3,702 matches
-
parlament statutul bisericii. Cele treizeci și nouă de articole constituie piatra de temelie a anglicanismului. Spiritul de toleranță al reginei dispare în momentul în care protestanții sunt masacrați, în Franța, în noaptea Sfântului Bartholomeu. Dar nu au fost pedepsiți numai catolicii, ci și protestanții radicali (puritanii)21 încercând să restabilească echilibrul religios în Anglia. Liberalismul economic a determinat și dezvoltarea culturii și artei. Arta și cultura Renașterii italiene și franceze au pătruns și în insulă. S-au tradus lucrări aparținând lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost acuzat, pe motiv de boală. Neparticiparea lui i-a displăcut reginei. Aceasta îl eliberează pe conte după câteva zile. În loc să se retragă din viața politică, fostul conte de Essex conspiră cu Iacob al VI-lea al Scoției și cu catolicii din Irlanda. Conspirația se termină cu revolta nereușită din 8 februarie 1601, când este prins în timp ce traversa Londra cu un grup de oameni înarmați, instigând la revoltă. Este acuzat de înaltă trădare, iar Bacon este pus să-și facă datoria
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca singură mare putere protestantă trebuie să păstreze acest echilibru. Acest conflict a fost rezultatul uneia dintre cele mai puternice forme de cenzură din Europa acelor vremuri, cea religioasă constituită de reformă. Conflictele religioase s-au realizat nu doar între catolici și protestanți ci și în interiorul fiecărei componente a bisericii în parte. Putem vorbi despre conflicte în interiorul bisericii și acum ne gândim mai ales la efectul contrareformei, iar în partea reformată între diversele curente religioase. Astfel în spațiul german după edictul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
listă a greșelilor din cursul acestuia. A fost excomunicat și obligat să retracteze cele scrise. După aceste experiențe neplăcute se deplasează la Toulouse, unde nu poate ocupa un post de profesor titular, deoarece fusese excomunicat. În urma conflictelor dintre hughenoți și catolici se mută la Paris, unde este apreciat de către regele Henric al III-lea care îl numește "lector extraordinar și provizoriu", incluzându-l printre lectorii regali care se aflau în controversă cu aristotelismul celor de la Sorbona. Fiind contestat atât de catolici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
catolici se mută la Paris, unde este apreciat de către regele Henric al III-lea care îl numește "lector extraordinar și provizoriu", incluzându-l printre lectorii regali care se aflau în controversă cu aristotelismul celor de la Sorbona. Fiind contestat atât de catolici, cât și de protestanți Bruno se mută în Anglia unde intră în conflict cu profesorii de la Oxford. În 1585 pleacă și de aici pentru a se întoarce în Franța împreună cu ocrotitorul său Casteleneau. În anul următor îl întâlnim în Germania
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
conturat într-o mare măsură discursul teologic pe care îl vor propaga adepții reformei luterane. Totuși dacă contextul politic nu ar fi fost favorabil și această încercare ar fi eșuat ca și cele anterioare. Împăratul Carol Quintul dorea împăcare dintre catolici și luterani și îl convoacă la dieta de la Worms și pe Luther. Dar acesta în loc să cedeze este tot mai vehement apărându-se cu Biblia în mână spunând că "acestea sunt părerile mele". În acest context este declarat eretic și pus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
împotriva unui astfel de edict. Tendința spre separare a continuat astfel că în 1530 este prezentată Confesiunea de la Augsburg, numită Confessio Augustana, prezentată de Filip Melanchton și semnată de șapte prinți și două orașe. Aceasta nu a fost acceptată de către catolici, mai ales cele trei principii: sola fide, sola gratia, sola Scriptura. În 1531 se realizează Liga smalkaldică ca partid al luteranilor. În dorința de a încheia pace cu protestanții are loc în 1532 pacea de la Nurnberg în care s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de englezi: transsubstanțialitatea, împărtășirea sub o singură formă, celibatul clerului, voturile castității clerului, misa particulară pentru sufletele din purgatoriu, mărturisirea auriculară. Aceste hotărâri erau împotriva protestanților astfel că circul următoarea vorbă: "credința regelui este o Inchiziție: protestanții pe rug, iar catolicii la spânzurătoare"34. Acesta a fost începutul anglicanismului, un fel de biserică cu doctrină catolică separată de Papă. Dar reforma în spațiul englez continuă și după moartea lui Henric, sub domnia regelui Eduard al VI-lea și a reginei Elisabeta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
respinse. Anglia a rămas spațiul în care s-a realizat o reformă care a avut drept punct de pornire o neînțelegere politică de natură personală. Dar și aceasta a fost ca o stare de echilibru între cele două spații cel catolic și cel protestant. 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor 35 La începutul secolului al XVII-lea existau multe modalități de a privi realitatea. Imaginile asupra lumii ce s-au succedat au creat imposibilitatea de a avea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
punctul "prundul gârlii" astăzi cartierul lor devenind renumit prin promiscuitate și gălăgie mare. Din punct de vedere structurii confesionale, în anul 2002 populația era alcătuită preponderent din creștini ortodocși, urmați de creștini după evanghelie (16 persoane), adventiști (10 persoane), romano- catolici (4 persoane). Celelalte culte nu au enoriași în comună. În anul 1992, creștinii ortodocși erau reprezentați prin 2729 de persoane, creștinii după evanghelie prin 9 persoane, iar adventiștii prin 12 persoane. Structura pe grupe de vârstă. Se constată o ușoară
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
formală, ci constatarea identității de fapt, a afirmațiilor Bisericii întregi, în timp și spațiu. Dar acesta nu e decât un alt fel de a exprima invariabilitatea învățăturii această invariabilitate rămânând, în ultimă analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
imposibil de adecvat, cu o precizie matematică, cadrului juridic. Cu alte cuvinte, canoanele nu au altă funcție decât aceea de a indica modalitatea în care putem rămâne fideli Bisericii în diverse ipostaze istorice pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Hristos realizează lucrarea mântuirii, plătind pentru păcatele umane, catolicismul pune accent și pe implicarea omului care "ia parte, în el" la această jertfă ce se prelungește în viața tainică a Ecclesiei. De fapt, aceasta este semnificația sacramentală a Liturghiei la catolici care nu mai reprezintă comemorarea sacrificiului lui Hristos (teza luterană), ci permanenta lui resăvîrșire sacerdotală. În viziunea catolică, "Biserica administrează pe pământ lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la catolici care se leagă de Euharistie și de pregătirea pentru ea. Pentru Luther, adevărata religiozitate nu constă în formalismul exterior, în practica rituală exterioară, ci în permanenta căutare cu inima a lui Dumnezeu. Sfintele Taine ale Bisericii nu lucrează din exterior
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de dissolution est un plein déroulement, celles-ci constituent notre oasis de naturalité, la source indéniable d'un revirement authentique dans l'espace roumain. Mots-clés: élite, intellectuel, Église, tradition, entre-deux-guerres În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1, Nesemnat, în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 151: "31 martie? Cine a hotărât această dată imposibilă și pentru ce motive? Sfintele Paști la 31 martie însemnează că nu vom sărbători Învierea Domnului nici în aceeași zi cu catolicii, nici cu protestanții, nici ceea ce încă mai grav cu ceilalți ortodocși... Ni se răspunde că data de 31 martie e indicată de calculele științifice ale noului calendar; și că dacă am renunța la ea, o altă dată indicată de aceleași
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social; căci nu văd cum s-ar putea organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social; căci nu văd cum s-ar putea organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are același izvor. Altă înțelegere a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are același izvor. Altă înțelegere a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul Duh în sufletele lor. Ortodoxia are prin aceasta un accentuat caracter duhovnicesc și sfințitor. Credincioșilor ortodocși nu li se iartă numai în sens juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a iubi prin Duhul Lui cel Sfânt și pe Dumnezeu și pe semenii lor și o dată cu aceasta eliberarea de patimile egoiste și o sfințire tot mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spovedești, nu mai puțin știut e/ păcatul tău, ce-l știe mare Jude!/ Dar dacă nu rămîn buzele mute/ și culpa izbucnește,-n curtea mare/ se trag potrivnic cu tăișul cute". E spovedania care deschide calea mîntuirii creștine și la catolici și la ortodocși. Tot aici Frumoasa călăuză îi arată că are de-mplinit: Aici codrean scurt timp tu ai să fii,/ și cetățean cu mine pe vecie/ al Romei după care-i Hrist roman./ Deci, pentru lumea cea trăind pustie,/ țintește
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acestei nebunii ar putea fi imposibilitatea de a le controla ideologic; astfel cursurile de literatură sînt înlocuite cu materii ciudate, dacă le putem spune astfel, studii gay și lesbiene, sau studii de rasă și multe alte minunății, literatura, inclusiv pentru catolici, e o disciplină suspectă, un fel de cal troian pe cîmpul educației. Argumentînd necesitatea practicării și predării științelor umaniste, apelează la Arroyo y Morón în enumerarea acestora: filosofia, religia, istoria, literatura și limba, la care, crede îndreptățit să adauge și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]