos organizator timișorean al „TimRock”-ului, Ionel Marchiș. Cine ar fi crezut atunci că va fi fost cântecul de lebădă al trupei? Nici măcar liderul, care a continuat cum se știe cu Stepan Project, dar care a tot cochetat (fie și doar în interviuri) cu ideea reluării vechiului concept rock. În urmă cu doi-trei ani, de altfel, la diverse
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
în parte. Rodica Anghelescu a contrazis faptic acest precept și a demonstrat că poate cânta la fel de bine și Aria clopoțeilor din opera “Lakme” de Leo Delibes sau rolul Reginei Nopții din opera „Flautul fermecat” de W. A. Mozart, ca și cântece de muzică populară din Gorj sau Banat, pe care le interpretează în cel mai curat stil tradițional. De această dată, Rodica Anghelescu se prezintă în fața publicului meloman cu un compact disc ce conține un material care merită toate laudele. Calitatea
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
în fața publicului meloman cu un compact disc ce conține un material care merită toate laudele. Calitatea artistică a programului de recital definește personalitatea și gustul interpretei. Pe CD-ul intitulat “Armonii în lumină” se regăsesc înmănucheate piese de Anton Pann, cântece din folclorul orășenesc sau cântece de mahala, dar și câteva romanțe de factură lirică evidentă care denotă o abilă inserție a inspirației lirice de sorginte românească într-un limbaj muzical inedit. Pentru a cuprinde măreția muzicii este necesară o mare
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
compact disc ce conține un material care merită toate laudele. Calitatea artistică a programului de recital definește personalitatea și gustul interpretei. Pe CD-ul intitulat “Armonii în lumină” se regăsesc înmănucheate piese de Anton Pann, cântece din folclorul orășenesc sau cântece de mahala, dar și câteva romanțe de factură lirică evidentă care denotă o abilă inserție a inspirației lirice de sorginte românească într-un limbaj muzical inedit. Pentru a cuprinde măreția muzicii este necesară o mare forță interpretativă alăturată unei tensiuni
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
așezământ sonor impresionant. De o admirabilă interpretare se bucură piesele de pe acest CD. Observăm la Rodica Anghelescu o elevată pătrundere în esența muzicii lui Anton Pann și putem vorbi și despre o notă de originalitate pe care solista o imprimă cântecelor de lume inspirate din melosul bizantin și otoman, precum și cântecelor din folclorul orășenesc și romanțelor. Vocea sa comunică, prin înălțime, timbru și intonație, informații despre starea afectivă de moment pe care interpreta o transmite auditoriului. Recitalul său este așadar complet
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
de pe acest CD. Observăm la Rodica Anghelescu o elevată pătrundere în esența muzicii lui Anton Pann și putem vorbi și despre o notă de originalitate pe care solista o imprimă cântecelor de lume inspirate din melosul bizantin și otoman, precum și cântecelor din folclorul orășenesc și romanțelor. Vocea sa comunică, prin înălțime, timbru și intonație, informații despre starea afectivă de moment pe care interpreta o transmite auditoriului. Recitalul său este așadar complet sub raportul armoniei inter- pretării. Talentul liric excepțional al Rodicăi
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
plăcută să văd că a înființat o Fundație culturală, că pus bazele unei tipografii și unui studio de înregistrări, cu acest prilej devenind și editor al zeci de volume și producător al unei Antologii fonografice de interferențe cultu- rale, cu cântece și recitări în mai multe limbi). Dacă ar fi fost să mă opresc numai la partea muzicală, aș fi sublinia legătura pe care a reușit să o facă între poezie și muzică, realizări disecate cu probitate în volumele „Paul Polidor
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
XXIII, 2, aprilie- iunie 2012, p. 36-40), a fost confirmat ulterior, de prodigioasa muzicologă, prin identificarea, în fondul Ligeti din cuprinsul colecțiilor Fundației „Paul Sacher” din Basel, a unui caiet de muzică cuprinzând 27 de transcripții, în manuscris, ale unor cântece din folclorul oltenesc și bănățean, între care și șase melodii din culegerea lui Sabin Drăgoi, inclusiv Miorița. După un prim excurs muzicologic („Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Sorin Lavric Să ne amintim repede de legenda cîntărețului din flaut Marsyas, iscusitul satir ale cărui cîntece îi fermecau pe muritori, și care, într-un moment de nefastă inspirație, a îndrăznit să-l provoace la întrecere pe Apollo, zeul protector al muzicii și mai-marele celor nouă muze. În cursul întrecerii, sunetele flautului de trestie al lui Marsyas
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
care fac corp comun de altfel. Elaborată în privința tehnicii și limbajului componistice, piesa lui Cristian Lolea integrează și se integrează atmosferei de basm, reunind sunetele grave ale fagotului și violoncelului ce marchază, poate, densitatea pădurii, onomatopeele flautului, ce trimit la cântecul păsărilor și pasajele ascensionale ale violoncelului și violei însoțind ritmul mai lin sau mai accelerat al zborului. Eliberate de balastul teluric, imaginile finale planează deasupra copacilor și personajelor, pe o pedală sonoră (flaut-violoncel) vaporoasă, spiritualizată - semn că zborul ar putea
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
serie întreagă de animale - cîinele, pisica, boul, cocoșul etc. - au fost rând pe rând imitate de către solistă, cu o mobilitate și inventivitate fermecătoare! Comicul preponderent al muzicii a fost stăvilit în final doar de citarea atât de cunoscutului și candidului Cântec de leagăn al lui Johannes Brahms. Muzeul Țăranului Român a găzduit, în continuarea recitalului vocal-instrumental, spectacolul multimedia cu un titlu șocant: Wormsongs - Cântecele viermelui. În zămislirea celor 15 Cântece, în limbaj digital și inspirate de vocea Anatei Spiegel, Henry Vega
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Comicul preponderent al muzicii a fost stăvilit în final doar de citarea atât de cunoscutului și candidului Cântec de leagăn al lui Johannes Brahms. Muzeul Țăranului Român a găzduit, în continuarea recitalului vocal-instrumental, spectacolul multimedia cu un titlu șocant: Wormsongs - Cântecele viermelui. În zămislirea celor 15 Cântece, în limbaj digital și inspirate de vocea Anatei Spiegel, Henry Vega a pornit de la ideea că viermele se află la baza sau în structura evolutivă a multora dintre regnuri, inclusiv în aceea a organismului
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
stăvilit în final doar de citarea atât de cunoscutului și candidului Cântec de leagăn al lui Johannes Brahms. Muzeul Țăranului Român a găzduit, în continuarea recitalului vocal-instrumental, spectacolul multimedia cu un titlu șocant: Wormsongs - Cântecele viermelui. În zămislirea celor 15 Cântece, în limbaj digital și inspirate de vocea Anatei Spiegel, Henry Vega a pornit de la ideea că viermele se află la baza sau în structura evolutivă a multora dintre regnuri, inclusiv în aceea a organismului uman. Prin extensie de sens, n-
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
vor muta piesele de pe tabla de șah așezată pe o măsuță, chiar în fața podiumului! Dacă am sesizat corect, spectacolul a fost structurat în 7 secțiuni, fiecare cu un profil și un tâlc distincte. Începerea jocului a fost precedată de un cântec melodios - interpretat de Irinel Anghel, care a mînuit totodată și procesorul de sunete computerizat (un kaosspad) - în contrast cu mediul electronic a cărui amploare și intensitate sunt comparabile cu producțiile muzicale ale unui Vanghelis. În răstimpuri, câte un spectator se apropia timid
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de-a II-a secțiune a impus rigoarea canonului contrapunctic, realizat cu ajutorul procesorului. Cântul amfitrioanei înglobează sunete nesemantice, intonații cu iz medieval, într-un contrapunct progresiv, repetitiv, ce se convertește în ritm cu accente etno... Multiplicat prin intermediul virtuților tehnicii electronice, cântecul de leagăn profilat în cea de-a III-a secțiune, a produs ecouri delicate, creând senzația de multivocalitate și instaurând o atmosferă de mare delicatețe. Ea s-a prelungit în secțiunea următoare, a IV-a, cu o splendidă colindă, la fel de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
în Stimmung de Stockhausen - și vorbe nesemantice spuse de Irinel Anghel într-un crescendo de intensități exorcizante. Această a V-a secțiune sfârșește cu un puzzle de cuvinte jucăușe, sprințare, ludice. Pe fondul sonorităților încă extrovertite, Irinel Anghel începe un cântec din repertoriul negro spirituals, nostalgic și atemporal (secțiunea a VI-a), ce face trecerea spre partea finală, când întreaga scenă și protagonista sunt învăluite de fumul iluziei la care am asistat, nu înainte însă de a ne sugera ca, și
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc create de marea soprană Mariana Nicolesco, care celebrează un deceniu de remarcabile succese, pun în valoare an de an comorile acestui gen muzical acumulate în România de peste două secole pe fondul vechiului nostru cântec de dor. Prin vocile tinerilor artiști care s-au apropiat de arta liedului în acești ani, și în care strălucesc, asistăm la renașterea acestui stil prestigios, considerat în context european, alături de liedul german, francez, italian, maghiar sau rus. Unul dintre
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
Paris și New York. De o semnificație deosebită s-au dovedit Simpozioanele Naționale consacrate Liedului în tradiția noastră muzicală: Liedul Românesc (2003), Muzica Românescă (2004), Omagiu lui George Enescu (2005), Liedul Românesc în Context Universal (2006), Liedul Românesc în Tradiția Europeană: Cântecul de dor și Liedul de inspirație germană (2007), Cântecul de dor și Liedul de inspirație franceză - la chanson (2008), Cântecul de dor și Liedul de inspirație italiană - la canzone (2009), Cântecul de dor și Liedul de inspirație maghiară (2011), Cântecul
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
dovedit Simpozioanele Naționale consacrate Liedului în tradiția noastră muzicală: Liedul Românesc (2003), Muzica Românescă (2004), Omagiu lui George Enescu (2005), Liedul Românesc în Context Universal (2006), Liedul Românesc în Tradiția Europeană: Cântecul de dor și Liedul de inspirație germană (2007), Cântecul de dor și Liedul de inspirație franceză - la chanson (2008), Cântecul de dor și Liedul de inspirație italiană - la canzone (2009), Cântecul de dor și Liedul de inspirație maghiară (2011), Cântecul de dor și Liedul de inspirație rusă (2013). Din
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]