3,278 matches
-
ar fi fost fotbalul fără Mopsul (Florea Dumitrache), sau fără Gerd Miiller? Muzica fără Aurelian Andreescu? Idolii erau pe atunci idoli, nu VIP-uri. Era ca în bancul cu Nea Nicu, care coboară cu elicopterul în creierii munților, unde un cioban își păștea oile. Ciobanul se uită o clipă prin el și trece mai departe. "Nu mă cunoști?" De unde să te cunosc, domnule?" "Cum, păi pe mine mă cunoaște o lume întreagă, eu sânt ăla care e toată ziua la televizor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fără Mopsul (Florea Dumitrache), sau fără Gerd Miiller? Muzica fără Aurelian Andreescu? Idolii erau pe atunci idoli, nu VIP-uri. Era ca în bancul cu Nea Nicu, care coboară cu elicopterul în creierii munților, unde un cioban își păștea oile. Ciobanul se uită o clipă prin el și trece mai departe. "Nu mă cunoști?" De unde să te cunosc, domnule?" "Cum, păi pe mine mă cunoaște o lume întreagă, eu sânt ăla care e toată ziua la televizor, la radio, în ziare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
straniu și nefiresc nu numai trupul negru al omului străin, dar și glasul lui gros în care putea recunoaște și bubuitul tunetului, așa de des în acești munți, dar și ceva ce parcă semăna cu sunetul pe care-l scot ciobanii bătând cu bățul într-o bucată de aramă atârnată de grinzi, când se adună la cină. Ciobanii aveau glasuri puternice, dar nici când cântau glasurile lor nu răsunau ca al acestui om. - Tu știi să cînți? îl întrebă copilul. - Știu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
putea recunoaște și bubuitul tunetului, așa de des în acești munți, dar și ceva ce parcă semăna cu sunetul pe care-l scot ciobanii bătând cu bățul într-o bucată de aramă atârnată de grinzi, când se adună la cină. Ciobanii aveau glasuri puternice, dar nici când cântau glasurile lor nu răsunau ca al acestui om. - Tu știi să cînți? îl întrebă copilul. - Știu! Vrei să-ți cânt ceva? - Da! Copilul lăsă bila în iarbă și, cu degetul între buze, îl
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-l îmbrățișeze. Niciodată nu m-am bucurat că am fost rob, chiar dacă robia mea a fost mai norocoasă și mi-a dezvăluit oarecare înțelepciune. Dar acum mă bucur întîia oară, auzi, Iahuben? Mă bucur că n-am rămas vânător sau cioban la marginea deșertului. Dacă n-aș fi fost luat în robie, n-aș vedea ce văd azi! - Fără tine, nici eu n-aș fi văzut nimic! rosti Iahuben. Gîndește-te, dacă nu ne trimitea Puarem pe amândoi... Dar au vrut zeii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
aveau însă și altceva de făcut. Dintre toți munții văzuți, cel mai prielnic era tot Piscul Sfânt și acolo voiau să-și strămute marea luntre. Auta stătea într-o zi la marginea lanului de grâu din miazăzi. Ajutase pe niște ciobani, muncind câteva zile, și primise de la ei carne de oaie și brânză. Pentru alt ajutor dat, un țăran îl răsplătise cu câteva azimi de orz și cu o ploscă de vin. Așa își dobândea hrana, neputîndu-se deprinde numai cu sîmburașii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
griji și primejdii. De aceea strecurarea prin aceste ținuturi a celor doi oameni negri trecând prin Sumer, prin Akkad, prin Assur și prin alte țări și orașe, prin mulțimea de localnici și de negustori hananei, de oameni rome sau de ciobani închinători ai zeului Elohim nu se lăsa băgată în seamă. Spre a se pune totuși la adăpost de primejdia robiei, amândoi erau îmbrăcați cu hainele argintii ale străinilor. Pielea lor neagră și mersul pe jos îi arăta oameni; hainele ciudate
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cap care redă cât mai real forma capului de capră sculptat în lemn, maxilarul inferior este mobil, în timpul dansului acesta este acționat fiind tras de o sfoară, producând sunetele unei clămpăniri în ritm de fluier sau a strigăturilor intrepretate de către cioban cum ar fi: Ța, ța, ța, căpriță, ța!... Ca să corespundă cât mai mult cu realitatea capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi și panglici, fixate apoi de un băț care se sprijină de pământ. Corpul personajelor care intrepretează
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
preotului s-au sedimentat în timp, funcționând astăzi mai mult sub forma unor exigențe comunitare. De altfel, nu numai preotul se bucură de un asemenea tratament, ci toți cei care au contact direct cu anumite aspecte secrete ale existenței: moașa, ciobanul, fierarul, solomonarul, cunoscătorii de carte etc. Alături de preot, în lumea tradițională mai funcționau și alte persoane care se ocupau cu folosirea cărții în scopul prezicerii: zodierii, păscălierii, solomonarii, prăvilarii. În general, aceștia erau printre puținii cunoscători de carte din comunitățile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
puțin fidele, iar nu cu lucrurile însele [Eco, 1982:18]. Modalitățile prin care minciuna se poate activa prin mijlocirea mai multor forme, începînd de la rostirea clară a unui neadevăr pînă la deturnarea totală a lui (precum în dialogul celor doi ciobani: [Ciobanul 1: "Ai auzit că rușii-s pe lună?"]; [Ciobanul 2: "Toți, măi, toți?"]), de la formularea unor ambiguități polisemantice ("Am privit cum apare luna de pe deal.") pînă la confuziile terminologice (""Arbitrariul" i-a despărțit pe boxeri"), de la generalizarea abuzivă a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fidele, iar nu cu lucrurile însele [Eco, 1982:18]. Modalitățile prin care minciuna se poate activa prin mijlocirea mai multor forme, începînd de la rostirea clară a unui neadevăr pînă la deturnarea totală a lui (precum în dialogul celor doi ciobani: [Ciobanul 1: "Ai auzit că rușii-s pe lună?"]; [Ciobanul 2: "Toți, măi, toți?"]), de la formularea unor ambiguități polisemantice ("Am privit cum apare luna de pe deal.") pînă la confuziile terminologice (""Arbitrariul" i-a despărțit pe boxeri"), de la generalizarea abuzivă a licențelor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Modalitățile prin care minciuna se poate activa prin mijlocirea mai multor forme, începînd de la rostirea clară a unui neadevăr pînă la deturnarea totală a lui (precum în dialogul celor doi ciobani: [Ciobanul 1: "Ai auzit că rușii-s pe lună?"]; [Ciobanul 2: "Toți, măi, toți?"]), de la formularea unor ambiguități polisemantice ("Am privit cum apare luna de pe deal.") pînă la confuziile terminologice (""Arbitrariul" i-a despărțit pe boxeri"), de la generalizarea abuzivă a licențelor poetice precum metonimia ("Îl știam om cu cap... ") sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
respecta aceeași tradiție a creștinismului ortodox. Acolo se întîlneau diferențe în nevoia și înclinația spre minciună la femei și bărbați, tineri și bătrîni, rude și străini. Campbell, care a studiat crescătoria de oi Sarakatsani, notează distincția care se făcea între ciobanii celibatari și bătrînii care erau capi de familie. Tinerii erau puri și "inocenți în sensul libertății față de conștiința vinovăției sau față de nevoia de a folosi înșelătoria". Ei rămîneau neafectați de influența femeilor care "erau în stare să-și păcălească soții
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această ironică transfigurare a unui lucru, ne face să simțim mai acut părăsirea locului. Modul glumeț de a face din cojoc paznicul stînei este mai curînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În orice caz, primul punct din definiție este unul negativ. Proprietatea comună nu este cea întâlnită la Garret Hardin (1968). "Tragedia bunurilor comune" la acest autor se referă la faptul că pășunile colective din Anglia medievală erau supra-exploatate, pentru că fiecare cioban încerca să aducă un număr cât mai mare de oi care să pască pe acest teren; de fapt, aceasta nu este proprietate comună, ci o resursă cu acces liber (The Ecologist 1993:13). Bunurile comune nu sunt "anarhice" în sensul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
secolului al XVI lea O perioadă de mare dificultate.Țara plătește tribut Porții păstrându-și În schimb autonomia internă și instituțiile țării. Dintre domniile mai importante amintim: Radu cel Mare (1495 1508) Neagoe Basarab (1512-1521) Radu de la Afumați ( 1522-1529 Mircea Ciobanul ( 1545 1559) Petru Cercel (1583-1585) Transilvania , organizarea politică a voievodatului se desăvârșește În secolul al XIV lea și prima jumătate a sec. al XV lea. Autonomia voievodatului se precizează Într-o tot mai mare măsură, datorită vieții economice care era
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Karnak nu exista în ochii secolului al XVIII-lea, nici preistoria (primul desen paleolitic, un os pe care erau gravate două căprioare, a fost descoperit în 1834, iar în 1879 frescele de la Altamira au fost desconsiderate, fiind socotite înșelătoria unui cioban). Pentru filosofii care au inventat arta și gustul, "copilăria istorică a umanității" își avea leagănul natural în Atica. Kant, ca și Nietzsche mai târziu, pleacă de la postulatul Greciei originare, pilon al demonstrațiilor sale. Și Marx, în elogiul nostalgic al "stadiului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
eticheta produsului (lapte, brânză, carne, vin) se leagă de un peisaj armonios, cu aer pur, apă cristalină, de respectul pentru animale... La Umhausen (Tirol, Austria), un antreprenor a investit într-o instalație de spălare a lânii pentru producția de textile (ciobanii renunțau adesea la cantități mari de lână din cauza cheltuielilor mari cu spălatul într-o localitate din altă țară). Instalația a fost montată pe albia unui râu a cărui apă avea duritatea zero iar lâna putea fi spălată doar cu apă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc toponimele Groapa Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc. Au fost făcute apropieri de unele apelative din Italia de sud: farango, farancu, varanku, varranca, barranku, barancu, vrancu etc., toate cu sensuri apropiate de „groapă, scobitură“. Acestea ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că au călătorit, o serie de termeni moldovenești sau muntenești trecând în Ardeal. Dacă ne propunem să explicăm unitatea limbii române, vom apela, în primul rând, la fenomenul numit transhumanță, formă de păstorit patriarhal care constă în deplasarea periodică a ciobanilor cu turmele de oi, de două ori pe an, de la șes la munte sau de la sud la nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvintele referitoare la persoana care practică păstoritul sunt latinești, dacă este vorba de termenul general: păstor (< lat. pastorem) sau păcurar (< lat. pecorarius); sunt însă din substrat cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba lor elemente secundare proprii limbajului pastoral, adică unui limbaj care reflecta specificul de civilizație autohton. Există în română și perechi de cuvinte (parțial) sinonime în cadrul cărora termenii latinești au sens general, iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
poate fi un argument împotriva originii sale turcești: pecmez „marmeladă“, folosit în Banat, este un împrumut din sârbă, nu din turcă. În vocabularul reprezentativ românesc sunt înregistrate optsprezece cuvinte de origine turcă, ceea ce reprezintă 0,69% din total: cazan, chef, cioban, geam, para, perdea, sobă, tutun etc. Cuvinte slave moderne Variatele contacte ale românilor cu populațiile din această parte a Europei, deci cu vecinii noștri din trecut și de azi (bulgari, sârbi, ucraineni, ruși, polonezi), au lăsat urme în lexicul românesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
indoeuropene, populații: munții ungurești (Carpații nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în Panonia, deja (uže) se numeau ungurești (prozvašaja ugorĭskaja). Se știe că moldovenii numeau munții dinspre Ardeal ungurești, iar populația din Ardeal, unguri; în balada „Miorița” ciobanul român de peste munți este ungurean. Venirea în Panonia, la intersecția secolelor IX și X, a unui val de „unguri” a fost interpretată de unii cercetători ca dată a întemeierii fenomenului etnolingvistic maghiar pe cursul mijlociu al Dunării. Este adevărat că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
parte pri/gorie, pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că sunt „vestigii lexicale din dialectul tracic cisdanubian”, fără să precizeze cum au putut pătrunde aceste cuvinte în limba latinilor izolați în munți până după secolul al optulea, spațiul pe care s-ar fi răspândit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va fi perceput ca turcic) pentru motivul că el există în albaneză (çoban) și pentru că aceste limbi se raportează la „marea gintă tracică” originară din Asia Mică unde perșii îl aveau pe șuban. În realitate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]