3,300 matches
-
antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990. Botez, Angela, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noile științe sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București, 1993. Drăgănescu, Mihai, Ortofizica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Drăgănescu, Mihai, Profunzimile lumii materiale, Editura Politică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în lume constă din părți simple și nu există nicăieri absolut nimic decât simplul sau ceea ce este compus din simplu" " Nici un lucru compus, în lume nu constă din părți simple și nu există nicăieri absolut nimic simplu în lume". 275 "Cauzalitatea după legile naturii nu este singura din care pot fi derivate toate fenomenele lumii. Pentru explicarea lor este necesar să mai admitem o cauzalitate prin libertate" " Nu există libertate, ci totul se întâmplă numai după legi ale naturii", respectiv " Lumea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lume nu constă din părți simple și nu există nicăieri absolut nimic simplu în lume". 275 "Cauzalitatea după legile naturii nu este singura din care pot fi derivate toate fenomenele lumii. Pentru explicarea lor este necesar să mai admitem o cauzalitate prin libertate" " Nu există libertate, ci totul se întâmplă numai după legi ale naturii", respectiv " Lumea implică ceva care, fie ca parte sau cauză a ei, este o ființă absolut necesară" " Nu există nicăieri o existență absolut necesară, nici în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Botezatu a descoperit-o odată cu elaborarea tezei sale de doctorat, a devenit un principiul ordonator al întregii sale opere, în orizontul ei ajungând la ideea de "antinomie metodologică" (Teodor Dima, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002, pp. 8, 28-29). 448 Constantin Noica, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982, p. 6. 449 Fapt considerat de către Basarab Nicolescu "o minunată coincidență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
supliment), 50, 1928, CW, vol. 6, p. 147, apud Abraham Pais, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, p. 293. 738 Niels Bohr, Fizica atomică și cunoașterea umană, Editura Științifică, București, 1969, p. 17. 739 Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002, p. 161. 740 Vezi Ilie Pârvu, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 242-254. 741 Ibidem, pp. 245-250. 742 Anton Dumitriu, op. cit., p. 85. 743 Angela Botez, "Nașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noua atitudine ontologică a lui A. Fine, realismul holist al lui S. Glymour, universalismul lui J. Habermas sau personalismul anomalistic al lui D. Davidson. 745 Angela Botez, op. cit., p. 62 746 Ibidem. 747 Teodor Dima, "Studiu introductiv" la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, p. 8. 748 Angela Botez, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, tom 37, nr. 1-2, București, 1993, pp. 51-55. 749 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vor crește pe unde au trecut ochi. Zi-mi/ Alte povestiri - îmi cereai - . Nu mai era timp. Etern azi". Vederea, auzul nu mai sunt funcții sensibile legate de organul care le face posibile. Posibilul are propria ființare, se desprinde de cauzalitatea ființei determinante, astfel încât - din acest punct de vedere - un obraz poate fi frumos și fără să fie obraz, arătând frumosul ca ridicare la esență, suprasensibil. Or, fiind deasupra configurațiilor și conformațiilor, esența e lipsită de figură sau de formă, deci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
alimentelor, mai ales la o masă copioasă cu grăsimi, tocături, sosuri grase, ouă și creier. La persoanele obeze există tendința de a acumula mai mult cholesterol și de a se diminua sărurile biliare. Se consideră că ar exista și o cauzalitate ereditară, probabil datorită unor gene care se transmit de la ascendenți la descendenți. În S.U.A., incidența formării calculilor biliari este cea mai mare la indieni, urmează la persoanele de origine hispanică și, mai puțin, la cele de origine asiatică și africană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
obiect de studiu existența ca atare, "existența ca existență" (Aristotel, 1965), pe care N. Hartmann o percepe ca pe o structură organizată "în straturi" (neorganic, organic, sufletesc, spiritual etc.). Perspectiva teoretică privind esențele/ ultimele principii ale tuturor lucrurilor (substanța, spiritul, cauzalitatea, întinderea, fenomenul și esența, posibilitatea și realitatea etc.) este o altă direcție de dezvoltare a ontologiei, care însă, prezintă puțin interes pentru terminologie. Nu este lipsită de interes observația că ontologia este o disciplină a substanței, terminologia, o disciplină prin
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
interdisciplinaritate de metodă, în sens larg: metodele disciplinelor matematice și mai recent, ale informaticii se aplică în studiul statisticilor realizate în sfera medicală. Medicina legală este un alt exemplu de interdisciplinaritate epistemologică: activitate medico-legală, medicina legală, tanatologia medico-legală, raportul de cauzalitate, traumatologie medico-legală, expertiza medico-legală, regimul juridic in alcoolism, expertiza medico-legală de amânare, expertiza medico-legală a capacității de muncă, expertiza medico-legală a filiației etc. Conexiunile conceptuale, informaționale, metodologice dintre medicină, ca disciplină- recipient și disciplinele-sursă sunt auxiliare și complementare. Toate aceste
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ramon y Cajal. În 1924, abordează histochimic problema enzimelor oxidante implicate în fenomenele vieții. Abordează, în studiile sale, problema alcoolismului (1930), rolul vitaminelor (1934), precum și o serie de probleme filosofico-medicale, în lucrările „Materia, viața și celula” (1914) sau „Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei” (1937). În 1925, a publicat monografia „Privind viața și opera lui Charcot” (1925), neurolog de marcă pe care l-a cunoscut la Paris și de al cărui nume este legată complicația diabetului cunoscută sub numele de „piciorul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
filosofică a lui Aristotel. Loviturile cele mai dure le primește la începutul secolului al XIV-lea prin Duns Scott și Guillaume de Ockham, doi teologi care resping ideea că lumea materială poate fi o emanație a lui Dumnezeu potrivit regulilor cauzalității aristotelice. Și unul și celălalt ajung la concluzia că Dumnezeu, fiind total independent, este zadarnică dorința de a ajunge la el prin rațiunea lumii materiale. Din această repunere în discuție a autorității filosofice a lui Aristotel și din filosofia tomistă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
i senza?ie, ?i ele s�nt citite ?i comentate pretutindeni. Vom re?ine mai ales faptul c? Wundt dezvolt? o teorie a percep?iei care nu e lipsit? de interes epistemologic. Revenind, pe urmele lui Spencer, asupra conceptului de cauzalitate care �i apare de o importan?? primordial? �n toate discu?iile referitoare la ?tiin?ificitatea disciplinelor, el are grij? s? disting? dou? feluri de cauzalitate: una care s-ar aplica fenomenelor fizice, cealalt?, fenomenelor psihice ?i sociale. �ntr-adev?r, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care nu e lipsit? de interes epistemologic. Revenind, pe urmele lui Spencer, asupra conceptului de cauzalitate care �i apare de o importan?? primordial? �n toate discu?iile referitoare la ?tiin?ificitatea disciplinelor, el are grij? s? disting? dou? feluri de cauzalitate: una care s-ar aplica fenomenelor fizice, cealalt?, fenomenelor psihice ?i sociale. �ntr-adev?r, �n cazul apercep?iei psihologice trebuie s? se ?în? seama de dou? forme sub care aceasta se manifest?: pasiv? � c�nd se mul?ume?te s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conceptul de comunitate c?ruia sociologia german? �i va acorda mare pre?, la �nceputul secolului XX [Barnes ?.a., 1948]. Examin�nd rela?iile dintre faptele psihologice ?i faptele sociale, Wundt declar? c? �ntre cele dou? nu exist? rela?îi de cauzalitate univoc?. Un acela?i cadru social poate s? r?spund? unor motiva?îi psihologice diferite; un acela?i complex psihologic poate s? se exprime sub forme sociale variate. Socialul nu este prim �n raport cu psihologicul; ambele s�nt �ntr-o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
birocratic? menajeaz? �zone de incertitudine� care s�nt pentru actori tot at�tea surse de putere prin care �?i men?în sau �?i sporesc avantajele. Contrar concep?iei func?ionaliste sau structuraliste, aceast? sociologie descrie orice organiza?ie dup? o cauzalitate sistemic? ?i nu linear?. Aceste strategii, care nu s�nt �n mod necesar nici con?tiente ?i nici ra?ionale, s�nt �n func?ie de constr�ngerile ?i de resursele de care actorul crede c? dispune, ca ?i de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ani și a femeilor de 25 de ani. Consecințele sociale și medicale ale acestei situații sunt foarte grave, cu atât mai mult cu cât sunt implicați aici și copii (majoritatea decedaților aveau cel puțin 2-3 copii). Încercând o diferențiere a cauzalității dominante pe principalele zone ale lumii, chiar dacă foarte aproximativă, pare mai clar că în Europa și SUA homosexualitatea și drogurile duc la o mai mare incidență a seropozitivității, lipsa de igienă și necunoașterea sunt mai degrabă prezente în Europa Centrală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în termeni de alteritate a făcut ca de foarte multe ori mentalul colectiv să nu admită „vinovăția” în interiorul propriei comunități naționale, aceste „vinovății” fiind găsite de regulă la „ceilalți”, la „străini”, la „emigranți”, la „turiști” etc. Culmea este că localizarea cauzalității în sfera alterității este proprie nu doar spațiului european supradezvoltat economic sau celui nordamerican la fel de dezvoltat. Această gândire se regăsește la majoritatea popoarelor. Or, un astfel de mod de abordare este nu doar nerealist, dar și ineficient, atunci când se pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
declanșării epidemiei și până astăzi, reprezentările și explicațiile corecte ale fenomenului. S-au adăugat la cauzele îmbolnăvirii, pe lângă transmiterea prin sânge și prin contact sexual (care sunt modalități reale), și alte explicații nerealiste: printr-un fel de extensie biologică a cauzalității, s-a ajuns la reprezentarea eronată că și prin salivă (sărut), transpirație și lacrimă s-ar putea produce contaminarea. De asemenea, pornindu-se de la vectorul „sânge”, prin intermediul căruia se introduce virusul în organism, s-a extins în mod eronat cauzalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cauzalității, s-a ajuns la reprezentarea eronată că și prin salivă (sărut), transpirație și lacrimă s-ar putea produce contaminarea. De asemenea, pornindu-se de la vectorul „sânge”, prin intermediul căruia se introduce virusul în organism, s-a extins în mod eronat cauzalitatea și la înțepăturile de țânțar etc. Toate aceste elemente de cunoaștere corectă și eronată a căilor de transmitere a HIV se regăsesc în ponderi variabile și la cele trei categorii de actori sociali investigate în studiul de față (elevi, părinți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
din contractul nr. 1375/2.06/00 nu se regăsește În starea de fapt, nici a unui act din cele prezentate mai sus. Dumneavoastră, domnule Conescu va adresez rugămintea să stabiliți, daca nu vă cer prea mult, justețea raportului de cauzalitate dintre dramă noastră și motivele ce au determinat-o. - Cine ne-a aruncat În stradă cu vehemență samavolniciilor revoluției proletare când huligani fioroși deghizați În uniforme sovietice militare maltratau elitele? - În cartea „Iași, 14 decembrie 1989 Începutul revoluției române”, la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Premize favorabile fenomenului de imunoevaziune a celulelor neoplazice Ne vom referi aici la multitudinea de factori ambientali care influențează, pe de o parte, exacerbarea agenților cancerigeni, pe de alta, stările de hiporeactivitate imunitară. Ne vom limita să comentăm doar acea cauzalitate direct dependentă de celulele cancerizate și elemente ale sistemului imun, câutând unele explicații asupra expansiunii unor neoplazii ce reușesc să înșele apărarea imună. În mare, aceste premize favorabile progresiei tumorale sunt: a) izolarea cu sechestrarea antigenelor tumorale; b) rata rapidă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se bazează pe observarea atentă și responsabilă a stărilor de lucruri, urmată de interpretarea lor exigentă din perspectiva conexiunilor și consecințelor pe care le-au avut sau le au, fără a atribui faptelor reale conotații închipuite. Ca atare, raționalitatea și cauzalitatea, ca reguli ale investigației și ale interpretării, pot asigura valabilitatea acestora, căci ele sînt de fapt și principii ale intelectualității și mijlocul sigur de a construi pe terenul științei. Desigur, nu oricine se poate ridica la puterea de pătrundere, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Cultura observată), precum și descifrarea scenariului prin confruntarea datelor oferite de analiza lexicală-structurală a textului cu cele oferite de istorie, demers care legitimează și validează textul. Este genul de amănunt care nu poate fi ignorat, întrucât aflându-se în relațiile de cauzalitate a tuturor evenimentelor relatate, este factor declanșator și legitimant al intrigii. Iată de ce, hermeneutica acestui text se constituie până la urmă în hermeneutica unui vis. Textul oferă de altfel, așa cum s-a putut vedea la momentul analizei, cadre specifice coșmarului, reveriei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]