2,267 matches
-
Mogoș aparțin satele: Mogoș, Poienile Mogoș, Valea Țupilor, Valea Mlacii, Bârlești și Cristești. 2. De centrul Mămăligani aparțin satele: Mămăligani, Valea Bârluțești, Valea Ghioghești și Valea Cocești. 3. De centrul Valea Barnei aparțin satele: Valea Barnei, Bogdănești, Bărbești, Bocești, Bârlești cătun, Bârzogani, Butești, Cojocani, Negrești, Tomești și Oncești. Față de cele mai importante orașe, Mogoșul se află la o distanță de 156 km față de municipiul Cluj-Napoca, 125 km față de municipiul Turda, 93 km fața de municipiul Alba Iulia (reședința județului), 67 km
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
ale interfluviilor, resturi ale suprafețelor de netezire, valorile lor cresc spre văile principale la 10-30°, ajungând în unele locuri la 40° sau chiar mai mult. Versanții au în general o expoziție sud-estică în unele părți mai domoale, favorizând așezarea de cătune sau sate mai grupate ca: Bârlești, Valea Bârluțești, Bogdănești, Poienile Mogoșului, Valea Țupilor, Valea Mlacii, întrucât sunt mai puternic încălziți de soare, zăpada topindu-se mai repede, pe cât pe versanții cu expoziție nordică, se găsesc numai unde și unde câte
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
aceluiași județ. Comuna Drăguțești-Săpunari se numea acum "Săpunari" și avea 2360 de locuitori în satele Drăguțești, Cotmeana și Săpunari; iar comuna Bascovele avea 1845 de locuitori în satele Bunești, Drăgolești, Grajdurile, Lințești, Negoești, Pielești, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești și în cătunele Buzoești, Chiorăști și Săndulești. În 1931, comuna Săpunari și-a schimbat din nou numele în "Drăguțești" și cuprindea satele Costești, Cotmeana, Dealu Boului, Săpunari și Spiridoni; iar comuna Bascovelele a fost desființată și comasată cu comuna Drăganu. După al Doilea
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 1770 de locuitori în satele Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Slobozia-Panu, Tigăra, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zăpodia. În 1950, comuna
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
cu 169 de elevi; două biserici ortodoxe (la Scorțeni și Grigoreni) și una catolică (la Pustiana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 4111 locuitori în satele Grigoreni, Scorțeni, Pustiana și Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Luncani-Margina (comasat cu Grigoreni) și Sârbi (comasat cu Florești, sat
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
Seaca este așezat de-o parte și de alta a drumului principal pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea să care depășește (pe direcția est-vest) 10 km. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. Cătunul Mândrișca (fost sat) are extremitatea estică de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. Satul Cucova
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,21%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele Berteștii de Jos, Gura Gârluței și Polizești, cu o populație totală de 1220 de locuitori. În comună funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Berteștii de Sus (sau Otmăt), formată din cătunele Berteștii de Sus și Gura Călmățuiului, cu o populație de 361 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă cu 29 de elevi deschisă în 1859 și o biserică zidită de fostul arendaș Anghelache. În 1925, comuna Berteștii de Sus
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
1884 și una de fete cu 32 de eleve, înființată în 1889. În 1925, comuna Mihai Bravu era inclusă în plasa Viziru și se întindea mult spre est și cuprindea satele Mihai Bravu, Berteștii de Sus și Gura Călmățui, precum și cătunele Nicolești, Strâmbu, Stoenești și Cistia, toate având împreună 2347 de locuitori. Satul de reședință al comunei a apărut în perioada interbelică și figurează ca reședința unei comune de sine stătătoare în legea din 1931 și în Enciclopedia României din 1938
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
locuitorilor sunt ortodocși (95,51%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pârscov era reședința plaiului Pârscov (înainte de unirea lui cu plaiul Slănic) al județului Buzău și era formată din cătunele Bădila, Lunca Frumoasă și Pârscov, având în total 5400 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 7 fete) și 4 biserici ortodoxe. Pe teritoriul comunei actuale funcționau în același plai și comunele Robești
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
total 5400 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 7 fete) și 4 biserici ortodoxe. Pe teritoriul comunei actuale funcționau în același plai și comunele Robești și Târcov. Comuna Robești era alcătuită din cătunele Robești, Runcu și Stănilești, cu 630 de locuitori și 2 biserici. Comuna Târcov avea satele Gura Târcovului, Oleșești, Târcov și Trestieni, cu 900 de locuitori, 2 biserici și o școală. În 1925, comuna Robești fusese desființată și inclusă în comuna
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
33%). Pentru 1,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei Zărnești erau organizate comunele Fundeni, Zărnești, și Vadu Soreștilor în plaiul Slănic al județului Buzău. Comuna Fundeni cuprindea cătunele Fundeni și Fundenii de la Drumul Bogdanului, având în total 1370 de locuitori ce trăiau în 294 de case. În comuna Fundeni funcționau o moară cu aburi, două stâne, o școală cu 72 de elevi (din care 27 de fete) și
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
case. În comuna Fundeni funcționau o moară cu aburi, două stâne, o școală cu 72 de elevi (din care 27 de fete) și o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Dumitru. Comuna Zărnești (denumită și "Zărneștii de Câlnău") avea în componență cătunele Ghizdita, Luncași și Zărnești, cu o populație de 1300 de locuitori. În comună funcționau o școală la Ghizdita, o biserică, o moară cu aburi și 3 stâne. Lângă Zărnești s-au descoperit în 1884 rămășițele unor mastodonți, care au fost
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
o școală la Ghizdita, o biserică, o moară cu aburi și 3 stâne. Lângă Zărnești s-au descoperit în 1884 rămășițele unor mastodonți, care au fost duse la muzeul de istorie naturală din București. Comuna Vadu Soreștilor era formată din cătunele Clociți și Hârboca (cu subdiviziunile Vadu Soreștilor și Blestematele), având în total 1190 de locuitori, în ea funcționând o școală și două biserici. Structura de bază a actualei comune s-a format înainte de 1925, când comunele Zărnești și Fundeni au
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
Transilvania și din Câmpia Dunării. În 1901, pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în plasa Tohani a județului Buzău. Astfel, actualul sat de reședință însuși era împărțit în două sate, fiecare reședința comunei sale: Pietroasa de Sus (cu cătunul Poștea) și Pietroasa de Jos (cu cătunul Ochiul Boului). Satul Șarânga era și el reședință de comună (având arondate satele Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în plasa Tohani a județului Buzău. Astfel, actualul sat de reședință însuși era împărțit în două sate, fiecare reședința comunei sale: Pietroasa de Sus (cu cătunul Poștea) și Pietroasa de Jos (cu cătunul Ochiul Boului). Satul Șarânga era și el reședință de comună (având arondate satele Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus având respectiv 860 și
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de locuitori. Comuna Șarânga făcea parte din plasa Nișcov și avea aceeași alcătuire, cu 4070 de locuitori. În 1931, a apărut în comuna Șarânga și satul Câlțești. În 1950, ele au fost
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
în special din zona Moieciu sau zona Sibiului. Vatra actuală a satului Râu Alb era acoperită de păduri, partea de sud-est era stăpânită în devălmășie de moșneni pietrăreni, iar partea de nord-vest era proprietatea moșnenilor satului Bărbulețu ajungând până la actualul cătun Ciobănești și Vârful lui Boagher în locul numit „Purcăreață”. Din punct de vedere istoric Râu Alb apare ca sat în anul 1733; până la 1870 a făcut parte din comuna Bărbulețu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Râu Alb făcea parte
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
a fost adusă analogia cu formarea multor localități din țară, ca și faptul că în cele mai vechi mențiuni se găsește scris „Ploești” și nu „Ploiești”. Potrivit unei alte legende, spre sfârșitul secolului al XV-lea, Ploieștiul era un mic cătun cu nouă case și un schit. Cătunul s-a extins prin lupta cu pădurea, locuitorii lui trebuind să defrișeze an de an noi bucăți din ea, pentru a înființa alte gospodării sau pentru a-și lărgi ogoarele. Amintirea acestui efort
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
localități din țară, ca și faptul că în cele mai vechi mențiuni se găsește scris „Ploești” și nu „Ploiești”. Potrivit unei alte legende, spre sfârșitul secolului al XV-lea, Ploieștiul era un mic cătun cu nouă case și un schit. Cătunul s-a extins prin lupta cu pădurea, locuitorii lui trebuind să defrișeze an de an noi bucăți din ea, pentru a înființa alte gospodării sau pentru a-și lărgi ogoarele. Amintirea acestui efort eroic a făcut ca urmașii lor, atunci când
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
dintr-o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o fumătoare pe tabla din față. Casa de locuit din cătunul Bâtca Pripor aflat în comuna Dorna Candrenilor, zona etnografică Dorna, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Candrea. Ea a fost descoperită în timpul unor campanii de cercetare efectuate în anii 1975-1976, dar achiziționarea imobilului s-
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
244 de locuitori, si o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Argeș a aceluiași județ. Comună Bucșani avea 1548 de locuitori și aceeași alcătuire; comună Obedeni avea 1782 de locuitori în satele Obedeni, Vadu Lat și în cătunul Anghelești; în timp ce comunele Uești-Goleasca și Uești-Moșteni fuseseră comasate sub numele de "Golească", aceasta având 1396 de locuitori în satele Golească și Ueștii Moșteni. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
de neșters în conștiința popoarelor. Kadare comunică enorm în câteva fraze. Episoadele, scenele, sunt cât se poate de sintetice. Scriitorul deține unul dintre secretele sacre ale meșteșugului: reușește, în vorbe numărate, să spună totul. Secvența coborârii munteanului Nik Martin din cătunul său pierdut pe văile golașe ale Alpilor albanezi pentru a-i înfrunta de unul singur pe agresorii italieni debarcați la Durres are valoare de simbol, un simbol trist și înălțător totodată. În anul 1968 vede lumina tiparului romanul "Nunta". Cartea
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
secolului al XIX-lea, comuna Baba Ana făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Doar satul Conduratu, el însuși constituind o comună de sine stătătoare, făcea parte din plasa Cricovul din județul Prahova. Comuna Baba Ana era formată din cătunele Baba-Ana de Jos, Baba-Ana de Sus și Gorgănelele, având 820 de locuitori, o școală cu 61 de elevi (din care o singură fată), și o singură biserică în Baba-Ana de Sus. Comuna s-a înființat după anul 1830, în jurul unei
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]