25,427 matches
-
rebele. Vom sta alături ca firele de iarbă, ne vom hrăni din multele-amintiri, închide ochii și vino-mi în brațe azi vreau aproape de mine să fii. Vom lăsa să ardă în odaie focul, vom privi la flăcări, le vom simți căldura tu lasă-mă o noapte să-ți privesc frumoșii-ți ochi și nasul tău și gura. Când ochii mei te vor sorbi cu sete, tu lasă-mă să te privesc pe îndelete, în timp ce palma mea îți mângâie ușor doi sâni
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
sfârșeau prin a rămâne decenii întregi printre ei, lăsându-se la rândul lor educați. În fiecare dintre povestirile cărții, Africa e un personaj în sine, unul tare și bine creionat, în fața căruia trebuie să te înclini. Blixen îți povestește cu căldură despre tot ceea ce a iubit și nu judecă prea dur pe cei care au rănit-o, și nici nu încearcă să dea vina pe cineva pentru faptul că a pierdut fermă unde speră că-și va petrece tot restul vieții
Karen Blixen: Din inima Africii către Departe de Africa. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/karen-blixen-din-inima-africii-catre-departe-de-africa-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339320_a_340649]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > ...SINGURĂTATE... Autor: Cristian Gabriel Groman Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ...Singurătate... O viata-ntreaga de-ar trebui s-astept... Să-ți simt a trupului căldură... Aș aștepta,ca să te strâng la piept... Și să uităm de-a timpului măsură... Să te cufunzi încet în marea de iubire... Să te ating, să te iubesc, să te sărut neîncetat... Iar timpul să se scurgă în neștire... Că
...SINGURATATE... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_singuratate_.html [Corola-blog/BlogPost/355471_a_356800]
-
de munți cu crestele frumos dantelate și pinteni ce împung uneori plapuma norilor ce se adună deasupra orașului din cele patru orizonturi, iar alteori cu frunțile pleșuve lucesc cu cenușiul lor în contrast cu strălucirea astrului ce revarsă asupra înălțimilor lumină și căldură. În acest orășel de munte cândva fusese o întreprindere de exploatare și prelucrare a lemnului. Unde se află astăzi cartierul de locuințe fusese lacul de plutire. Buștenii erau purtați din vârful munților pe scocuri și apoi prin plutire pe Lotru
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
Scarlat, Pentru viol, al dracu' prăpădit! Da' nu numa' că el m-a violat, Nenorocitu' m-a și-mbolnăvit: Intră acum trei luni, să zic, precis, În miez de noapte peste mine goală, Că eu nu țin pe vară geamu-nchis Având călduri de-atâta zăpușeală, Și de atunci, în fiecare seară A tot venit, o noapte n-a omis, Cu toate că știam de prima oară, Eu tot uitam mereu geamul deschis; Acuma vremea s-a mai răcorit, Iar noaptea este rece, și-ncă
VIOL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Viol_valeriu_cercel_1389215030.html [Corola-blog/BlogPost/363764_a_365093]
-
D E S T I N E Autor: Luchy Lucia Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului D E S T I N E - episodul 1 - Este un început de iunie frumos, cu soare și căldură moderată. Se preconizează temperaturi mari, cu arșiță și secetă. Deocamdată, grădina zâmbește încărcată de verdele bucatelor, care așteaptă pârguirea, iar mireasma florilor, îndeosebi a crinilor, te îmbată și îți dă o stare de euforie, vrednică pentru viața idilică de la țară
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Luchy_Lucia.html [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
care o porți în aproape egală măsură cu cea masculină, la fel ca noi toți. Pe cine cauți tu în noi? Pe cine vrei să readuci de câte ori timpul te apasă și mai ales, de câte ori eu sau alte ființe îți trimitem căldura inimilor noastre obosite să mai ardă în zadar? (fragment din Cuib) Referință Bibliografică: Mă țese timpul în tâmpla ta / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1456081499.html [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după această căldură, vibrând la suferințele celor din jur, la suferințele umanității. De aceea și atmosfera cazonă a politehnicii din Petersburg, unde a fost student, militarizată după sistemul aracceevist, îi
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după această căldură, vibrând la suferințele celor din jur, la suferințele umanității. De aceea și atmosfera cazonă a politehnicii din Petersburg, unde a fost student, militarizată după sistemul aracceevist, îi smulge accente încărcate de disperare și dezgust:” Dragă frate-îi scria Dostoievski fratelui mai
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
masă, În priviri aduc mirii. Se-așează-n capul mesei, Dorul cu nostalgie. Și-i dă buchet miresei, Din flori de pe câmpie. Mă-ntreabă cu ardoare În prag de cununie: Tu, fată iubitoare, Ai vrea să-mi fii soție? Cu boare de căldură, Obrajii îmi mângâie. O sărutare-mi fură Când vântul lin adie. Îmi așează cunună Cu steluțe de argint. Din petale de lună Îmi dă inel aurit. Prin frunze, vântul hoinar, Alaiul însoțește. Neobosit lăutar, Harpă veche strunește. Conduri la dănțuire
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1448233700.html [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
capul pe pieptul tău Și liniștea pământului s-a revărsat în mine. Cum protejează fructul sâmburele-n pântecul său, M-ai ocrotit în brațe și mi-e atât de bine. Privirea ta m-a îmbrăcat în haină de lumină, Binecuvântată căldură, bucuria mă alină. Izvoare erupeau din luturi fără viață Și parcă începea o nouă dimineață. Legături nevăzute se dezlegau pe rând, Înlănțuiți în fire și în gând. Și mii de stele luminau, Pe cerul nostru blând, se dăruiau. Șoapte, murmur
O NOUĂ DIMINEAŢĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1395507445.html [Corola-blog/BlogPost/354979_a_356308]
-
în atmosfera rugăciunii, stând în fața unei icoane făcătoare de minuni, însă până la urmă, toate icoanele pot fi și trebuie să fie săvârșitoare și izvorâtoare de minuni!... Atunci simte imediat, Harul Sfântului Duh în inima sa, simte o prezență divină neîntreruptă, căldură și încredere duhovnicească, pe care le-ar simți mult mai greu dacă s-ar ruga în lipsa unei astfel de icoane!... Cu alte cuvinte sfintele icoane scurtează calea între cer și pământ, întrețin un permanent dialog între Dumnezeu și om, îl
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teodor_cios_.html [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
pe care ei le resping și ză zicem cu toții: „Iartă-i, Doamne că nu știu ce fac!” sau: „Nu le socoti lor păcatul acesta”... Totodată autorului, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare - pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea tinerețea spirituală cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe devotatul și iubitul Său fiu
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teodor_cios_.html [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
rogozul ce-i tăia palmele, se afunda tot mai mult pe un drum ce nu- i era cunoscut, până când...Glasurile pe care le auzea erau lângă el, clare, distincte, oare cât timp dormise între aceste cojoace mițoase ce emanau o căldură atat de plăcută ? Da, spunea cineva, ne lipseau câteva oi, și am plecat după ele, peste cine crezi că am dat lângă foltanu ăla de țipirig? uite, credeam că nu mai suflă ,și arătă cu degetul către pologul din față
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
prin mestecenii ce mă ning iar inima am învelit-o în calda coajă de lângă inima ta. Acolo, în culcușul de seve de dor, amândouă stăteau la taifas în diminețile în care brațele crengilor aduceau cafelele cu arome de păduri, iar căldura soarelui ne plutea în priviri. Tu, decupaseși deja în trunchiul vechiului mesteacăn forma unei inimi, dar nu știai de e a mea sau a ta. De-atunci tot umblăm bezmetici căutând inimi ascunse în albele trunchiuri. sau în decupajele risipite
CĂUTĂTORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Cautatori_leonid_iacob_1363626756.html [Corola-blog/BlogPost/345312_a_346641]
-
energie fetița noastră. Privise cerul de multe ori și norii de la fereastra cu mușcate: fereastra aceea împodobită cu perdele și draperii albastre, legate cu fundă roșie de catifea... Erau zile de o frumusețe rară în verile acelea. Soarele radia o căldură patriarhală, iar prispa și pomii din livadă răspândeau o răcoare binecuvântată. Toate erau parcă ,, materiale, organice,,. Aveai senzația că ,,mănânci aer,,. Totul te hranea pe atunci. Mirosurile o ispiteau cel mai mult pe Lăcrămioara. Îi plăcea să stea cu nasul
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
un duh blând și liniștit “, când inteligența ți se măsoară după replica promptă și definitivă, pe care o dai celui ce nu se ridică la nivelul așteptărilor tale, puterea spirituală, după abilitatea de a ține discursuri iscusite, iar dragostea, după căldura fabricată, cu care îi întâmpini pe semeni. De câte ori am văzut pe cei cu un duh impulsiv și zgomotos că o iau înainte, prind oportunitățile, sunt aplaudați... până când am înțeles că lumea încă nu a cunoscut și nu va cunoaște niciodată
PODOABA DE MARE PRET... de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Podoaba_de_mare_pret_titiana_dumitrana_1350400875.html [Corola-blog/BlogPost/342431_a_343760]
-
abia răsufla...Voia să-mi explice despre clădirile pe lângă care treceam, dar mereu era întrerupt: „Și mie, amândouă!”, „Mie, numai unu!” La prima stație l-am prins de mână și-am coborât. Eram istoviți...de propriile emoții și gânduri, de căldură și înghesuială. “E ora la care se-nchid ștrandurile și toți vin spre casă!” mă lămurește L., reușind să respire...în sfârșit. “Mergem o parte din drum pe jos ... ca să-ți mai arăt câte ceva din oraș!” “Ok!” “Aici se construiește
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Etajul_ix_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Te atrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuț, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi LUNARI. Actorii bucovineni au fost întâmpinați de colegii din Botoșani cu pâine și sare, cântece, dansuri, căldură sufletească și multă sinceritate. - Am fost primiți de ospitalierii noștri prieteni din Botoșani foarte frumos, cu miel copt și vin alb românesc, fiind cazați într-un hotel luxos, de la geamurile odăilor căruia am admirat frumusețea arhitecturală a Teatrului Național „Mihai
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ by http://uzp.org.ro/colaborari-ale-teatrului-o-kobyleanska-din-cernaut/ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
a-mi ridica propriile punți de lumină, așa cum se ridică curcubeele în calea soarelui după furtună. Lacul gândurilor mele a prins a se frământa și a tălăzui, ca marea atunci când își împinge mareele către nisipurile înfierbântate, gata să absoarbă toată căldura pe care ar fi găsit-o în cale. În calea mea au binevoit a se pune oameni de litere și nu numai, despre care am să vorbesc în cele ce urmează într-o ordine determinată pur și simplu de cronologia
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1436841462.html [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
dosul scărmănat cu mare foc în timpul fiecărei poante. Anul acesta, Ioan Velica a sosit cu o surpriză frumoasă, volumul „Din amintirile unui artist amator”, o culegere reușită de amintiri din viața sa de scenă, pe care o recomand cu toată căldura nostalgicilor și nu numai. Bineînțeles că întâmpinarea participanților, a făcut-o neobositul Claudiu-Nicolae Șimonați, cel care cochetează cu epigramele, proza umoristică și povestirile, într-o jonglerie picantă, presărată cu expresii populare, menite să „ne-mburde-n Rai”. Acesta fiind comitetul de primire
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1436841462.html [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
dăruit, înșirate-n salbe. Pe toate le-a poleit în raze de soare, a sădit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit splendidă vara cu plămada vieții și a transformat în roadă floarea tinereții. A avut grijă să-i dea căldură și ploaie, făcând din sevă dulceață, aromă, culoare. Tronând carul alegoric apăru toamna bogată etalându-și trei medalii din aur, argint, aramă... Roadele au fost culese, a fost un festin cu bucate multe, alese, stropite cu vin. Iată, iarna - o
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anptimpuri.html [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
-n care, Aș vrea..., eu aș fi vrut sa ma aștepți, Copiii noștri, să-mi iasă-n cale, Strigându-mă, râzând de fericire, Pe toți deodată, să-i cuprind, Lăsându-mă apoi, în ale tale brațe, De dragoste și de căldură, copleșit. Aș vrea..., eu aș fi vrut așa să fie, Nu ca-n ast` moment în care, Știu că mă voi duce între morminte, Simțind în piept, durerea, Ce-i atâta de fierbinte Și visele-mi sunt derulate-ncet, Văzându
CU TINE-N GÂND de COSTI POP în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1430951088.html [Corola-blog/BlogPost/369596_a_370925]
-
se multiplică, mă gândesc la Clara, la mâinile ei ude care mi-au trasat drumul direct, urmăreau forme ale corpului, palmele mele le imitau continuu. Era destul de cald în aulă, transpirasem, asistenta argumenta expunerea sa. Depune eforturi vizibile să reziste căldurii! Cu al său uriaș posterior în forma dunelor de nisip ea făcea să tremure podeaua când trece pe lângă mine! Așa forme în dimensiunea lor nu mai văzusem! Clara din zâmbet bufnește în râs. Robert ești răutăcios! Ochii mei și zâmbetul
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
A luat în grabă de la primărie drapelul tricolor de care nu s-a despărțit. L-a ținut strâns când vedea trupurile neînsuflețite ale eroilor revoluției pe străzile Bucureștiului. Când gerul mușca din trupul său, s-a învelit cu drapelul și căldura din suflet, izvorâtă la atingerea steagului, l-a protejat. Înfășurat în tricolor l-au văzut reporterii de la Paris Match și inima lor a zvâcnit mai puternic, pentru că din eul lor s-a ridicat, renăscând, imaginea copilului erou al Franței: Gavroche
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]