2,041 matches
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu elemente continentale, submediteraneene, pontice, europene, central-europene și euroasiatice. Printre exemplarele floristice rare, sunt întâlnite speciile pontice de saschiu ("Vinca
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
peisajul istoric al orașului Salzburg cu versantul său lung constând din conglomerate ("Nagelfluh"). Masivul este un râu solidificat din piatră spartă, depusă ca într-o deltă în marea interglaciară (Mindel-Riss), care nu au fost îndepărtate ulterior de către ghețarii protejați din calcarul muntelui adiacent Festungsberg și așa au rămas. Apa ce curge prin munte produce găuri în stâncă și poate conduce la căderi de pietre și alunecări de versanți întregi: În dimineața zilei de 16 iulie 1669 tone de piatră au căzut
Mönchsberg () [Corola-website/Science/328312_a_329641]
-
a fi necesare sau chiar indispensabile pentru astfel de construcții. Lipsiți de unelte din metal, mesoamericanii dispuneau de forță de muncă din belșug. Totuși, dincolo de această cerință enormă, materialele par să fi fost disponibile. Ei au utilizat de cele mai multe ori calcarul, care odată dislocat din carieră, are proprietatea de a rămâne maleabil un timp suficient pentru a fi prelucrat cu unelte din piatră. Pe lângă utilizarea structurală a calcarului, o mare parte din mortar era obținută din calcar concasat și topit, pentru că
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
enormă, materialele par să fi fost disponibile. Ei au utilizat de cele mai multe ori calcarul, care odată dislocat din carieră, are proprietatea de a rămâne maleabil un timp suficient pentru a fi prelucrat cu unelte din piatră. Pe lângă utilizarea structurală a calcarului, o mare parte din mortar era obținută din calcar concasat și topit, pentru că în amestec cu nisipul imita proprietățile cimentului, dar a fost folosit pe o scară mai largă ca material compozit pentru stucaturi și finisarea acestora. Pe măsură ce tehnicile de
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
utilizat de cele mai multe ori calcarul, care odată dislocat din carieră, are proprietatea de a rămâne maleabil un timp suficient pentru a fi prelucrat cu unelte din piatră. Pe lângă utilizarea structurală a calcarului, o mare parte din mortar era obținută din calcar concasat și topit, pentru că în amestec cu nisipul imita proprietățile cimentului, dar a fost folosit pe o scară mai largă ca material compozit pentru stucaturi și finisarea acestora. Pe măsură ce tehnicile de exploatare și cioplire a pietrei au evoluat, întrebuințarea mortarului
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
fost folosit pe o scară mai largă ca material compozit pentru stucaturi și finisarea acestora. Pe măsură ce tehnicile de exploatare și cioplire a pietrei au evoluat, întrebuințarea mortarului a fost mai redusă, pietrele potrivindu-se aproape perfect, iar totodată și necesitatea calcarului pentru acesta. Cu timpul o parte din stucaturile din mortar au fost înlocuite cu sculpturi din piatră, calcarul rămânand folosit ca element principal doar pentru stâlpi, arhitrave și acoperisuri. Pentru palate și structuri monumentale, materialul de construcție primordial era piatra
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
exploatare și cioplire a pietrei au evoluat, întrebuințarea mortarului a fost mai redusă, pietrele potrivindu-se aproape perfect, iar totodată și necesitatea calcarului pentru acesta. Cu timpul o parte din stucaturile din mortar au fost înlocuite cu sculpturi din piatră, calcarul rămânand folosit ca element principal doar pentru stâlpi, arhitrave și acoperisuri. Pentru palate și structuri monumentale, materialul de construcție primordial era piatra, respectiv granitul și marmura. Piatra era adesea șlefuită după fixarea în structură, iar pentru decorarea unor monumente importante
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
pentru decorarea unor monumente importante utilizau chiar și jaduri șlefuite, sau statuete de marmură poleite cu aur. Adăposturile comune erau construite din lemn, chirpici și paie, dar au fost descoperite și adăposturi care par a fi fost case comune din calcar, cu acoperișuri înalte și înclinații care seamănă cu cele din arhitectura asiatică.
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
se află la 142 m. deasupra nivelului mării. Bazinul râului este situat în partea sud-vestică a Podișului Podoliei și se caracterizează printr-un relief deluros, dealurile fiind succedate de depresiuni, orientate de-a lungul râurilor. Bazinul Iagorlâcului este bogat în calcare nisipoase și calcare cochilifere, acoperite cu o cuvertură de loess, argile leossoidale și luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului râului Iagorlâc este valorificată sub terenuri agricole, și doar partea superioară a râului este împădurită. Valea
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
142 m. deasupra nivelului mării. Bazinul râului este situat în partea sud-vestică a Podișului Podoliei și se caracterizează printr-un relief deluros, dealurile fiind succedate de depresiuni, orientate de-a lungul râurilor. Bazinul Iagorlâcului este bogat în calcare nisipoase și calcare cochilifere, acoperite cu o cuvertură de loess, argile leossoidale și luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului râului Iagorlâc este valorificată sub terenuri agricole, și doar partea superioară a râului este împădurită. Valea râului nu este
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
Neamț cu județul Harghita în Munții Hășmaș, pe partea stângă a apei Bicazului - în apropierea porțiunii din drumului național DN12C care leagă localitatea Bicazu Ardelean de Lacu Roșu prin "Cheile Bicazului". Acesul spre peștera se face din dreptul carierei de calcar Surduc, la un sfert de km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din situl Natura 2000 "Cheile Șugăului - Munticelu" și reprezintă o cavernă cu o mare varietate de formațiuni
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
de formațiuni concreționare, în abruptul calcaros al "Masivului Munticelu". Cu o dezvoltare de 120 m și o denivelare de 14m (-2 respectiv +12 față de intrare), are o intrare scundă de 1 - 1,5 m situată la baza unui perete de calcar, urmată de un culoar de 10 metri - descendent. Acesta conduce într-o sală cu lungimea de 30 de metri și înălțimea de 4-5 metri. Planșeul inferior - neted în prima parte a sălii, este acoperit de argilă și calcar depus sub
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
perete de calcar, urmată de un culoar de 10 metri - descendent. Acesta conduce într-o sală cu lungimea de 30 de metri și înălțimea de 4-5 metri. Planșeul inferior - neted în prima parte a sălii, este acoperit de argilă și calcar depus sub formă de crustă. În continuare planșeul acoperit de o îngrămădire de blocuri, urcă în trepte spre vest, având forma unui amfiteatru. Din peretele estic al sălii se desprind câteva diverticule. Cel mai semnificativ element al peisajului cavernicol îl
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
care ea se găsește mai sus (de unde și denumirea locală de "Jgheabul cu gaură"). Peștera este dezvoltată în conglomerate cretacice superioare, depuse în faza a treia de sedimentare a chiuvetei Tulgheș și constituite din majoritatea rocilor mai vechi din fundament (calcare jurasice si cretacice inferioare, gresii dure silicioase, jaspuri precum si fragmente de cristalin). Predomină însă elementele calcaroase, în special calcarele de tip Stramberg. Date extinse de certitudine despre cartografia peșterii aduc, începând cu anul 1966, N. Valenciuc, I. Ion și M.
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
cretacice superioare, depuse în faza a treia de sedimentare a chiuvetei Tulgheș și constituite din majoritatea rocilor mai vechi din fundament (calcare jurasice si cretacice inferioare, gresii dure silicioase, jaspuri precum si fragmente de cristalin). Predomină însă elementele calcaroase, în special calcarele de tip Stramberg. Date extinse de certitudine despre cartografia peșterii aduc, începând cu anul 1966, N. Valenciuc, I. Ion și M. Harea de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar explorarea deplină a acesteia s-a făcut în 1988 de către
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități mai mici, și - pe peretele de est - desenul unor cercuri concentrice. Cercetătorii presupun că acest din urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare. Rezervorul cel mare, zidit în calcar, era lung de 260m, larg de 2-4 metri și înalt de 10 metri. El putea să acumuleze până la 4,300 metri cubi de apă. În unele locuri, rezervorul era prevăzut cu arcade de sprijin. La intrare el avea o cisternă
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
În anul 1960 s-au deschis platformele de exploatare ale actualei cariere. Inițial, exploatarea se făcea în felii orizontale, descendent și cu fâșii longitudinale. În prezent, tăierea marmurei se face cu „filo" și cu haveze cu discuri. În această zonă calcarele cristaline marmoreene au o dezvoltare maximă și apar în formă masivă în culori albe, cenușii și roz: Din această marmură s-au realizat multe construcții în Imperiul Austro-Ungar, între care și "Palatul Băncilor" din Viena. Marmura de Rușchița a fost
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 106,500 hectare Aria protejată reprezintă o zonă deluroasa (cu un statut mai special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
și rotile, în timp ce axele erau acoperite cu metal. Egiptenii extrăgeau cupru din Regiunea Wadi Maghara, extrăgeau aur din Wadi Hammamat, Desertul de Est și Nubia, Malahit din Sinai și turcoaz, precum și săruri. Extrăgeau granit roșu, gri și negru de lângă Aswan, calcar în apropiere de Memphis în dealurile Muqattam, gresie din Munții Roșii, alabastru de la El Amarna, diorit, marmură, ardezie, gresie, bazalt și dolomită toate necesare pentru construirea monumentelor grandioase. Argintul era rar, iar fierul a fost prelucrat foarte târziu. După ce le
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
erau fie importate, fie extrase din mine și prelucrate cu mare cheltuială. Egiptenii produceau brățări din oase, fildeș și aur; nasturi cusute pe haine cu rol decorativ; cercei și piercing-uri purtate la lobii urechilor, fabricate din faianță, sticla, aur, fildeș, calcar sau argint; inele care reprezentau dovadă de autoritate din primele zile, având importanță vitală, cele din aur fiind purtate doar de nobili. Se produceau coliere, wesekh (wsx), un guler larg de aur, purtat de către faraoni, conferită și demnitarilor merituoși , diademe
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest. Se află la nord de valea Barcăului și, este structurat din două aliniamente de horsturi Aceste spinări muntoase și măguri de vârstă hercinică sunt formate în general din șisturi cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare paleogene în est și neogene în vest, care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și Depresiunea Almaș-Agrij. Rețeaua hidrografică este tributară Someșului. Principalele ape curgătoare sunt: , Lăpuș
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
temple budiste, aflate la 12,5 km de orașul Luoyang, provincia Henan, din China. Ele sunt un foarte bun exemplu al dezvoltării artei budiste chineze, de aceea, în anul 2000 au intrat în patrimoniul mondial UNESCO. au fost săpate în calcar, în munții Xiangshan și Longmen, pe malul de est și de vest al râului Yi. Numele de "longmen" înseamnă "poarta dragonului", deaoarece grotele au forma a două dealuri prin care trece râul Yi, marcând astfel intrarea dinspre sud în Luoyang
Grotele Longmen () [Corola-website/Science/330795_a_332124]
-
o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile) structurate pe două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]