8,983 matches
-
impune umanității. Al doilea război mondial, văzut din perspectiva prezentei discuții, a testat sub forma unui conflict armat validitatea acestei pretenții de universalitate, iar național-socialismul a picat testul. Totuși, în mințile multora dintre cei situați de partea Națiunilor Unite, principiile Cartei Atlanticului și cele ale Acordului de la Ialta au făcut din al doilea război mondial tot o confruntare pentru democrație universală, iar democrația, de asemenea, a picat testul. De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, cele două sisteme morale și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Unite drept instrument propriu, sau invers. Adunarea Generală a ONU, în mod special, este declarată a fi „conștiința trează a lumii”3. New York Times merge atât de departe, încât afirmă, în fond, că Adunarea „are puteri de rezervă considerabile în cadrul Cartei... cel puțin în măsura în care poate mobiliza opinia internațională, care, într-o analiză finală, determină balanța internațională de putere”4. Înainte de posibila interpretare a acestor chestiuni, două întrebări foarte importante trebuie să primească un răspuns și putem găsi nenumărate afirmații și cereri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
publică a arătat-o în ultimul timp unei mici porțiuni din dreptul internațional, în timp ce a neglijat partea principală a acestuia. Opinia publică a fost preocupată mai ales de instrumentele spectaculoase ale dreptului internațional precum Pactul Briand-Kellogg, Pactul Ligii Națiunilor și Carta Națiunilor Unite. Aceste instrumente au într-adevăr o eficacitate îndoielnică (adică sunt încălcate frecvent) și câteodată chiar o valabilitate îndoielnică (adică adesea nu sunt utilizate în cazul încălcării). Totuși, nu sunt tipice pentru regulile tradiționale ale dreptului internațional privind, de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
promulgă cât mai precise posibil; de tribunale, care sunt continuu angajate în sarcina de a interpreta legile prin aplicarea acestora la cazuri concrete; și de către instituțiile executive și administrative, care emit ordine îndeplinind aceeași funcție. Documentele juridice internaționale, de exemplu Carta Organizației Națiunilor Unite, precum și multe altele având un caracter pur tehnic, sunt vagi și ambigue, nu întâmplător sau, precum Constituția americană, din motive anume sau excepționale, ci în mod regulat și inevitabil, întrucât asemenea documente, pentru a obține aprobarea tuturor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doar odată cu dizolvarea formală a Ligii în 1946? Nici un răspuns precis la aceste întrebări nu se întrezărea când au fost formulate pentru prima oară și nu există un răspuns nici acum. Fără îndoială că transformarea Națiunilor Unite de la ceea ce intenționa Carta să fie în ceva destul de diferit, cu ignorarea concomitentă a regulilor de drept, îl pune pe observator în fața unor întrebări similare și că răspunsurile sale pot fi doar nesigure, ambigue și provizorii. Caracterul deficitar al răspunsurilor la aceste întrebări atât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rezervă pe care b ar fi putut-o lăsa în jurisdicția obligatorie a Curții. În timpurile moderne, multe dintre cele mai importante tratate internaționale, mai ales având în vedere influența lor asupra politicii internaționale, sunt multilaterale, precum Tratatele Pan-Americane, Carta Națiunilor Unite și tratatele de pace care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. Luând în considerare numărul limitat de adeziuni la clauza opțională, precum și posibilitățile de evaziune cu ajutorul rezervelor, este improbabil ca în cazul unei dispute ivite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
într-adevăr soluția ideală pentru problema aplicării dreptului în comunitatea de națiuni suverane. Dar cele două încercări care au fost făcute pentru a pune în practică ideea de securitate colectivă - articolul 16 al Pactului Ligii Națiunilor și capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite - nu reușesc să ajungă la ideal. La rândul ei, practica existentă a membrilor acestor două organizații nu reușește să ajungă la nivelul măsurilor colective autorizate de aceste două documente. Articolul 16 al Pactului Ligii Națiunilor În timp ce Pactul Ligii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aplicarea sancțiunilor, ele nu au fost aplicate deloc. În singurul caz în care au fost aplicate, acest lucru a fost făcut atât de ineficient, încât a asigurat de fapt atât eșecul lor, cât și succesul statului recalcitrant. Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite, alcătuit din articolele 39-51, constituie echivalentul articolului 16 al Pactului Ligii Națiunilor ca încercare de a învinge slăbiciunea unui sistem descentralizat de aplicare a dreptului internațional. Astfel, el reprezintă un mare pas
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aplicate deloc. În singurul caz în care au fost aplicate, acest lucru a fost făcut atât de ineficient, încât a asigurat de fapt atât eșecul lor, cât și succesul statului recalcitrant. Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite, alcătuit din articolele 39-51, constituie echivalentul articolului 16 al Pactului Ligii Națiunilor ca încercare de a învinge slăbiciunea unui sistem descentralizat de aplicare a dreptului internațional. Astfel, el reprezintă un mare pas înainte spre înființarea unei instituții centralizate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Pactului Ligii Națiunilor ca încercare de a învinge slăbiciunea unui sistem descentralizat de aplicare a dreptului internațional. Astfel, el reprezintă un mare pas înainte spre înființarea unei instituții centralizate de aplicare a legii. Articolele 39, 41 și 42 ale Cartei, care reprezintă inima sistemului Organizației Națiunilor Unite de aplicare a legii, merg dincolo de orice intenție a Pactului Ligii Națiunilor sau a oricărei alte prevederi de drept internațional. Ele sunt totuși supuse la trei condiții și excepții importante care, așa cum vom
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Ligii să decidă dacă a fost comisă o încălcare a Pactului”. Conform Rezoluției 6, Consiliul Ligii nu pronunță nici o decizie în această chestiune, ci doar o recomandare având nimic mai mult decât o autoritate morală. Dimpotrivă, articolul 39 al Cartei ONU spune: „Consiliul de Securitate va determina existența oricărei amenințări la adresa păcii, orice încălcare a păcii sau act de agresiune și va... decide ce măsuri vor trebui luate în conformitate cu articolele 41 și 42 pentru a menține sau restabili pacea și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este cel care decide oficial în ce situații vor fi luate măsurile de forță. O asemenea decizie nu este o recomandare a cărei înfăptuire să depindă de voința statelor membre, ci le obligă pe ultimele, care în articolul 25 al Cartei „sunt de acord să accepte și să îndeplinească deciziile Consiliului de Securitate conform prezentei Carte”. Același tip de decizie obligatorie, oficială din partea Consiliului de Securitate, determină acțiunile de forță care trebuie întreprinse într-un caz anume, iar aici din nou
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asemenea decizie nu este o recomandare a cărei înfăptuire să depindă de voința statelor membre, ci le obligă pe ultimele, care în articolul 25 al Cartei „sunt de acord să accepte și să îndeplinească deciziile Consiliului de Securitate conform prezentei Carte”. Același tip de decizie obligatorie, oficială din partea Consiliului de Securitate, determină acțiunile de forță care trebuie întreprinse într-un caz anume, iar aici din nou voința statelor membre nu este deloc prinsă în schemă. Referitor la sancțiunile economice de care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
trebui să determine „numărul și tipul de forțe, gradul lor de pregătire și dispunerea generală în teren, precum și natura facilităților și a asistenței care trebuie furnizate”. Aceste înțelegeri reprezintă unicul element descentralizat în schema de aplicare din capitolul VII al Cartei întrucât, refuzând să consimtă la mai mult decât o contribuție modestă la efortul militar al Consiliului de Securitate, o națiune se află în poziția de a-și limita în mod corespunzător obligațiile sale ulterioare rezultate din deciziile Consiliului de Securitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
membre să consimtă separat să-i permită să existe și să funcționeze. De îndată ce contingentele militare au fost create prin acorduri separate, Consiliul de Securitate este cel mai important, iar puterile discreționare ale națiunilor contractante încetează, cel puțin între limitele legii Cartei. De fapt, statele membre sunt capabile încă, chiar și după încheierea acordurilor, să refuze, încălcându-și obligațiile stipulate în articolul 43, să ia în considerare „apelul” Consiliului de Securitate și să pună la dispoziția acestuia trupele și facilitățile militare la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
militare trebuie să o ia în considerare. Spre deosebire de alte instituții militare totuși, instituția militară a Națiunilor Unite înfruntă posibilitatea de a nu mai exista dacă subiecții de drept nu se însărcinează prin acorduri voluntare să o facă să existe. Prevederile Cartei relative la măsurile militare de aplicare a dreptului au rămas în mare măsură inactive, deoarece nici un acord nu a fost încheiat conform articolului 43. În consecință, se aplică articolul 106 al Cartei. Acest articol prevede că, în absența unor asemenea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acorduri voluntare să o facă să existe. Prevederile Cartei relative la măsurile militare de aplicare a dreptului au rămas în mare măsură inactive, deoarece nici un acord nu a fost încheiat conform articolului 43. În consecință, se aplică articolul 106 al Cartei. Acest articol prevede că, în absența unor asemenea acorduri, Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Sovietică, China și Franța vor trebui să „se consulte una cu cealaltă și, când evenimentele o cer, cu alte membre ale Organizației Națiunilor Unite, având în vedere că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
una cu cealaltă și, când evenimentele o cer, cu alte membre ale Organizației Națiunilor Unite, având în vedere că o asemenea acțiune comună din partea organizației ar putea fi necesară pentru scopul de a menține pacea și securitatea internaționale”. Prin aceasta, Carta ONU se întoarce la descentralizarea utilizării forței care se găsea în articolul 16 al Pactului Ligii Națiunilor și în dreptul internațional comun. În acest fel, voința statelor - adică descentralizarea - pe care o găsim la baza dreptului internațional în ceea ce privește legiferarea și adjudecarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În acest fel, voința statelor - adică descentralizarea - pe care o găsim la baza dreptului internațional în ceea ce privește legiferarea și adjudecarea ține și acum de esența aplicării legii, în ceea ce privește existența instituției militare a ONU și, în absența ei, utilizarea forței pentru apărarea Cartei. Această condiție a sistemului de aplicare a capitolului VII din Carta Națiunilor Unite nu are neapărat o natură organică, întrucât ea devine în mod automat irelevantă dacă și atunci când au fost încheiate acordurile despre care vorbește articolul 43. Carta conține
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la baza dreptului internațional în ceea ce privește legiferarea și adjudecarea ține și acum de esența aplicării legii, în ceea ce privește existența instituției militare a ONU și, în absența ei, utilizarea forței pentru apărarea Cartei. Această condiție a sistemului de aplicare a capitolului VII din Carta Națiunilor Unite nu are neapărat o natură organică, întrucât ea devine în mod automat irelevantă dacă și atunci când au fost încheiate acordurile despre care vorbește articolul 43. Carta conține totuși două prevederi cu un caracter diferit. Aplicarea lor nu este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
apărarea Cartei. Această condiție a sistemului de aplicare a capitolului VII din Carta Națiunilor Unite nu are neapărat o natură organică, întrucât ea devine în mod automat irelevantă dacă și atunci când au fost încheiate acordurile despre care vorbește articolul 43. Carta conține totuși două prevederi cu un caracter diferit. Aplicarea lor nu este dependentă de vreun eveniment întâmplător precum cel prevăzut de către articolul 106. Ele limitează funcționarea sistemului de aplicare a capitolului VII în mod necesar și permanent. Unul este articolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
precum cel prevăzut de către articolul 106. Ele limitează funcționarea sistemului de aplicare a capitolului VII în mod necesar și permanent. Unul este articolul 51, iar celălalt se regăsește în articolul 27, paragraful 3. Articolul 51 stipulează că „nimic din prezenta Cartă nu va afecta dreptul de apărare individuală sau colectivă dacă un atac armat survine împotriva unui membru al Națiunilor Unite”. În absența elementului de aplicare a legii, apărarea individuală ca drept de a întâmpina un atac cu o forță proporțională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sub îndrumarea reală a Consiliului de Securitate. Dreptul de veto Cheia adevărată a sistemului de forță al Organizației Națiunilor Unite, afectând fiecare acțiune ce trebuie luată de către Consiliul de Securitate sub prevederile capitolului VII, este articolul 27, paragraful 3, din Cartă. El stipulează că „deciziile Consiliului de Securitate... vor trebui luate prin votul afirmativ a nouă membri, incluzând voturile favorabile ale membrilor permanenți”. Membrii permanenți, conform articolului 23, sunt China, Franța, Marea Britanie, Uniunea Sovietică și Statele Unite. Aceasta înseamnă că este nevoie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de forță chiar și atunci când toți ceilalți paisprezece membri ai Consiliului de Securitate au fost de acord. Cu alte cuvinte, fiecare dintre membrii permanenți are drept de veto în ceea ce privește orice măsură de forță care trebuie luată conform capitolului VII al Cartei. Astfel, dreptul de veto reintroduce în sistemul ONU de aplicare a legii principiul descentralizării, prin aceea că face ca funcționarea sistemului să fie dependentă de voința fiecăruia dintre membrii permanenți. Prevederile capitolului VII, care, așa cum am văzut, constituie în sine
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
măsurilor de forță. Chiar și ridicarea problemei unor asemenea măsuri ar fi astfel împiedicată. În al doilea rând, dacă, având în vedere articolul 27, paragraful 3, Consiliul de Securitate este capabil de a pune în funcțiune mașinăria de forță a Cartei, acesta poate proceda astfel doar în ceea ce privește puterile mici și mijlocii, adică acelea care nu se află printre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate și, de aceea, nu pot face imposibile prin veto măsurile centralizate de forță. Totuși, dat fiind dreptul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]