4,175 matches
-
lui Felicianus, iar scolasticul Symphosius compunea culegeri de probleme (enigme). Astfel încât aprecierea dată orașului de poetul Florentinus trebuie să fi fost îndreptățită: Cartago studiis, Cartago ornata! În fine, să consemnăm că barbarii nu au distrus nici viața școlară din provincii. Cărturari de renume s-au format în afara marilor orașe. Este cazul lui Victor din Vita, care și-a dobândit cultura uriașă în afara marilor orașe, în timpul domniei lui Genseric. Fulgentius, viitorul episcop de Ruspae, pe la 480, după studiile în familie, a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
statuia Minervei într-un lupanar” sau „cazul omului care a vrut să cumpere cu bani inocența unei vestale”. Dar scopul înalt al acestui învățământ era erudiția. Tânărul în formare nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai ales prin dovezi de mare erudiție, de „mare cărturar”. Idealul „marelui cărturar” se confundă însă cu clasicul vir illustrissimus (adică cu ceea ce, peste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Tânărul în formare nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai ales prin dovezi de mare erudiție, de „mare cărturar”. Idealul „marelui cărturar” se confundă însă cu clasicul vir illustrissimus (adică cu ceea ce, peste o mie de ani, în Renaștere, Pico della Mirandola va numi l’uomo universale). Un asemenea om era considerat în acele vremuri, de exemplu, Casiodor. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai ales prin dovezi de mare erudiție, de „mare cărturar”. Idealul „marelui cărturar” se confundă însă cu clasicul vir illustrissimus (adică cu ceea ce, peste o mie de ani, în Renaștere, Pico della Mirandola va numi l’uomo universale). Un asemenea om era considerat în acele vremuri, de exemplu, Casiodor. Dar era acesta tocmai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antecesorii lor romani din timpul Republicii și Imperiului. Ei nu merg însă mai departe. Străbunii lor nu aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să o imite. Urmașii au continuat această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
familie aristocratică provensală. S-a stabilit în Italia de Nord în 490, când era tânăr. La 20 de ani intrase în rândurile clerului din Pavia, apoi a plecat la Milano. Și-a sfârșit cariera ca episcop de Pavia. Renumele de cărturar i l-au adus cercurile de literați din Liguria. Nu este cert dacă a întemeiat Școala din Milano, dar a fost considerat conducătorul acestei școli episcopale de către admiratorii contemporani. În acest sens, vezi: Martin Schanz, Carl Hosius, Gustav Krüger, Geschichte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
matematica, astronomia, gramatica, retorica, muzica, dialectica și „științele antice”. Într-un poem consacrat episcopilor din York, Alcuin a prezentat nu numai acest program școlar, ci și modelul curricular al instituției. Aceasta se întâmpla în anii 781-782, când încerca să furnizeze cărturarilor carolingieni și împăratului însuși o teorie coerentă de organizare a școlii palatine și a întregului sistem de învățământ 10. Dar ar fi exagerat să se considere că opera pedagogică din Imperiul Sfânt al lui Alcuin s-ar datora exclusiv experienței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin acesta pare a fi subînțelesul modului în care a relatat despre călătoria sa la Roma: deși a întreprins-o la 35 de ani, o așeza în rând cu „străduințele adolescentine”11. Căci „pentru oamenii acelei epoci vârsta nu contează, cărturarii sunt eterni învățăcei”12.) Astfel pregătit, Alcuin a ajuns la curtea lui Carol cel Mare în 780. Nu a găsit nici acolo o tabără de soldățoi barbari, ci o tradiție culturală rafinată. Curtea merovingiană devenise, de multă vreme, un centru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și sfredelesc viitorul, ci și cu „creierele mici și mijlocii” ce se hrănesc cu cultura populară, măruntă, răspândită de mass-media. Cultura de masă modernă are și ea, ca temei, cunoașterea - aceeași cunoaștere ce îi preocupă pe savanți, cercetători și marii cărturari, dar simplificată, „tradusă” în mituri, convertită în povești pe care „creierele mici și mijlocii” le pot asimila cu ușurință. Progresele spectaculoase și eșecurile înspăimântătoare ale științei au generat, în ultima jumătate de veac, și o nouă cultură de masă; aceasta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe unii dintre contemporanii săi, savanți, filosofi, slujitori ai cultului, invocând însă și ilustre exemple din istoria culturii, că s-au lăsat pradă pasiunilor politice, integrându-se în corul urii de rasă și de partid. Benda oferă numeroase exemple de cărturari care au fost marcați de caracteristicile patimii politice, excelând prin excese, ură, idei fixe, urmărind rezultatele imediate, preocupați exclusiv de scopul propus, în dispreț față de argumente. Rolul lor nociv e cu atât mai mare cu cât au posibilitatea, în numele aureolei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi mai bine să ne-o dați nouă la Iași, Muzeului Etnogafic? Avem studenți care nu au după ce face o lucrare de seminar». și zic eu în continuare: «Îmi pare rău că un muntean pledează cauza Moldovei în fața unui veritabil cărturar moldovean ca dumneavoastră, dar sunt silit să fac aceasta!»” (Chelcea, 1988, p. 100). „Exact după două săptămâni am găsit biblioteca împachetată șcâteva sute de volume de specialitate - n.n.ț gata de expediat la Iași. ș...ț și astfel Artur Gorovei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În acel comentariu îl citam, de altfel, și pe Culianu - dându-i numele! - și cred că a fost prima oară înainte de 1989 când s-a putut. A doua oară a reușit Sorin Antohi, care a publicat un interviu cu regretatul cărturar în Revista de istorie și teorie literară, care, mai tehnică fiind, cu mai puțini cititori decât o publicație pentru publicul larg, avea un regim de cenzură mai relaxat, fiind „citită” de un funcționar „specializat” de la Academie. Îmi amintesc amuzat că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cea mai mare pierdere care s-a produs. Oamenii refuzau să se mai bată pentru afirmarea gândurilor. Pentru a putea spune ce doreau, unii își procurau certificate de la Spitalul „Socola”. Unul dintre cei mai curajoși oameni de opinie și cunoscut cărturar, întrebat, în toamna anului 1989, dacă nu se teme că prin poziția sa amenință însuși colectivul de cercetare din care făcea parte, a mărturisit că deține un asemenea certificat salvator. Autoabandonarea mergea până la evitarea dreptului de a-și prezenta titlul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au învățat doar să citească. În felul acesta, am fi scăpat de multe păcate. Scrisul iresponsabil, asemenea vorbirii, generează amplificarea, cu fiecare generație, a gândului și a vieții nelegiuite. În Pateric se relatează cum, în cele din urmă, un pretins cărturar își face curaj să-l întrebe pe Sfântul Petru de ce nu este și el trecut în lumea celor drepți, adăugând că multe cărți a scris la viața lui. Răspunsul a evidențiat tocmai acest păcat de a fi lăsat lumii, pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în Dacia - în chip fantezist, lucrarea are, în schimb, meritul de a fi subliniat însemnătatea literaturii populare ca tezaur al specificului național. Din cultura veche P. menționează pe Neagoe Basarab, „erudit al epocii sale”, pe Coresi și Varlaam, cronicarii și cărturarii Școlii Ardelene, iar între primii noștri poeți, pe Iancu Văcărescu, Costache Conachi, Anton Pann. Partea a doua subliniază însemnătatea „direcției noi” și a personalității lui Titu Maiorescu, aproape toți junimiștii fiind incluși în lucrare. Mihai Eminescu este văzut prin prisma
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală a folclorului, metodologia cercetării, categorii și motive folclorice, istoria folcloristicii, relația literatură orală - literatură scrisă etc. Câteva contribuții de istorie literară și culturală întregesc profilul cărturarului și dau o imagine mai exactă a multitudinii preocupărilor sale. El este mai întâi un pasionat și competent culegător de folclor. Din cele câteva mii de piese colecționate în diferite zone etnofolclorice (Câmpia Transilvaniei, Codru, Bihor, Lăpuș, Năsăud), a publicat
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
România literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Tomis”, „Transilvania”, „Ramuri” ș.a. A semnat și A. Pop, Augustin Pop, Aug. Pop, Olga Profir, Antioh Profir, Elsa Brețeanu. Primele lucrări ale lui P. sunt contribuții documentare la biografia mitropolitului Varlaam, cuprinse în Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1938) și în Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1940). Se adaugă un volum de studii din 1943, intitulat Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, și, din domeniul asupra căruia se va concentra ulterior, câteva cercetări privitoare la
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
A semnat și A. Pop, Augustin Pop, Aug. Pop, Olga Profir, Antioh Profir, Elsa Brețeanu. Primele lucrări ale lui P. sunt contribuții documentare la biografia mitropolitului Varlaam, cuprinse în Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1938) și în Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1940). Se adaugă un volum de studii din 1943, intitulat Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, și, din domeniul asupra căruia se va concentra ulterior, câteva cercetări privitoare la biografia lui Mihai Eminescu. Se remarcă de pe acum importanța
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
determinante în consolidarea prieteniei cu „antiromanticul umanist” Eminescu. Dincolo de aceste „accidente”, atât de distonante încât își învederează fără dubiu statutul de inserții conjuncturale, ansamblul cercetărilor lui P. furnizează un vast material informativ, biografic și bibliografic, punând în valoare strădaniile acestui cărturar de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate de antecesori. SCRIERI: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1938; Contribuții eminesciene, I-II, București, 1938-1940; Biografia mitropolitului
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
furnizează un vast material informativ, biografic și bibliografic, punând în valoare strădaniile acestui cărturar de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate de antecesori. SCRIERI: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1938; Contribuții eminesciene, I-II, București, 1938-1940; Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1940; Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943; G.T. Kirileanu, București, 1956; Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, București, 1960; Contribuții documentare la
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate de antecesori. SCRIERI: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1938; Contribuții eminesciene, I-II, București, 1938-1940; Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1940; Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943; G.T. Kirileanu, București, 1956; Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, București, 1960; Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Contribuții la biografia lui Bălcescu, București, 1963; Din
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu. Lucrarea Șiretul, vatra de istorie și cultură românească (1994), al cărei principal autor și coordonator este, se definește că monografie culturală și istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între alții, S.Fl. Marian, Ț. V. Ștefanelli, Elenă Niculiță-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru. SCRIERI: Păcală și ai săi, Iași, 1994; Fabule
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
supune demersul de restituire a autorilor transilvăneni chiar și atunci când se apleacă asupra contribuțiilor modeste ale unor exponenți ai culturii locale. Dacă în vederile sale intră un reprezentant al Școlii Ardelene, ca în monografia Ioan Molnar Piuariu (1976), analiza scrierilor cărturarului servește ca argument în rediscutarea poziției acestuia în cadrul iluminismului și al istoriei literaturii române în general, reevaluarea fiind extinsă în studiile care alcătuiesc volumul Aspecte și interferențe iluministe (1997). Virtuțile criticului trec în prim-plan în interpretarea circumscrisă unei teme
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Istoriile domnilor Țărâi Rumânești s-au purtat discuții furtunoase, pasionante, neîncheiate încă. Primii editori ai textului au atribuit cronica - mai mult din necesități „de serviciu” - lui Constantin Căpitanul (Filipescu). Această ipoteză, care îl promova în postura de autor pe un cărturar stimabil (înrudit cu Bălenii - era văr cu mama lui Grigore Băleanu, dar și cu Cantacuzinii, căci îi venea nepot de fiică postelnicului Constantin Cantacuzino), nu a rezistat - în ciuda unei cariere îndelungate, printre sprijinitori numărându-se Aron Densușianu și N. Iorga
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Costache, Vlad Dracul și Tudosie Dubău, Schitul „Petru și Pavel”, Carantinele în toponimia și literatura românească ș.a. Prin datele și informațiile noi - extrase în genere din manuscrise vechi, unele necunoscute - P. pune de multe ori într-o altă lumină contribuția cărturarilor de care se ocupă. Cu egală competență abordează literatura secolului al XIX-lea, de la Gh. Asachi, Vasile Cârlova, Nicolae Bălcescu, Al. Sihleanu, Alecu Russo la Ion Creangă, I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, din opera cărora publică ediții comentate sau
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]