32,616 matches
-
pot să fac? Am dat un telefon dentistei R.P. (de la cabinetul dentar unde trebuia să ajung) pentru a ne înțelege asupra datei convenabile prezenței mele acolo și pentru a afla cum se ajunge în Thompson. Cu o voce prietenoasă și caldă (după nume am presupus că este indiancă din India (!) și am avut dreptate) dentista mi-a explicat tot ce am avut nevoie să știu. De la Winnipeg la Thompson zboară avioane, dar nu în fiecare zi și nu directe. Unele curse
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
omagiu unor personalități de seamă, care au studiat rădăcinile istorice și culturale ale aromanilor, legătura acestora cu poporul român (Nicolae Iorga, Zahu Până, Mircea Popescu) . Seară s-a încheiat cu oferirea volumelor prezentate, cu autografe ale autoarei, într-o atmosferă caldă de comunitate de idei și sentimente patriotice. Otilia Montano
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
firea ei: „dacă timpul nu e bun, babă e rea”. Zilele babelor se încheie pe 9 martie, când se crede că vin moșii și căldura. Bunicii noștri cunoșteau că primele zile din această lună sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbătoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri românești, cel al Babei Dochia. Există credință că Babă Dochia și-a luat numele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua și i se udă cojoacele. Se dezbrăca rând pe rând de cojoace, iar când rămâne în cămașă, vine gerul și o îngheață. Dumnezeu a transformat-o în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire. Sursa: CrestinOrtodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
legendă. În tradiția populară se spune că primele 9 zile ale primăverii calendaristice, numite și „zilele babelor”, aduc cu ele o vreme capricioasa, schimbătoare, exact cum ne este prezentată Babă Dochia în legendele ajunse până la noi, zile în care razele calde ale soarelui se întrepătrund cu ploaia, lapoviță, ninsoarea și uneori chiar cu viscolul. Legendele Dochiei ne introduc în atmosferă specifică unui sat românesc unde ocupația de bază este păstoritul. Una din legende spune că Babă Dochia, femeie puternică, dar aprigă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
există obiceiul străvechi de a alege o zi între 1 și 9 martie, după data sau ziua de naștere, cănd vremea are darul de a prezice cum va fi viața celui care a ales-o, în anul în curs. Vremea caldă, însorită înseamnă fericire, belșug, împliniri și multe bucurii. Vremea rece, ploiasa, cer înnourat și precipitații diverse, ploaie, ninsoare, lapoviță înseamnă necazuri, sărăcie, lacrimi, durere, neîmpliniri. Teorii diverse Pe de altă parte, există credință că starea vremii din ziua respectivă reda
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
în care s-a născut în 1933 Iosif Sava, un respectuos mod de rememorare a uneia dintre coordonatele personalității pe care a reprezentat-o omul de cultură al cărui nume unește cei doi parteneri ai acestei ”serate”. Este vorba despre caldă protecție oferită tinerilor muzicieni, element stimulator al evoluției lor profesionale și umane. Personalitatea enciclopedica a celui omagiat, ne-egalată încă în nici unul dintre domeniile în care aceasta s-a manifestat, a avut, timp de câteva decenii, un efect determinant asupra
Concert al elevilor Școlii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” la Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/93690_a_94982]
-
în percepțiile românilor bazate pe analize de etnopsihologie, ca autostereotip național (vezi Iacob, 2003). Cum credem că suntem și de ce credem așa Acest demers generează mai ales autostereotipuri ale românilor. Avem o părere bună despre noi, considerând că suntem persoane ‘calde’ (ex. primitoare/ospitaliere/toleranțe/altruiste, etc.) și ‘inteligente’ (ex. inteligente/creative/cu abilități peste medie, etc.). Cinstea, care apărea că o caracteristică autoatribuită importantă a românilor atât în analizele din 1988, cât și în cele din 1993 (vezi Chelcea, 1994
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
era căzut de-acum pe lateral, cu picioarele dând bezmetic prin aer, ca o zbatere de moarte. Știa că sunt de partea sa și voia, parcă, să-și tragă sufletul pentru răsfățul unei căldări de apă și a unei pături calde. Când mă întorc, catârul era în picioare, cu harnașamentul pe el, gata să zburde pe pajiștea verde din preajma curții mele. Bea apa, îi pun țolul, dar refuză a mă privi și a-mi da un semn al prețuirii bunătății mele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
trebuie să ne stropim cu aghiasma pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorba din bătrâni spune că după aceasta sărbătoarea se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie și începe să se facă mai cald. Stirileprotv.ro
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]
-
ELENA LUPU Pentru îndrăgostiții de frumos, „Livada cu poezii” este o recomandare obligatorie. De la strofe închinate dragostei, eternului, sacrului și frumosului, până la meditații despre eul omului de creație, versurile poetei Veronica Maria Florescu înalță, plac și inspiră. Poezia este una caldă, chiar dacă posedă toate etichetele unei tăceri obișnuite, totuși în rândurile poeziei Veronica Maria Florescu ne destăinuie fața tămăduitoare a tăcerii, o tăcere din care rodește înțelepciunea și frumosul. Dacă o doare dorul de copil, o spune încet, aproape tăcut în
LIVADA CU POEZII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377123_a_378452]
-
dacă o vor paște caii de jăratec sau un foc abstract și cenușa lumii gura o să-și caște pe dezghețul nostru într-un ultim act... somnul din colibe s-ar muta pe sănii trase de iluzii spre un loc mai cald și în loc de ghețuri să topesc vedenii când sunt mort de sete -n ochii tăi să scald... friguri diferite ce credeau asemeni masca mea de iarnă fața ta de ger și prezentul gheții ce-a dorit să semeni orizontul iernii substitut
CORECȚIE (1) de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377150_a_378479]
-
Toate Articolele Autorului Mă cuprinde-nfierbântată suflarea macilor aprinși de strajă-n lanurile blonde cu plete vânturate, făcându-mă să uit acele lacrimi din adierea dimineții, ce-au strălucit odată prin ierburile încurcate. Mă-nvăluie, amețitor, mirosul florilor de soc, prin poleiala caldă a răsuflării zilei ce dezmiardă îndelungat și pătimaș trupul pământului iubit ce prinde dintr-odată, copleșitor, să ardă. Mă amețește îndepărtatul zbor al berzelor hoinare care sfidează soarele în căutările prelungi și cumpănite a umbrelor topite-n pânzele păianjenilor albi
ÎN ARŞIŢA ZILEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377188_a_378517]
-
de văi, greierii neobosiți din urechi ne sporesc nesiguranța. În aer vântul furtunii strivește sunete bolnave și naște cântecul, la răspântii de drumuri palmele bântuite de linii își citesc destinul. Ochii se înduioșază de lacrima de sare pe obraz, sufletul cald din pietre absoarbe puterea unui zeu în crucea voinicului desenată pe piept de strămoșii daci. Referință Bibliografică: Sufletul din pietre / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SUFLETUL DIN PIETRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377187_a_378516]
-
Articolele Autorului Eu îți doresc, în anul ce-a sosit, Să fi mai vesel și mai optimist. Să crezi în tine, să fi fericit, Căci dragostea există, nu fi trist! Din inimă-ți doresc ca într-o zi, Un suflet cald să te îndrăgească, Să vă-mpletiți din vise poezii, Și-ntre voi iubirea să-nflorescă. Atunci pătruns de al dragostei pojar, De-a ta tristețe vei uita pe loc, Când sub sărutul buzelor de jar, Simță-vei inima că arde-n
ÎNCURAJARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377216_a_378545]
-
încolo era un salcăm și alți pomi. Crengile lor înălțate spre cer își cereau dreptul la viață, iar soarele promitea că în curând vor fi împodobiți cu frunzele verzi și pripea din ce în ce mai tare. Doamnei Mariana începuse să-i fie din ce în ce mai cald. Trase de fermoarul gecii și fularul se desfăcu ușor din jurul gâtului. Încercând să și-l aranjeze cumva, simți cum un braț o cuprinse de mijloc și altul își duse palma, lipind-o brusc de gura ei. Tresări de spaimă, dar
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
încă trei bărbați vânjoși, să-l ducă la vale pe bietul Teodosie. Acesta știa că nu era cazul să se împotrivească, de vreme ce nu se mai putea îngriji de el însuși. Îl coborâră în sat și-l așezară într-un pat cald, aproape de foc. Își mai reveni, dar nu pentru multe zile. Peste încă trei zile de suferință, diaconul cel străin se stinse din viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate. După ce cântară și rostiră rugăciuni în jurul trupului
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
fereastră, nici o ușă nu dau speranță accesului în incintă. Lumina interiorului se lasă ziua dinspre tării prin plafonul translucid al cubului superior. Direcționată spre vegetalul orangeriei, infuzează natural atmosfera, lipsind-o de impurul flux lateral de curenți. Noaptea, o perdea caldă, albăstruie e proiectată în interior de cubul de sus ce parcă ține captivi miliarde de licurici. Aflat în fața geamurilor serei cu portocali, peretele de sticlă se ridică fără sunet. El pătrunde. Aerul parfumat al spațiului de trecere îl revigorează. Se
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
vine sură de la munte Are-n gușă cristale de gheață. Cu fulgi codalbi și cu troiene Naște albă ,geroasă dimineată. Lumina fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- și taie vad, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casa cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgălăi, Patina să lunece ca un arcuș In desagă să ai calde sărutări
IARNĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377242_a_378571]
-
culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casa cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgălăi, Patina să lunece ca un arcuș In desagă să ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpada sclipește de ger Și-n sobă ard vreascuri uscate, La tine mă gândesc și te aștept Cu sărutari și doruri nesecate. Referință Bibliografică: Iarnă / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IARNĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377242_a_378571]
-
Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Amușinează vântul larga zare, Pe fața mării, dealuri, văi și munte, Un mesager astral trimis să-nfrunte Întârziate pâlcuri de ninsoare. Le poartă blând spre veșnicii polare Lăsând în urmă calde alizee Să-mbrace lumea în veșmânt de fee, Pământu-n toporași, pomii în floare. Și încântat de-atâtea noi ispite, Cosițe de codane răscolește, Le flutură rochița ștrengărește, Neobrăzat alint pe coapse-albite. Și fuge-apoi; se culcușește seara Sub curcubeie desenând crepuscul
NEOBRĂZAT ALINT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377260_a_378589]
-
Spre flori de măr...Cad frunze de pelin. Așa te treci, prin frământări și vise, În dulce, alb și miros ca din rai, Cuprinsuri noi în cele necuprinse Când sens Iubirii noastre iei sau dai. Și-ți simt pe piele calda răsuflare Chemare-ți sunt și tu chemare-mi ești, Din flori de măr privesc întrebătoare Să simt cum te iubesc și mă iubești! Văd totu-n tot, fac parte din poveste, Ești tu cu mine, sunt Iubita ta Și ce
FLORI DE MĂR de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377249_a_378578]
-
mie, Sfânt Părinte, Un odor să țin la piept! Parcă Maica lui Iisus Îmi șoptește-acum din ramă Lăcrimând cu drag nespus- La mulți ani, iubită Mamă! Mă uit în ochii tăi acum Și-aud lumina-n ei cum cântă, Ce cald, dumnezeiesc parfum Făptura ta o înveșmântă Și toate zările-mi sunt pline! Ca un izvor dintr-o fântână Tresaltă sufletul în tine, Măicuța mea, cu chip de zână... E Ziua ta, nu vreau să plângi, Nici plânsul Mamei nu știu ce-i
MĂ UIT ÎN OCHII TĂI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377262_a_378591]
-
Am auzit că vine primăvara, căci au sunat din clopoței gingașii ghiocei, și-au prins a râde razele de soare, în timp ce-i desenau portretul pe alei. De la fereastra clasei noastre, se văd copacii întinzându-și crengile nerăbdători, dorindu-și mângâierea caldă a primăverii care să-i scalde într-o mare veselă de flori. Cu gândul la mulțimile de mărțișoare, care vor ridica în grad hăinuțele, cu încântare, întindem drept în calea primăverii, din sute de desene, cele mai strașnice covoare. Am
VINE PRIMĂVARA! (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377294_a_378623]
-
iarăși trec prin vreme/ Sau port povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii desăvârșite nu poate fi exprimat decât prin dansul în ploaie. Așa cum este și iubirea de altfel, un dans al simțurilor în muzica eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire, emoția care se aprinde , toate valsează în simfonia celei mai curate iubiri: „Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind/ Cum îmi țineam umbrela bucuriei/ Deschisă peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam în lumea nebuniei
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]