3,531 matches
-
ce trebuie să guverneze intervenția chirurgicală este să nu limităm rezecția de teama unui defect parietal prea mare ce ar putea fi cu greu acoperit. Tocmai de aceea, majoritatea autorilor consideră că un astfel de caz trebuie examinat în echipă. Chirurgul toracic efectuează rezecția și debridarea peretelui toracic atât cât este necesar, iar chirurgul de chirurgie plastică și reconstructivă va efectua reconstrucția propriu-zisă a peretelui, fără a fi marcat de teama rezecției unor structuri pleuropulmonare și parietale [49]. Uneori se impune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
unui defect parietal prea mare ce ar putea fi cu greu acoperit. Tocmai de aceea, majoritatea autorilor consideră că un astfel de caz trebuie examinat în echipă. Chirurgul toracic efectuează rezecția și debridarea peretelui toracic atât cât este necesar, iar chirurgul de chirurgie plastică și reconstructivă va efectua reconstrucția propriu-zisă a peretelui, fără a fi marcat de teama rezecției unor structuri pleuropulmonare și parietale [49]. Uneori se impune și prezența neurochirurgului, mai ales atunci când tumora invadează unghiurile costovertebrale și coloana vertebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
toracic sau restabilirea rigidității peretelui toracic este o problemă încă controversată, în sensul că există încă diferențe de opinii cu privire la tipurile de defecte parietale ce necesită stabilizare și ce manieră de stabilizare este mai utilă. Actualmente se acceptă de cei mai mulți chirurgi toracici că un defect mai mare de 5 cm necesită stabilizare, cu excepția defectelor situate la nivelul toracelui posterior, acoperite de scapulă, iar defectele de 5 cm sau mai puțin nu necesită stabilizare toracică, indiferent de localizare, deoarece nu produc disfuncții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
părți moi Includ numeroase formațiuni. Cele mai frecvente sunt: histiocitomul fibros malign, rabdo-miosarcomul, liposarcomul, neurofibrosarcomul. Mai rar apar leiomiosarcomul și angiosarcomul și foarte rar limfomul malign [60]. Histiocitomul fibros malign este cea mai frecventă neoplazie de perete toracic cu care chirurgul toracic vine în contact. Apare între 50-70 ani, în 60% din cazuri la bărbați [70]. La femei graviditatea accelerează creșterea tumorii. Unele par a fi induse de radioterapie. Crește lent și este nedureroasă. Are uneori un aspect lobulat și se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
extensia directă a carcinomului bronhopulmonar la peretele toracic apare în 2-8% din cazuri [21]. În tumorile pulmonare periferice este foarte important să confirmăm sau nu invazia peretelui toracic, în vederea unei stadializări corecte (T3), cu atât mai mult cu cât majoritatea chirurgilor toracici sunt mult mai agresivi azi în rezecția tumorilor pulmonare cu extensie parietală [3, 16]. Radiografia toracică standard poate evidenția invazia parietală când există o distrucție costală evidentă. Examenul CT este mult mai util, datorită abilității sale de a vedea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
planificarea managementului anestezic al căilor aeriene în timpul rezecțiilor traheo-bronșice. Atunci când tumorile carcinoide intrabronșice nu obstruează complet lumenul bronșic și se poate depăși tumora cu fibrobronhoscopul se pot face aprecieri asupra locului și mărimii bazei de implantare, cu rol deosebit pentru chirurg în vederea stabilirii tipului de intervenție chirurgicală. Aspiratul bronșic permite evidențierea florei microbiene și citologia neoplazică la tumorile cu expresie endoluminală, oferind până la 40% rezultate pozitive [7]. Lavajul bronhoalveolar este indicat mai ales în suspiciunea unui carcinoid atipic. Biopsia bronșică poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
a bronșiei lobare inferioare drepte este normală. Această tehnică are rolul de a prezerva lobul mediu și se aplică la pacienți cu disfuncție ventilatorie accentuată. Succesul RBA, RBP și prognosticul imediat și la distanță postoperator depind foarte mult de capacitatea chirurgului de a aprecia intraoperator extensia bolii [39]. Rezecții bronhopulmonare clasice. Acestea se pot clasifica în:rezecții reglate: segmentectomie, lobectomie, bilobectomie, pneumonectomie;rezecții nereglate: atipice (wedge resection pulmonar), enucleorezecție. Lobectomia este cea mai utilizată intervenție chirurgicală deoarece majoritatea tumorilor carcinoide apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
ale vaselor și tratamentul lor. Jianu suturează termino-terminal arterele secționate (1927). Gomoiu și Iacobovici au efectuat rezecții de anevrisme arteriale între ligaturi [2,3]. Constantin Dumitrescu Severeanu (1840-1930) a introdus elementele de bază ale chirurgiei în România. Este cel dintâi chirurg român care utilizează în explorări tehnica de radiologie (la un an după descoperirea razelor X de către Rontgen) și cel care a introdus rahianestezia. Elaborează tehnici noi în chirurgia vasculară. Este primul în lume care realizează dezobstrucția arterelor trombozate pentru restabilire
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în lume care realizează dezobstrucția arterelor trombozate pentru restabilire de flux, prioritate recunoscută pe plan mondial, operație numită astăzi trombendart-erectomie. Realizează numeroase instrumente chirurgicale, precum și primul cateterism arterial, prima sutura arterială eversantă în literatură [2-4]. Thoma Ionescu (1860-1926) anatomist și chirurg este un produs de origine română al medicinei franceze - a studiat medicina și dreptul la Paris. Este creatorul chirurgiei științifice românești. A înființat Revista de Chirurgie (primul număr apărut la 1 martie 1897) și Societatea de Chirurgie (11 februarie 1898
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în lume. Introduce asepsia în chirurgie. Împreună cu școala pe care a dezvoltat-o au contribuit la începuturile chirurgiei fiziologice. În 1925 i se decernează titlul de Membru onorific al Academiei Române [2,3]. Începând cu 1932 sunt publicate numeroase rezultate ale chirurgilor români privind suturile cardiace: Șt. Popescu (1917), I. Jianu (1932), L. Câmpeanu (1936), C. Cărpinișan (1947), I. Făgărășanu (1955), Th. Firică (11 cazuri 1956), Panea (1960), Corneleac (1960). Dimitrie Gerota (1867-1939) este cunoscut prin cercetările privind sistemul limfatic. Elaborează metoda
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
România. Este considerat întemeietorul specialității de chirurgie cardiovasculară [2,10]. A efectuat pentru prima dată în România comisuroliza digitală pentru stenoză mitrală la 18 decembrie 1953. Este ales membru al Academiei Române. Stimulează începuturile chirurgiei pe cord deschis. A fost un chirurg complet și complex. Din școala pe care a creat-o s-au desprins numeroși chirurgi de valoare în diferite centre din București și din țară. A făcut cunoscută contribuția școlii românești la patrimoniul științei medicale universale [2]. Tiberiu Ghițescu (n.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în România comisuroliza digitală pentru stenoză mitrală la 18 decembrie 1953. Este ales membru al Academiei Române. Stimulează începuturile chirurgiei pe cord deschis. A fost un chirurg complet și complex. Din școala pe care a creat-o s-au desprins numeroși chirurgi de valoare în diferite centre din București și din țară. A făcut cunoscută contribuția școlii românești la patrimoniul științei medicale universale [2]. Tiberiu Ghițescu (n. 1913). Absolvent al facultății de medicină din București în 1938. Devine asistent și medic primar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
vasculară din Clinica de Chirurgie a Spitalului Fundeni. Sunt inițiate operații de înlocuiri valvulare și corecții de malformații cardiace congenitale la foarte scurt timp după apariția acestora în literatura de specialitate, în marile centre ale lumii. Marian Ionescu este un chirurg cultivat, cu talent și mare forță de muncă, entuziast, bun organizator, carismatic, cu mare influență asupra colaboratorilor. În anul 1965 se expatriază și se stabililește în Marea Britanie, la Universitatea din Leeds, Departamentul de Chirurgie Cardio-toracică, unde unul din pionierii chirurgiei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
chirurgicale, inovare, publicații științifice de prestigiu. Devine șef al serviciului de chirurgie cardiacă. Deține prioritatea heterogrefelor porcine (1966-1967) în înlocuirile valvulare la om. Universitatea din Leeds redevine un centru de frunte al chirurgiei cardiace mondiale. La Leeds se perindă numeroși chirurgi cardiaci ai lumii, dornici să preia noi tehnici în chirurgia cardiacă. În acest timp i se oferă postul de profesor la Mayo Clinic în Statele Unite ale Americii, acolo unde numai Thoma Ionescu a triumfat cu multe decenii în urmă. M.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Butterworths,1971;, Londra ; Current Techniques in Extracorporeal Circulation. Editura Butterworths, Londra 1979 ; Tissue Heart Valves, Editura Butterworths, Londra, 1981 ; Techniques in Extracorporeal Circulation, a 2-a ediție, 1981; Mitral Valve Diseases, Diagnosis and Treatment, Editura Butter-worths, Londra, 1985 [9]. Numeroși chirurgi cardiaci și-au desăvârșit pregătirea chirurgicală în serviciul de chirurgie cardiacă condus de M. Ionescu devenind șefi de servicii în diverse centre din lume. În România i se acordă titlul de profesor onorific al Universității de Medicină „Carol Davilla” din
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
ca exercițiu de fiziologie. În 1961 efectuează o specializare de 6 luni în chirurgie cardiovasculară în Clinica de Chirurgie a Spitalului Clinic Fundeni, București. În 1960, Pop D. Popa a reușit reimplantarea cu succes a unui antebraț. Fost anatomist și chirurg general la Clinica Chirurgicală I din Cluj, în 1962 este transferat la Târgu Mureș, șef de lucrări apoi conferențiar, șef de clinică (1964). Susține teza de doctorat la UMF Cluj: „Cercetări privind un procedeu personal de transplantare cardiacă, reflectare clinică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
-lea și al 4-lea transplant cardiac ortotopic la om din România în centrul Târgu Mureș, experiența actuală fiind de 29 transplante cardiace cu longevitate în al zecelea an. Este membru senior al Asociației Americane de Chirurgie Toracică, a Societății Chirurgilor Toracici Americani, membru titular al Academiei de Științe Medicale din România. Este președinte al Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară (2006-2008) și vicepreședinte al asociației profesionale Romtransplant. Membru al Editorial Board al European Journal of Cardiothoracic Surgery (1996-2006). Autor și colaborator
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
transplant cardiac ortotopic la om în România în secția de chirurgie cardiacă a Spitalului de Urgență Floreasca - București, la 24 octombrie 1999. A implantat cu succes inima artificială Novacor-Baxter în organism uman în luna mai 2000. Este un foarte talentat chirurg cardiac, temerar, excelent tehnician. În același timp este un excelent organizator Decorat cu Ordinul Național Steaua României grad de ofițer pentru activitatea de transplant. Mircea Bârsan (1945, n. București) este profesor, șef de clinică chirurgie cardiovasculară. Obține doctoratul în 1977
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
și șef de clinică la Timișoara și București. A colaborat la publicarea de lucrări științifice și monografii: Sistemul arterial aortic, patologie și tratament, Patologia chirurgicală cardiovasculară vol. 5. Ca performanță, realizează primul în țară by-pass-urile extra-anatomice. Dan Gherghiceanu, medic primar chirurg, conferențiar universitar a fost șeful Clinicii de Chirurgie Cardiacă a Institutului de Boli cardiovasculare „C.C. Iliescu” București până în 2006, când a decedat. Vlad Iliescu, medic primar chirurgie Cardiovasculară, profesor universitar, șef de Secție chirurgie cardiacă I la Institutul de Boli
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
București, - 26 aprilie 1991 - Chirurgie cardiovasculară, Timișoara, - 26 noiembrie 1991 - Chirurgie cardiovasculară Cluj-Napoca, - 2 iunie 1998 - Chirurgie cardiacă, Spitalul de Urgență Floreasca, București - 8 mai 2000 - Chirurgie cardiovasculară, Iași. În specialitatea de chirurgie cardiacă și vasculară sunt înregistrați peste 150 chirurgi medici primari, medici specialiști și medici rezidenți organizați în Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară a căror nume sunt menționate în Anuarul chirurgilor cardiovasculari din România redactat de SRCCV. Personalul medical specializat își desfășoară activitatea în instituții medico-chirurgicale de interes național
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
București - 8 mai 2000 - Chirurgie cardiovasculară, Iași. În specialitatea de chirurgie cardiacă și vasculară sunt înregistrați peste 150 chirurgi medici primari, medici specialiști și medici rezidenți organizați în Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară a căror nume sunt menționate în Anuarul chirurgilor cardiovasculari din România redactat de SRCCV. Personalul medical specializat își desfășoară activitatea în instituții medico-chirurgicale de interes național denumite centre sau institute de boli cardiovasculare. În cele ce urmează vor fi prezentate principale date disponibile despre aceste instituții. INSTITUTUL DE
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
oficial terminată în 1958, dar spitalul a necesitat reamenajări (1959) pentru noua destinație și noua specialitate ce urma a se dezvolta - chirurgia cardiovasculară. Profesorul Hortolomei, în vârstă de 76 de ani, s-a transferat la Spitalul Fundeni împreună cu colectivul de chirurgi de la Colțea, dar nu a mai operat decît câteva luni - a decedat în 1961 cu un infarct miocardic. Clinica de Chirurgie de la Spitalul Fundeni având ca șef pe prof. Voinea Marinescu a avut două secții: chirurgie generală și chirurgie cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
nu a mai operat decît câteva luni - a decedat în 1961 cu un infarct miocardic. Clinica de Chirurgie de la Spitalul Fundeni având ca șef pe prof. Voinea Marinescu a avut două secții: chirurgie generală și chirurgie cardiacă. În colectivul de chirurgi transferat de la Spitalul Colțea pentru chirurgie cardiacă se aflau Dan Setlacec, Tiberiu Ghițescu și Traian Ștefănescu, pe lîngă alți specialiști de chirurgie generală. Din colectivul de chirurgi de la Fundeni fac parte de asemenea frații Ludovic și Marian Ionescu, după specializări
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Marinescu a avut două secții: chirurgie generală și chirurgie cardiacă. În colectivul de chirurgi transferat de la Spitalul Colțea pentru chirurgie cardiacă se aflau Dan Setlacec, Tiberiu Ghițescu și Traian Ștefănescu, pe lîngă alți specialiști de chirurgie generală. Din colectivul de chirurgi de la Fundeni fac parte de asemenea frații Ludovic și Marian Ionescu, după specializări în Germania și SUA (1958-1960). La Stația Experimentală a Spitalului Fundeni, în Laboratorul de Organe Artificiale, modern dotat cu aparatură, au loc cercetări aprofundate în domeniul circulației
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
pentru operație. Tot el mediază prima vizită a doctorului Marius Barnard în serviciul de chirurgie cardiacă de la Fundeni. Ministrul Nicolaescu și secretar de stat Olimpia Solomonescu recomandă vizita profesorului Barnard și la Târgu Mureș. Profesorul Marius Barnard și echipe de chirurgi, anesteziști, perfuzioniști, asistente instrumentare și de terapie intensivă operează împreună cu colectivele celor două centre și reușesc să imprime un standard ridicat al procedeurilor de îngrijire, operații și rezultate în chirurgia cardiacă autohtonă. Un document scris - raport - redactat de Marius Barnard
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]