4,620 matches
-
din cauza gălăgiei, ceea ce le-a determinat să zăbovească la alte grupuri până ce au găsit-o pe a lor, iar aceasta nu le-a permis să fie primele. Ca rezultat, poate a apărut frustrarea sau chiar nemulțumirea din partea celorlalți. Faceți legătura cauzală dintre importanța comunicării si apariția sau escaladarea conflictelor. Rugați elevii să vă dea exemple când, din cauza unei comunicări ineficiente sau greșite a unui mesaj s-a ajuns la conflict. Explorați cu elevii care sunt cauzele unei comunicări eronate. Acestea ar
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
teoriei egalității oportunităților, semnificația morală a sănătății derivă doar din conexiunea sa cu oportunitățile echitabile ale indivizilor. Al doilea pas în argumentarea lui Sreenivasan constă în respingerea ideii că serviciile medicale sunt singurul factor controlabil social care are o contribuție cauzală semnificativă la starea de sănătate a indivizilor. Aceasta deoarece această idee ar putea fi una dintre principalele presupoziții aflate în spatele celei de a doua inferențe specifice argumentului egalității oportunităților. Această idee este, însă, observă Sreenivasan, falsă. Serviciile de îngrijiri medicale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de ficat, din perspectiva egalitarianismului șansei, "dacă alcoolicii sunt vicioși sau dacă nonalcoolicii sunt virtuoși nu este ceea ce contează cu adevărat, ci mai curând dacă pacienții care au nevoie de un ficat nou au capacitatea de a exercita un control cauzal cu privire la evenimentele care duc la stadiul final al bolii hepatice. În cazul că ei au această capacitate de control, dar nu reușesc să o exercite conform unor așteptări rezonabile, atunci ei pot fi responsabili pentru starea lor și prin urmare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
jurnalelor de însemnări, fie forma anamnezei - o discuție amplă purtată de psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele dependente sunt cele care fac
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
și-a expus talentul ăinfluențe fizico-sociale), fără a spune prin asta că artistul e un rezultat exclusiv al "junglei" în care trăiește, ci dimpotrivă, el însuși determină acest mediu, îl creează. Cele patru capitole ale studiului au ca tematică: determinarea cauzală a "senzaționalului" memoriei la Creangă; felul de a povesti și inspirația prozei sale; humorul; portretul și filosofia de viață. Iorga își explică în altă parte modalitatea de lucru, în transpunerea "noii critici" aflate atunci în voga epocii: "Artistul trebuie să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
senzația, i se prezintă înainte cu bogăția ei de culori și lămurirea de contururi, gata să ieie trup supt condei"). Secvența acesta, de care Iorga se va amuza mai târziu, ca de o aventură de tinerețe, relevă un mod strict cauzal de aplicare a științei la cazul robustului țăran coborât din munții Neamțului, vecină cu întocmirea unei fișe clinice, în stare să-i explice talentul: Creangă a acumulat un imens material senzitiv, care începe să se reverse sub forma unor "icoane
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
stări conflictuale a avut loc la diferite scări de amplitudine regională: conflicte/tensiuni interne (intrastatale), interstatale (interarabe) și stări conflictuale cu state nearabe din ariile de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce le determină. De remarcat că, prin modul contextual de combinare a premiselor favorizante, același tip de cauze a determinat în areale diferite, fenomene conflictuale la scări teritoriale diferite. Spre exemplu, diferențierile spațiale etno confesionale au generat în Sudan și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a Israelului și statelor arabe vecine, în perimetrul aceluiași areal geopolitic. În continuare vom trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale, războaie de eliberare Focare de conflictualitate între diferite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
suficient la resurse primare elementare precum apa (Ciad, Siria, Iordania, Teritoriile palestiniene). Însuși poporul arab în ansamblu, este despărțit în peste 20 de state, iar în cele de la periferia spațiului arabofon constituie chiar minorități etnice. Toate aceste fenomene constituie elemente cauzale generatoare de conflicte interne, foarte greu de gestionat și de soluționat. a. Conflictele din arealele locuite de kurzi reprezintă una dintre marile probleme de securitate/stabilitate regională din spațiul arab. Practic, după destructurarea Imperiului turc la sfârșitul primului război mondial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în menținerea statu quo-ului actual de stăpânire neoficială a Saharei Occidentale, ce asigură Marocului controlul asupra întregii coaste atlantice din nord-vestul Africii. E. Cauzele complexe ale stărilor conflictuale interne reprezintă de fapt acțiunile conjugate ale mai multor tipuri de elemente cauzale. Date fiind particularitățile diferite ale fiecăruia dintre acestea din punctul de vedere al manifestării teritoriale și al consecințelor în timp, rezultanta însumării efectelor lor generează de regulă, conflicte prelungite, cronicizate, a căror soluționare necesită eforturi politico-diplomatice foarte laborioase, care de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
refulare a tensiunilor acumulate sau poligoane de confruntare multipolară strict delimitate spațial, evitându-se astfel propagarea insecurității la nivel mai larg regional ori global. O altă caracteristică a acestui gen de conflicte este prezența aproape nelipsită din mănunchiul ingredientelor lor cauzale a influențelor și determinărilor externe, explicabilă prin țesutul intereselor și încărcătura mizelor pe care le poartă. Relevante sub acest aspect sunt conflictele derulate în Liban și Irak, ilustrative pentru ceea ce înseamnă evenimente majore cu implicarea profundă a intereselor polilor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
urmare, și relațiile socio-economice conflictuale sunt mai “europene”. Aici se înscriu conflictele sociale și revendicările economice de anvergură ce au zguduit Algeria în anii ’80, Iordania în anii ’90 și Marocul în anul 2000. Conflictele complexe, în a căror panoplie cauzală se regăsesc toate elementele cadrului politic și demoeconomic, au avut numeric cea mai scăzută frecvență (2,2%), înregistrându-se doar în Liban și Irak, dar în fapt au avut cea mai mare extindere ca timp (1975-1990 ani în Liban, din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
acțiune suportată sau exercitată de un lucru: "acest creion scrie")37. Daca printre judecățile de esența primordială este cea substantivală, deoarece răspunde la întrebarea "ce este?" lucrul cu care avem de-a face, printre judecățile de relație primordiala este judecata cauzală, deoarece răspunde la întrebarea "cum ia naștere un lucru?" și "cum poate fi el obținut?". 36 Idem, op.citată , p.100 37 H.Wald, op.citată , p.100 27 Orice judecată nu se poate forma decât în și prin propoziție
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
acțiune suportată sau exercitată de un lucru: "acest creion scrie")37. Daca printre judecățile de esența primordială este cea substantivală, deoarece răspunde la întrebarea "ce este?" lucrul cu care avem de-a face, printre judecățile de relație primordiala este judecata cauzală, deoarece răspunde la întrebarea "cum ia naștere un lucru?" și "cum poate fi el obținut?". 36 Idem, op.citată , p.100 37 H.Wald, op.citată , p.100 27 Orice judecată nu se poate forma decât în și prin propoziție
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
și viața), sînt moduri de existență. Misterul nu este nici lucru și nici ființa cu existență în afara lumii și a vieții. Raportul dintre mister și apariția lui, adică existența spațio-temporală a lucrurilor și ființelor, este el însuși misterios, nefiind nici cauzal, nici voluntar. Din momentul în care raportul nu mai este misterios, misterul însuși nu mai este misterios: el devine ființa-creatoare, o realitate aflată în afara realității, un contrasens, o gîndire irațională. (Termenul de "mister" este utilizat frecvent în teologie și în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
animismului premitic și magic. Animismul poate fi considerat drept o viziune teoretică (chiar dacă bazată în întregime pe sentimentul spaimei), iar magia pare o aplicare practică a acestei viziuni. Obiectivul animismului este aflarea cauzei evenimentelor, adică expli-cabilitatea lor. Ceea ce obligă viziunea cauzală, chiar iar și pe cea mai primitivă în care cauzele sînt imaginate ca fiind intenții secrete -, să se manifeste este organizarea misterioasă a lumii și stabilitatea ei, manifestate chiar prin schimbările temporale ale obiectelor și ale situațiilor, fenomen pe care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imaginate ca fiind intenții secrete -, să se manifeste este organizarea misterioasă a lumii și stabilitatea ei, manifestate chiar prin schimbările temporale ale obiectelor și ale situațiilor, fenomen pe care noi îl numim cauzalitate. Viața animală este deja bazată pe stabilitatea cauzală a lumii și a schimbărilor (evenimentelor). Animalul acționează ca și cum ar cunoaște cauzalitatea. De exemplu, atunci cînd iese din vizuina sa, el este sigur că va regăsi aceeași pădure neschimbată cu toate detaliile ei cunoscute, iar atunci cînd constată o schimbare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că totul este ca și el animat de intenții bune sau rele. Animalul nu poate decît să suporte variațiile mediului său înconjurător; omul cel mai primitiv începe să caute mai mult sau mai puțin conștient cauzele pentru a preveni schimbările cauzale și a le putea direcționa în avantajul lui. El posedă o noțiune vagă și subiectivă asupra cauzalității, dar ignoră legalitatea (cel puțin legalitatea mecanică). Dat fiind că orice cauză este pentru el intenționată, totul devine capriciu din punctul lui de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
explicabil. Dar datorită faptului că pentru el inexplicabilul nu este misterul insondabil, ci "lucrul în sine", cauza primară existînd în afara temporalului, Kant reintroduce în fond dumnezeul real, căci pentru teologie, dumnezeu a constituit dintotdeaura "cauza primară", causa sui, adică explicația cauzală a misterului fără nume. Adevărul este că FILOSOFUL GERMAN NU ANALIZEAZĂ RAȚIUNEA PURĂ, SUPRACONȘTIINȚA ETICĂ, ci doar gîndirea logică, rămînînd astfel credincios cugetării și totodată demolînd-o involuntar, dovadă magistrală a faptului că gîndirea umană se află în derivă atît timp
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
eronat să considerăm simbolurile drept realități, nu este mai puțin eronat să considerăm drept realități conceptele abstracte. S-ar ajunge la considerarea simbolurilor drept concepte. A gîndi înseamnă a defini. Totul poate fi definit. Nu numai obiectele și relațiile lor cauzale, ci și sentimentele și relațiile motivante ale acestora, inclusiv EMOȚIA în fața misterului și deci și simbolurile și semnificațiile lor subiacente. Singurul care nu poate fi defini este misterul numit "Dumnezeu". 4) IMAGINEA PSIHOLOGICĂ A "EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU" "Obiectul" metafizic aflat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
extrem de dificil modalități de a procura resursele necesare pentru a crea replici la calea aleasă de Body Gym, cale care este în fapt suma experiențelor singulare prin care a trecut complexul pentru a-și asigura actuala poziție pe piațăă, ambiguitate cauzală (atunci când legatura dintre avantajul competitiv și resursele utilizate este greu de descifrat sau chiar imposibil de înțelesă, complexitate socială și greu substituibile. În aplicarea unor astfel de strategii trebuie deci în permanență ținut cont de pericolele specifice și anume: încercarea
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
Aici avem de-a face cu fenomene și evenimente specifice, dar și observatori care produc interpretări distincte. Nu ar trebui să mai căutăm regularități generale ca în științele naturii. Eventualele regularități din comportamentul uman nu sunt legi naturale sau uniformități cauzale, ci țin de reguli și instituții. Re-gulile au întotdeauna o anumită semnificație și aceasta trebuie căutată, în opinia mea. Aceasta presupune interpretare, mai curînd decît teoretizare și testare empirică. Omul este înzestrat cu un liber arbitru, care face comportamentul său
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de multe ori infirmate. Predicțiile bazate pe teoria economică sunt, de ase-menea, de foarte multe ori, eronate. În concepția lui Mill, premisele de bază ale teoriei eco-nomice sunt fie enunțuri psihologice, fie enunțuri tehnice. Dacă am reduce totul la factorii cauzali luați în considerație de economiști, teoriile ar deveni demonstrabile, din păcate însă își fac simțită prezența și influența mult mai mulți factori cauzali, care rămîn în afara teoriei. Cu toate acestea, Mill consideră că putem avea încredere în știința economică, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bază ale teoriei eco-nomice sunt fie enunțuri psihologice, fie enunțuri tehnice. Dacă am reduce totul la factorii cauzali luați în considerație de economiști, teoriile ar deveni demonstrabile, din păcate însă își fac simțită prezența și influența mult mai mulți factori cauzali, care rămîn în afara teoriei. Cu toate acestea, Mill consideră că putem avea încredere în știința economică, dar numai la modul ipotetic. Ea ar fi doar o știință a tendințelor, ce pot fi însă deturnate de nume-roase perturbări și interferențe. Abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
instrumentalistă a căzut sub loviturile lui Popper, care în esență a ridicat următoarele obiecțiuni: dacă, așa cum susține Friedman, singurul test de validitate al unei teorii îl constituie conformitatea previziunilor sale cu experiența, atunci teoria funcționează fără a furniza nici o explicație cauzală a fenomenului studiat, ceea ce echivalează, practic, cu dispariția din domeniul științific a principiului cauzalității. Dar aceasta face să dispară, totodată, referința la adevăr. Pe de altă parte, teoria nefiind considerată ca furnizînd o imagine aproximativ adevărată a fenomenelor analizate, succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]