3,053 matches
-
juridice. Era de prevăzut că piața se va umple destul de repede pentru că s-au repezit la admitere cu dosare și tot felul de nechemați. Așa că au chiar masterate tot felul de chelneri și cameriste. Numai că sita tot cerne, și cerne... Ce-i cu "hoții de avocați" de la Vaslui ? "Tribunali știi noștri" (care) au condiții foarte bune de agățat clienții în incintă (mese, listă de telefoane, scaune) dar e cam jale că nu-s și împricinați cu bani. Să mă ferească
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în funcție de importanța operei autorului" (pag.8) dintre care aproximativ jumătate nu au de-a face cu "explozia" culturală locală iar jumătate din ce-a rămas n-au nici măcar două dintre cele 5 criterii. Sita, cu cât mai deasă, cu atât cerne valori mai mari, chiar cu reprezentativitate națională. Oricum am considera, suntem pasibili de greșeală, deși ne străduim să fim obiectivi. Nici măcar perioada de 384 creație nu ne prea ajută. Un singur exemplu, chiar autorul mai sus menționat (n.1937), fără
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1964; Întoarcerea tatei din război, îngr. și pref. Ileana Manole, București, 1974; Scrieri, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, București, 1978; Scrieri alese, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, Craiova, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Sahia, „Ultima oră”, 1929, 26; Silviu Cernea, Literații proletari, „Calendarul”, 1932, 92; Romulus Demetrescu, Ne întoarcem la nuvelă?, PLI, 1935, 4-5; Virgil Carianopol, „URSS azi”, „Gazeta femeii”, 1935, 33-34; Erasm [Petru Manoliu], „URSS azi”, „Credința”, 1935, 567; Octav Șuluțiu, [Al. Sahia], F, 1937, 8; Arghezi, Scrieri, XXVII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aude respirația secundelor, „plămânii de lupi suri”, lacul - din recuzita romantică - se preface într-un ceasornic absorbind lucrurile, lumina însăși poate fi „îmbătrânită”. De altfel întreaga natură este antropomorfă printr-o abundentă atribuire metaforică: hainele albesc la cusături, pleoapa cerului cerne cenușă, văzduhul mîngâie. Dar, prin supralicitare, procedeul devine manieră și își pierde din prospețime. Simțind capcana, autoarea o va ocoli în celelalte cărți. Urmând cele două fețe ale timpului, rodire și declin, strategia caracteristică optează pentru antifrază, ironie, pentru un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
este pe cât de simplu, pe atât de ieftin și ar trebui folosit În cazul În care un alt remediu nu poate fi obținut pe moment. Cei din Buhara Își procură o anume cantitate de tărâțe de grâu care, după ce sunt cernute și spălate de șapte ori, urmează a fi frământate În apă, pentru ca În cele din urmă lichidul să fie strecurat. Apa filtrată este pusă la fiert până se Înjumătățește, iar ulterior se adaugă usturoi și ulei de migdale. Se consumă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unul dintre marii cărturari care cunosc originea versului pe care îl distribuie la rându-i din înțelepciunea cosmică, din receptarea Duhului Sfânt. Aci-n adâncu-i am putut discerne într-un volum unite prin iubire tot ce răsleț prin univers se cerne, substanțe și-accident și-a lor pornire, topite-ntr-una și-ntr-atare fel, că tot ce spui e numai licărire...1145. Stabilitatea ordinii și destrămarea orânduirii sunt contrarii lipsite de arbitrariul uman. Secretul este că numai ceea ce se poate autodistruge are în această
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zid, și zi dul ce dă rî mă cu zgomot! Când cânta: o moarte se amînă și iarba se face mai verde... Cuvintelearar le ingîană ca și cum, de le-ar spune, le-ar pierde. Nemaiștiind în vechi lumine (o, îndoieli atîte cernu-l!)etern din urma-i, cine vine: Eurydice sau Infernul?!”(Nicolaie Dabija) Balada Miorița, prin ceea ce transmite, comunică, seamănă cu un poem orfic. Resemnarea în fața Destinului, dragostea pentru Natură, seninătatea cu care este întâmpinată moartea, aceasta venind ca o “mireasă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
deplin justificat al cuvântului". Sigmund Freud, Psihologia colectivă și analiza eu-lui, Editura Mediarex, 1995, pp. 5-6. 1223 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 269. 1224 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p LI, I. Cernea, "Studiu introductiv". 1225 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, pp. 32-33. 1226 Adrian Paul Iliescu-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 9-27. 1227 Ibidem, p. 9. 1228 Claude Lévi- Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de tratament al apelor industriale reziduale, după ce s-a prelevat o cantitate de material umed. Apoi, s-a omogenizat, s-a spălat cu apă distilată, s-a uscat la 60șC până la masă constantă (48 ore). După măcinare, materialul s-a cernut și particulele < 0,063 mm au fost utilizate în studiile de sorbție a unui colorant reactiv (Gulnaz și al., 2006). În mod asemănător s-a prelucrat un nămol anaerobic (cu conținut de 98 g L-1 solide suspendate, din care
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
tratat cu acid sulfuric 1% (v/v) (200 mL acid pentru 10 g PAS), de trei ori, pentru a îmbunătăți capacitatea lui de adsorbție. Apoi a fost spălat cu apă distilată, uscat la 105șC până la masă constantă și a fost cernut prin sită de 205 μm (Kargi și Ozmıhci, 2004). Ju și al. (2008) au pretratat nămolul activ uscat (DAS) cu acizi: acid sulfuric 1% (v/v) sau acid clorhidric 1% (v/v) (10 g DAS cu 200 mL acid). De
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
v) (10 g DAS cu 200 mL acid). De asemenea, au utilizat pentru comparare și tratamentul bazic cu o soluție de hidroxid de sodiu 2%. Produsele rezultate au fost spălate cu apă distilată, uscate la 1050C la masă constantă și cernute prin sită asigurând un diametru al particulelor <205 µm. Cai și al. (2009) au tratat nămolul fin măcinat cu o soluție de HNO3 1 mol/L, timp de 24 ore pentru a înlocui speciile ionice din produsul natural complex cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
0,1 g KOH în 90 mL alcool terț amilic. După agitarea amestecului la 75șC timp de 24 ore, biomasa modificată cu PEI a fost spălată cu metanol și apă deionizată. Biomasa spălată a fost uscată prin congelare, măcinată și cernută pentru a obține particule de mărime uniformă (<0,25 mm), utilizate ulterior în experimentele de biosorbție. - Modificarea chimică a biomasei de Corynebacterium glutamicum cu acid citric (CA) Pulberea de biomasă C. glutamicum (provenită din industria fermentativă în procesul de producere
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
patriotice decente și prin notația peisagistica inspirată. Un Lied sună melodios și cald, la limita contemplației: „Zilele trec cum frunzele vin,/ anii se duc și-mpreună devin,/ aripi de fluturi pe mlaștini de cer./ Norii că insule mici ce se cern.” Peste ani, în Rare Ploi Rare, P. se desprinde vag de această formulă, rimând doar când și când. Asemenea stihuri se lasă citite în intimitate, dar nu produc vreun ecou și nici nu atrag prea mult atenția criticii. Că și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la profesorul de fizică spre izbăvire. Cinic, profesorul îl izgonește să caute adevărul pe cont propriu. Și el se aruncă în studiu, se închide în camera lui sperând să cearnă prin sita cărții, adevărul de contrariul său. Apoi, deznădăjduit, o rupe cu cercetarea și se aruncă în vin. Pentru o vreme, tânărul alege nu numai să creadă dar și să facă propagandă împreună cu doi prieteni, evoluționismului. Unul din prieteni se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
nostalgia celui lipsit de speranța întoarcerii. Stau astfel alături un poem închinat mamei, altul fetei blonde „de departe” (Fata blondă), o Scrisoare tatălui, un Cântec pribeag, poezii despre dezrădăcinare și deznădejde: „Viața curge pe lângă noi ca o apă,/ Anii își cern anotimpurile. Speranțele nu deschid către noi nici o fereastră/ Trăim doar cu trecutul și cu amintirile./ Străine ni-s toate aici, străine strălucirile/ stelelor, cerul și marea albastră” (Deznădejde). În 1957 Editura Carpații din Madrid publică și un volum colectiv de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
la Moș Ajun”, ”O, ce veste minunată”, etc. La canal, celula în care se afla fostul ofițer Remus Radina, după ce a prezentat datinele strămosești, a încheiat ajunul Crăciunului cu “O brad frumos “ de Radu Gyr: “Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele, Si-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele“ Acum poate aceste lucruri par adevărate banalități dar atunci când nici oamenii liberi nu îndrăzneau să cânte colinde în spațiul public ci doar în casele lor, această atitudine a deținuților era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a primi rangul de clucer, este surghiunit în anul următor la mânăstirea Neamț, sub bănuiala de a se fi amestecat într-un complot împotriva domnitorului. Evadează și fuge în Țara Românească, unde funcționează ca profesor de muzică la Craiova și Cerneți. Din 1826, întreprinde o călătorie prin Viena, Trieste, Veneția. Întors în țară, se stabilește, în 1829, la Iași, unde obține ranguri de boierie, de la sluger la mare vornic, iar din 1857 este și „avocat privileghist” în Moldova. Cu soția sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
secret. Prin acest vicleșug de inducere la mase a . iluzie Politicianul propagandist nu ne arată cum să gândim, ci ne spune i „realității” și „adevărului”, prin acest simulacru, puterea se perpetuează și devine uneori, astfel, eficientă. CE să gândim. El „cerne” faptele, exploatândule pe cele care îi sunt utile și ascunzându-le pe celelalte. De asemenea, el denaturează și răstălmăcește faptele, devenind un specialist în folosirea minciunilor și a informațiilor, pe jumătate a-de-vă-ra-te. Ținta lui sunt sentimentele noastre, așa cum am spus
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
-mi mai amintesc cum m-au dus la gară. Atâta știu că mi-au scos bilet de tren pentru vagonul de dormit și m-am trezit în cușetă când trenul a făcut tupu-tupu, tupu-tupu, așa cum fac femeile cu sita când cern făina de mălai.” Astfel prima expoziție personală de artă naivă se deschide la București la Casa scriitorilor ocazie cu care renumitul om de cultură, scriitorul George Macovescu (1913 - 2002) relata într-un articol referitor la arta lui Ion Niță Nicodin
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-Costică Onuță, Vaslui sculptură - Ion Balan, Iași 2007 pictură - Calistrat Robu, Iași sculptură - Costel Iftinchi, Iași 2008 pictură - Gustav Ioan Hlinka, Reșița sculptură -Costică Rusu, Iași 2009 pictură -Mihai Dascălu, Oradea sculptură - George Molin, Reșița Premiul tinereții - Valeriu Galan Caterina Cernea Datorită calității valorice ale lucrărilor artiștilor naivi, în urma participărilor la diferite manifestări internaționale, foarte mulți creatori au intrat în atenția numeroșilor colecționari care au râvnit la a avea în colecțiile lor particulare și lucrări ale artiștilor români. O dovadă este
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Sculptor Născut în anul 1913, în localitatea Chișlaca, jud. Arad. Studii: Învățător Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 112, 122 Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Cernea Caterina Pictor Localitatea: Moreni Cherecheș Alexandru 1944 Pictor „La noi în sat erau multe icoane pe sticlă in toate casele. Acum oameni și-au făcut case noi și nu le-au mai păstrat. M-am gândit că felul de-a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
dar menționarea Anului Nou mi s-a părut prea festivistă și am ales În final o sintagmă mai neutră: prima zi din an. Prima dintr-o numărătoare oarecare lipsită de orice prestigiu. Doream apoi să evoc, vizualizînd, zăpada care se cernea de pe o creangă, și ea oarecare, pentru că, evident, ceea ce Îți atrăgea atenția nu era locul de unde pornea mica avalanșă, ci neașteptata ei izbucnire silențioasă și scînteietoare. Un eveniment simbolic parcă pentru tot ce e trecător fără ca asta să-l facă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nume) Întru gloria prafului și a pulberii. Pentru a nota ceea ce se petrecea m-am fixat (și pentru scurtimea sintagmei) pe un puf de nea. Simțeam nevoia să precizez mai mult, să amintesc de creanga de pe care... se scutură, se cerne... dar tot Întîrziind am sesizat că situația e, la urma urmei, intuibilă și, lăsată În ambiguitate, permite pufului să devină mai sugestiv senzorial moliciune, inconsistență, finețe un fel de brumă pulverulentă. Acum venise momentul să văd cum pot exploata simbolic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]