222,545 matches
-
bucur, fiindcă tu nu știi cât au costat, deocamdată, toate astea - te-am prins! Ei? Îți spun eu: 400 de miliarde de lei, da’ bine că n-au aflat kuwaitienii cu PIB-ul lor de câteva mii de dolari pe cap de locuitor, că ar veni să ne fure șmecheria cu austeritatea... Ăsta-i cusurul lui Haralampy: devine insuportabil. Drept care am trecut pe România 1, unde tocmai începea publicitatea sub un generic gândit de cineva obligat să se plimbe în mâini
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
ungherele locuinței. Am ajuns la o adevărată dexteritate în manevrarea cărții ca obiect. Când stau în pat, țin volumul în mâna stânga și dau foaie după foaie cu aceeași mână, fără să mai apelez la dreapta, pe care îmi sprijin capul . Cărțile care se dezmembrează le repar cu îndemânare, prin coasere sau lipire, iar pentru reconstituirea filelor rupte folosesc bandă adezivă transparentă. Mă înțeleg foarte bine și cu textul care se derulează pe ecranul calculatorului, nu fac deloc o dramă din
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
citesc fără ochelari. Dar nu regret că am citit mii de mii de pagini. O singură greșeală am făcut, cred, de-a lungul timpului. Am citit disproporționat de multă literatură scrisă de autori români contemporani. M-am scufundat până peste cap în maculatura epocii ca să caut texte valoroase, când texte valoroase deja selectate, din toată literatura lumii (inclusiv din literatura română), aveam la îndemână chiar în biblioteca mea. Nu trebuia decât să întind mâna și să iau din raft o capodoperă
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
lui. Am hotărât să-i înving cu propriile arme. Un cunoscut de-al meu, diletant în sculptură, îmi făcuse, cu mulți ani înainte, un insipid bust de lemn și mi-l dăruise. Eu n-am cutezat să-l arunc și capul acela grotesc a zăcut ani de zile în dulapul de rufe. Cu ocazia unei invitații la niște universitari cosmopoliți, l-am scos, am smuls dintr-o scândură niște cuie ruginite, le-am bătut în capul de lemn și l-am
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
cutezat să-l arunc și capul acela grotesc a zăcut ani de zile în dulapul de rufe. Cu ocazia unei invitații la niște universitari cosmopoliți, l-am scos, am smuls dintr-o scândură niște cuie ruginite, le-am bătut în capul de lemn și l-am prezentat drept bustul unui șaman din Mali. Profitând de puternicul interes, de emoția generală am dat să fug. Când să ies din casă, am observat că doi inși din grupul de psihanaliști, psihiatri, psihoterapeuți și
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, Biblioteca pentru Studii Omiletice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, Biblioteca pentru Studii Omiletice și Catehetice, nr. 7, f.a.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
329-331) și C. The role of provinces of Moesia Inferior and Dacia in the trade whit the „barbarians” (p. 331-341). În cele trei subcapitole se definește conceptul de li mes și vallum, apariția unei „zone-tampon” aflată la granița Imperiului, importanța capetelor de pod de la Barboși și Dinogetia, precum și protejarea coridorului dintre râurile Siret și Prut, preferate de „barbari” pentru atacuri. Admițând ipoteza creării unei zone-tampon, se pot profila anumite reglementări de ordin politico-economic în privința tranzitului de bunuri și oameni, controlat prin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de altă parte însă, la adăpostul grijii pentru sporirea siguranței naționale, se pot lua măsuri atingînd libertatea cetățenilor. La noi și așa se dă liber cu prea mare ușurință la ascultarea telefoanelor. Sper că nu-i va trece nimănui prin cap să folosească pretextul luptei împotriva terorismului pentru a-și pune sub supraveghere adversarii politici. Ar fi de asemenea impardonabil dacă, din aceleași motive de sporire a siguranței naționale se vor exercita presiuni asupra ziariștilor de investigație. Nădăjduiesc că nu ne
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
evidență situația excentrică a vieții politice românești, fără a schița însă vreo cale de ieșire din criză. Foarte buni colectori și administratori de informații, cei doi tineri absolvenți de studii politice par să se împotmolească de fiecare dată cînd scot capul din bibliografie și se încumetă să-și dea drumul pe panta teoretizărilor proprii. „După căderea comunismului zona rezervată celor autorizați să examineze realizările sau eșecurile politicienilor români suferă de suprapopulare” - scriu cu superbie cei doi juni autori chiar la începutul
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
pe el flăcării, pentru totdeauna. Asta-i cu broasca noastră râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena/șacalul cu papion și locul pe listă eligibil negociat/asigurat, bufnița, cioara, bărzăunul... și câte
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
germene și pe cel brun? Și nu e cîtuși de puțin în chestiune judecarea tuturor membrilor de partid și a tuturor informatorilor, ci sancționarea juridică a sistemului și condamnarea firească a celor ce-au săvîrșit efectiv crime, ca și a “capilor răutăților”. Se pare însă că e prea mult! Pentru a nu mai vorbi de nefasta continuitate, indicată astfel de Monica Lovinescu: “Absurditatea e totală, comunismul dispare, dar cei care l-au servit păstrează mai departe puterea”. În condițiile unei amnezii
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Barbu Cioculescu În ciuda unui număr impresionant de capete de schimb, hulpavii balauri ai basmelor copilăriei au dispărut până la unul, în termeni ai zilelor noastre ca prea mari consumatori și prea mici producători: înghițeau pe nerăsuflate un bou, dar scoteau pe nări flăcări scurte, de redusă eficiență. A consuma
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
vreo doi-trei kilometri. Era război, punctul central al serbării a fost o piesă într-un act, o feerie unde, cu genunchiere de staniol, o coadă de mătură transformată în lance și ținută pe braț, cu un simulacru de coif pe cap, interpretam rolul Geniului Roman, în care calitate adresam României, întrupată de o fecioară din rândurile noastre, brunetă și, cum spunea poetul, cu rușinea zugrăvită pe obraz încurajări în situația destul de îngrijitoare în care se afla, sub puzderia de năvăliri barbare
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
resturi - pentru sezonul ce urmează. Dacă asta ar fi totul, cel puțin în câte o limpede dimineață și până spre seară, o admirabilă curățenie pretutindeni domnind și occidental parfumată ne-ar încuraja să ne și urcăm în tren - Doamne ferește! - spre capul Finister, căpșunari, bucătari, meșteri mari. Călătorind înăuntru, cum spuneau bunii noștri. Și făr^ de țidule. Numai că foruri de pe acolo ne pretind imperios să facem curățenie și în ograda noastră socială unde, în desiș de pometuri se ascund după corcoduși
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
în România. Și, prin urmare, că impactul său asupra europenilor e echivalent cu al unui concert transmis de la Ateneu asupra românilor. Adică vag de tot. De aici până la a vedea niște represalii ale Europei la adresa unei Românii percepută ca un cap de pod american, e o distanță lungă. Dimpotrivă, cred că documentarul a avut premise corecte, dar o demonstrație și o concluzie jenante. E imposibil de crezut că americanii erau cu totul indiferenți, în 1989, la ceea ce se întâmplă dincolo de „Cortina
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție socială” românii primesc în cap ciomegele „justiției pesediste”. Europa e de vină pentru că baronii locali, îmbuibați de bani, au ajuns să-i râdă în nas șefului direct, iar ca amuzament s-au specializat în bumbăcirea jurnaliștilor incomozi. Poate să vină acum Năstase și să spună
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
ajuns pe paturile spitalelor din Madrid. Ei mulțumesc lui Dumnezeu nu că au pierdut trenul în dimineața de joi, ci că s-au aflat în el, că au fost răniți și mutilați. De ce? Pentru că autoritățile spaniole le-au pus la capul patului de suferință documentele de rezidență în Spania. Acești amărîți pot rămîne acum liniștiți să culeagă roșii și căpșuni, nu îi mai poate sili nimeni să se întoarcă la mizeria fără speranță din România. Faptul că ar putea fi uciși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la Museo di Roma in Trastevere, la o serie de conferințe dedicate lui Moravia. Pentru că numai un turist în trecere nu știe că nume ca Trilussa, Pasolini, Fellini, Moravia atrag
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
nu doar în ceea ce îl privește pe scriitorul în cauză. Cu toate acestea, este bine de știut că nicodemismul lui Moravia a fost de scurtă durată și că nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit, la capul de acuzație că abjură de la identitatea sa evreiască, ar fi de spus că prozatorul nu și-a revendicat niciodată această componentă identitară, iar ca scriitor chiar a ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un cinism fundamental
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
ger. Vânzătoarele întrebau pe fiecare cumpărător: suna ca un refren, ca o mantra. Urechea profesorului Andrews prinse melodia acestui cântecel și acum îi suna în ureche: “Viu sau pe loc?”. Profesorul putea doar să ghicească întrebarea. Când cumpărătorul dădea din cap, vânzătoarea lovea peștele cu greutatea de la cântar. Peștii își găseau locul de odihnă în sacoșele largi de pânză. Îl trecu un fior. Avea impresia că participă la un ritual religios. Uciderea peștelui. “Viu sau pe loc?”, aceste cuvinte repetate îl
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
port plăceri și chin - a ei povară, Furtuni să-nfrunt eu, iar și iară, De naufragiu nici să nu mă doară. Sînt nori deasupra mea - Se-ascunde luna-n ei - Se stinge lampa! Ies aburi! Raze roșii îmi tresar Deasupra capului - Din bolți Adie-n jos fiori Și mă cuprind. Te simt plutind în jur, duh implorat. Apari! Ah, parcă inima-mi s-a sfîșiat! Spre noi senzații, toate Simțirile-mi prind să se-arate! Cu toată inima-s al tău
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
se-arate! Cu toată inima-s al tău! Jos ceața Și-apari! De-ar fi chiar să mă coste viața! Wagner Ah, lungă-i arta, Doamne-Dumnezeu! Și viața ne e scurtă. Dar, în strădania mea surdă, Mi-e teamă pentru capul, pieptul meu. Ce greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
faptei în sfîrșit, Tu te-ai vrut plin de grandoare, Însă nu ai izbutit. Dar izbîndă-i? - Grea-ntrebare, De la soartă nu-i răspuns, Cînd, fatal, de întristare Tot poporul e pătruns. Faceți nou să fie cîntul, Nu mai stați cu capu-n jos: Că-l va naște iar pămîntul, Cum l-a tot născut vîrtos. Linkeu Nu-s eu pus aici de pază, De plăcere să stau sus; Mă amenință o groază Din al lumii-afund, nespus! Cum țîșnește-o vîlvătaie, Văd prin
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]