174,775 matches
-
gradul I, instruire practică; - Învățător Elena Maftei, titular, gradul I;Învățător Dana Ionela Dzetzit, titular, gradul I; - Învățător Camelia Curuț, titular, gradul II; - Educator Maria Poiană, titular, gradul II; - Educator Corina Gherman, titular, gradul II; - Învățător Niculina Popa, titular definitiv, cadru didactic coordonator; - Profesor Nicoleta Filote, titular, gradul I, matematică; - Profesor Doina Mihaela Petrescu, titular, definitiv, limba română; - Profesor Virgil Vasilică Grigoraș, titular, gradul II, istorie geografie;Profesor Ovidiu Rotaru, titular definitiv, limba franceză; - Profesor Alina Georgiana Popa, suplinitor, limba engleză
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mihai Matcovici, suplinitor, religie; - Educator Alexandrina Antimartinica, titular, gradul I; - Educator Iuliana Ștefan, titular, gradul II; - Învățător Anica Casapu, titular, gradul II; - Învățător Marinela Matcovici, titular, gradul I;Învățător Marius Grane, titular, gradul I;Învățător Florentin Adrian Maftei, titular definitiv, cadru didactic coordonator clasele I - IV; - Învățător Liliana Preotu, titular, gradul II; - Învățător Vasilica Lungu, titular definitiv; - Educator Raluca Maftei, titular definitiv; salariului învățătorului. Școala Heci a fost desființată temporar și a fost reînființată în 1879, de către comună. După ce timp de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de carieră. În ceea ce privește conducerea unei școli a fost și mentorul autorului (Ioan Ciubotaru, n.r.), de la el învățând că nimic nu se poate realiza fără ordine și disciplină, fără implicarea întregului colectiv didactic în realizarea idealului educațional, că triada elev - părinte cadru didactic este și va fi mereu de actualitate. A beneficiat de fondurile necesare construirii actualului local de școală din 13 săli de clasă, din care un laborator, o bibliotecă și un cabinet. Școala a fost dotată cu mobilier și material
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, existau mărturii despre existența unui cadru sanitar la Lespezi. Prima moașă calificată a fost o nemțoaică, încadrată la 1812 și care la 1814 a asistat-o la naștere pe Zamfira Millo din Stolniceni Prăjescu, mama viitorului actor Matei Millo („Monografia municipiului Pașcani” - Tudor Diaconescu). Și la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara ajunului Anului Nou, Crăciun etc. Obiceiurile nupțiale au trei secvențe: - Prima secvență este dominată de sentimentul despărțirii, mireasa își ia rămas bun de la tot ce înseamna cadrul obișnuit al existenței ei de până atunci. Această secvență cuprinde alte câteva etape: luatul zestrei, iertăciunea și drumul spre casa mirelui; - A doua secvență este dominată de sentimentul trecerii, de constiința schimbării modului de comportament. Fata își părăsește podoabele (inelul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de perfecționarea sa, susținându-și toate gradele didactice. Ultimii trei ani de activitate, înainte de ieșirea la pensie, a ocopat funcția de Inspector General Adjunct al I.S.J.Suceava. Este căsătorit cu profesoara de limbă franceză, Viorica Suliță, având un băiat, Silviu, cadru didactic la o universitate londoneză. V.S. ȘTEFAN THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul lui Răzvan Theodorescu, membru al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
foarte accentuate, frecvente, bruște, în direcții imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune organizația unor presiuni deosebite, care generează probleme dificile de adaptare, greu de anticipat. Pentru a face față acestui tip de mediu, organizația trebuie să fie flexibilă. Mediul economic este cadrul în care activează organizația, cadru caracterizat prin raporturile care apar în producția, repartiția, schimbul și consumul bunurilor materiale, serviciilor și informațiilor, cât și prin structurarea pe ramuri, subramuri și domenii de activitate. Cum piața este principala modalitate prin care se
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
direcții imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune organizația unor presiuni deosebite, care generează probleme dificile de adaptare, greu de anticipat. Pentru a face față acestui tip de mediu, organizația trebuie să fie flexibilă. Mediul economic este cadrul în care activează organizația, cadru caracterizat prin raporturile care apar în producția, repartiția, schimbul și consumul bunurilor materiale, serviciilor și informațiilor, cât și prin structurarea pe ramuri, subramuri și domenii de activitate. Cum piața este principala modalitate prin care se testează concordanța dintre nivelul și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
politic intern și extern influențează și condiționează activitatea organizațiilor și a piețelor lor prin politici economice, financiare, fiscale sau de protecție. Mediul natural și precaritatea resurselor naturale condiționează natura și structura producției, întrucât aspectele ecologice constituie limite pentru dezvoltarea organizației. Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din spațiul statal în care își desfășoară activitatea organizația, de cadrul legislativ al piețelor externe, dar și de sistemul instituțional național și internațional. Factorii juridici se referă la mijloacele de control pentru apărarea intereselor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fiscale sau de protecție. Mediul natural și precaritatea resurselor naturale condiționează natura și structura producției, întrucât aspectele ecologice constituie limite pentru dezvoltarea organizației. Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din spațiul statal în care își desfășoară activitatea organizația, de cadrul legislativ al piețelor externe, dar și de sistemul instituțional național și internațional. Factorii juridici se referă la mijloacele de control pentru apărarea intereselor societății. Tabloul prezentat mai sus, pe fondul căruia se proiectează existența unei companii, supraviețuirea sau performanța sa
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de negociere și articularea întâlnirilor de afaceri, protocoalele culturale, toate acestea sunt conectate la valori, simboluri, rutine, obiceiuri etc115. Așadar, pe lângă structură, procese economice, oameni (lista ar putea continua), un punct de relief al organizării este cultura organizațională. De fapt, cadrul normativ și totodată de diagnostic al culturii organizaționale nu este simplu. Acest cadru are ca puncte de referință mediul extern cu toată complexitatea lui și mediul intern segmentat pe trei niveluri: individual, grupal și organizațional. Nivelul individual înseamnă posturi, sarcini
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
la valori, simboluri, rutine, obiceiuri etc115. Așadar, pe lângă structură, procese economice, oameni (lista ar putea continua), un punct de relief al organizării este cultura organizațională. De fapt, cadrul normativ și totodată de diagnostic al culturii organizaționale nu este simplu. Acest cadru are ca puncte de referință mediul extern cu toată complexitatea lui și mediul intern segmentat pe trei niveluri: individual, grupal și organizațional. Nivelul individual înseamnă posturi, sarcini individuale de muncă determinate în funcție de compoziția grupului de muncă, de structura grupului și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
relație de interdependență cu setul de comportamente de grup și cultura de la nivelul grupal, care, evident, se intercondiționează cu nivelul organizațional. Toate elementele de pe nivelurile evocate sunt conectate, presupun feedback; ele funcționează de fapt pe principiul unei rețele 116. Acest cadru indică faptul că la nivel individual, grupal și organizațional, resursele materiale, financiare și informaționale permit atingerea eficacității, cu efecte imediate asupra culturii, structurii și tehnologiei. O companie, în calitatea sa de grup, are valori, credințe și mentalități comune, "susținute de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în funcție de cei trei factori externi de influență societatea civilă, istoria și contingențele. Societatea civilă în care s-a născut și crește o companie are impact asupra valorilor lucrătorilor chiar din momentul în care aceștia intră în organizație. Societatea civilă este cadrul de desfășurare a activităților companiei, contextul cultural, social, politic și juridic în funcție de care se orientează aceasta. Istoria companiei subsumează toate condițiile, contextele, motivele care au condus la nașterea sa. Ea se referă la reușitele sau eșecurile companiei, la valorile fondatorilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sprijină problemele individuale mai degrabă decât pe cele de grup sau colective și viceversa. De pildă, o cultură orientată spre individualism valorizează inițiativa personală, dreptul la viața privată și la opinie al fiecăruia. O cultură de tip colectivist presupune un cadru de tip familie extinsă sau clan care îi protejează pe membrii organizației în schimbul loialității. Dacă într-o cultură individualistă scopul este să devii lider, într-o cultură colectivistă scopul este să fii membru al familiei. Culturile masculine sunt acele culturi
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
variante de răspuns situate pe o scală de tip Lickert în cinci trepte. Chestionarul pentru identificarea tipului de cultură conceput de Charles Handy are ca obiectiv surprinderea opiniilor angajaților cu privire la cultura organizației în care muncesc. Autorul a pornit de la următorul cadru teoretic: în interiorul diferitelor tipuri de culturi organizaționale există convingeri mai mult sau mai puțin puternice și obiceiuri corelate cu acestea, obiceiuri referitoare la variate aspecte organizaționale care se instituie ca dimensiuni, dar și ca itemi ai chestionarului. Autorul chestionarului își
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
putea face pe angajați să accepte viziunea brandului și, nu în ultimul rând, pentru a le oferi acelorași angajați mijloace de acțiune care să vină dinspre ei și care să ajute la realizarea brandului. Dacă ancheta apreciativă susține crearea unui cadru pozitiv pentru generarea și evocarea unor întâmplări, experiențe, scopuri pozitive care să inducă o atitudine afirmativă față de schimbare, dialogul interior, complementar anchetei, prin faptul că înseamnă evocarea acelorași întâmplări organizaționale, în cadru informal de această dată, susține reflectarea deciziilor formale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
realizarea brandului. Dacă ancheta apreciativă susține crearea unui cadru pozitiv pentru generarea și evocarea unor întâmplări, experiențe, scopuri pozitive care să inducă o atitudine afirmativă față de schimbare, dialogul interior, complementar anchetei, prin faptul că înseamnă evocarea acelorași întâmplări organizaționale, în cadru informal de această dată, susține reflectarea deciziilor formale în timpul întâlnirilor informale. Mai simplu spus, face posibilă realitatea schimbării. O altă cale de susținere a angajamentului față de brand este crearea unei culturi de mentoring. Statisticile sprijină ideea că noii angajați, mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
reputației nu exclude însă posibilitatea de a o gestiona. Managementul, evaluarea și corectarea sa se facă în funcție de identitate și imagine, care ne ajută să controlăm reputația. Identitatea oferă date despre ce este și ce face o companie, este esența sa, cadrul de referință pentru acțiunile angajaților. Identitatea se construiește pornind de la viziune, misiune și valori (iată cum revin obsesiv componentele culturii organizaționale...). Imaginea include mesajele pe care o companie le transmite în interior și în exterior despre identitate, adică despre ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o alură misterioasă... Personaje care se disting cu greu de fundal sunt plasate într-un colț sau margine. Mai mult, așa cum dovedește prezența de abia vizibilă a unui profil de femeie în "Masă în fața ferestrei", ele par gata să părăsească cadrul tabloului... Dintre pictorii secolului al XX-lea, Pierre Bonnard este, alături de Dali, cel mai apropiat de arta cinematografică. Tablourile din expoziția de la Metropolitan sunt mai totdeauna pline de echivoc și această ambiguitate voită este una dintre cele mai fermecătoare caracteristici
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
lui Carol I, unde, pentru a face istoria să plângă în pumni că nu l-a încarnat direct în Carol I, el mai adaugă și film documentar. Toate aceste avataruri carolingiene spun poezia pe de rost, se așază elocvent în cadru, spun fraze memorabile și privesc melancolic în zare, unde se află ireverențioasă posteritatea, femeia care se lasă cel mai greu cucerită. Într-una din scene, Carol I se plimbă aiurea pe coline cu sabia în mână, nu belicos scoasă din
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
Nicolaescu schimbă priviri pline de tandrețe. Ferdinand (Geo Dobre) pronunță duios apelativul "oncle". Totul s-a adunat aici: pistolul, medicamentele, fulgerele, furtuna, cămașa de noapte ca a condamnaților, Carol în ploaie și mort în pat, într-un cuvânt apoteoza. Stop cadru. Este tot ce poate da mai bun Sergiu și parcă auzi cuvintele sfidătoare plutind în jurul candelabrelor: "Mă veți plânge, nerecunoscătorilor pentru că un regizor ca mine se naște o dată la 1000 de ani." A aborda serios critic un film postdecembrist de
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
Mărculescu, Constantin Popescu, Cristian Mungiu, grupate sub titlul Amintiri din Epoca de Aur și care s-au bucurat de Mențiunea specială a juriului Zilelor Filmului Românesc au atras mai puțin atenția. Proiectul lui Mungiu are însă o valoare care depășește cadrul fiecărui film luat în parte, proiect care ar merita o analiză mai atentă. Este vorba în primul rând de punerea în scenă a unor "legende urbane" din perioada comunistă, însă mai important decât atât este încercarea de a recrea un
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
fiecărui film luat în parte, proiect care ar merita o analiză mai atentă. Este vorba în primul rând de punerea în scenă a unor "legende urbane" din perioada comunistă, însă mai important decât atât este încercarea de a recrea un cadru de viață, un context mentalitar al unei lumi dispărute. Un excelent exercițiu de antropologie culturală, filmele din această serie relevă un Weltanschauung care poate fi rescris cu sintagma utilizată până la vomisment, "Epoca de aur", definită drept "Epoca Nicolae Ceaușescu" pentru
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
ca propoziție temporală, cât și ca propoziție condițională. În același timp, ultima propoziție a aceleiași fraze poate fi interpretată atât ca propoziție indirectă, cât și ca propoziție de scop. "Este important ca, prin Evaluarea Națională, elevilor să li se ofere cadrul optim în care să își pună în valoare cunoștințele acumulate de-a lungul celor opt ani de studiu, fără a le constrânge, în vreun fel, capacitatea de liberă exprimare, respectând, în același timp, normele programei școlare. Subiectele trebuie să fie
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Consiliul Elevilor se alătură revoltei părinților by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72288_a_73613]