6,307 matches
-
a dus la achitarea arestaților, ținuți până atunci În fiare <endnote id="(97)"/>. Interesant este faptul că, În 1828, evreii din Târgu Mureș Învinuiți de infanticid (acuzație care s-a dovedit nefondată) au cerut ca Guberniul Transilvaniei să emită o circulară În care să se afirme că omorul ritual este o superstiție, așa cum demonstrase faimosul Manasseh ben Israel În secolul al XVII-lea. Cartea acestuia din urmă, Vindiciae Judaeorum (Amsterdam, 1656), fusese tradusă În germană de Moses Mendelssohn, publicată la Berlin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
La fel, „Elevi de liceu din Darabani primesc revista Gărzii de Fier: Elena Piloș, Aurel Scutelnicu, E.Pustiuc, Al.Suhăreanu, Minodora Antonescu, Miluță Luca au declarat că sunt legionari. Armand Călinescu a cerut luarea de măsuri contra legionarilor. Într-o circulară din 29 aprilie 1933, Armand Călinescu ordona ca organele de poliție și jandarmerie să percheziționeze toate sediile organizației legionare, să confiște publicațiile, manifestele și ziarele și să trimită pe propagandiștii și agitatorii străini de localitate, care ar încerca să recruteze
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei. Căpitanul Legiunii considera guvernul condus de I.Gh.Duca ca fiind rodul acțiunii grupării masonice și evreiești din cadrul camarilei. Corneliu Zelea Codreanu intuia că guvernul va declanșa o campanie dură împotriva legionarilor drept pentru care, le-a adresat legionarilor o circulară prin care, le cerea „să fie gata de moarte”. Propaganda electorală desfășurată de legionari se baza pe o critică dură la adresa guvernului, a partidelor politice, negau regimul democratic și se pronunțau pentru o apropiere de Germania și Italia. Însă, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din care doar 500 erau evrei; comunitatea a acceptat să suporte prețul îmbăierii, în fiecare luni a săptămânii, pentru populația lipsită de mijloace din oraș și să contribuie cu 3000 kg de lemne și 30 l petrol. Primăriei Dorohoi, în virtutea circularei nr.3660 din 30 aprilie 1941, a solicitat conducerii Comunității, date privitoare la instituțiile de asistență socială și spitalicească. Președintele Comunității, dr.Isac Axler, trimite un memoriu, oferind datele cerute, motivând că toate instituțiile evreiești din localitate, fie sunt conduse
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de recensământ pentru 31 mai 1943. În aceste condiții, rămâne discutabilă realizarea unui recensământ al populației evreiești care să corespundă realității. Oficiul județean al Centralei evreilor din Dorohoi, cu adresa nr.17 din 25 februarie 1942, comunică Centralei evreilor răspunzând circularei nr.599/1942, că În nici unul din târgurile sau satele din județul Dorohoi, în afară de oraș Darabani nu se află locuitori de sânge evreiesc. Toți evreii din județul Dorohoi au fost evacuați și trimiși la Dorohoi. Până la 15 ianuarie 1942, evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să subscrie la Împrumutul reîntregirii. Pentru evreii din Dorohoi era înscrisă suma de 14000000 lei, calculată după contribuția evreilor înscriși în matricolele fiscale. Instrucțiunile pentru constituirea unui comitet pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul reîntregirii au fost trimise de Federație prin circulara nr.1060/1941. În conformitate cu aceste instrucțiuni, conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a constituit un comitet pentru Împrumutul Reîntregirii, din care făceau parte: Isidor Abramovici președinte, Mendel Segal și Cezar Segal - liber profesioniști, Zaharia Hecht, Marcu Solomon, Cună Herșcu Iancu, Samuel
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poate fi atinsă pentru că mai mult de jumătate din populația evreiască din localitate a fost evacuată/deportată și deci pusă în imposibilitatea de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. La 12 februarie 1942, președintele comunității evreilor din Dorohoi, Zalman Solomon, răspunde circularei nr.250 din 20 ianuarie 1942, înaintând lista persoanelor recalcitrante care nu au înțeles să subscrie la împrumutul reîntregirii în conformitate cu starea lor materială. Contribuția evreilor din Dorohoi la constituirea stocului de îmbrăcăminte Decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941970 prevedea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ce confirma adevărul spus de prefect, dar nu și noile tabele. Fiind foarte bine informat asupra abuzurilor trupelor rusești aflate În trecere prin țara noastră, ministrul de Interne de la acea vreme, anume Ion C. Brătianu (1821-1891), a trimis o circulară În toate județele cu referire la un alt fel de șicană practicată de moscali. Deoarece polițiștii erau direct răspunzători de ordinea internă, pe biroul lui Gheorghe Alexandrescu poposea În ziua de 30 mai a anului 1877, adresa nr.8841 care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a se popri sub mandatu judecătorescu preventivu, cându vor fi indicii de culpabilitate În care sensu D-sa Ministrul a și dat circulară tuturor procurorilor curților și tribunalelor din țară, cerândule tot concursul și privigherea cea mai neadormită”. La sfârșitul circularei, ministrul Brătianu Îl invita pe prefectul de Fălciu să aibă În vedere ca ori de câte ori i se vor trimite de către autoritățile rusești „...indivizi presupuși ca spioni” să-i țină În arest până la predarea lor Parchetului local. Cât despre străinii ce intrau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vă veți interesa și personal ca asemenea localuri să fie sub toată strictețea observate pentru că numai În așa modu ordinea publică va fi netulburată”. Dilema rușilor ce a alimentat frica autorităților românești va fi fost aceea trimisă sub forma unei circulare ministeriale În Întreaga țară care avea un conținut interesant și, În același timp, sinistru adică faptul că anumite elemente se strecurau pe la granița de est Îmbrăcate În uniforme imperiale rusești dar de fapt nu aparțineau armatei moscălești. Adresa trimisă Poliției
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Marele Duce Comandantul, capul trupelor Rosiane, vă veți adresa numai În casurile ecstraordinare urgente”. Oferirea tuturor detaliilor autorităților românești (locul exact unde s-a petrecut fapta, corpul de armată al rusului, regimentul, numele comandantului, etc.) fusese reiterată și de o circulară a ministrului de Interne care a avut menirea sigură de derobare a polițiștilor de la aflarea acestor indicii ce ar fi ajutat la depistarea și pedepsirea banditului sau al grupului de bandiți ruși. a.f. Abuzuri boierești Cu toate că nu toți bărbații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se poate (subl.ns.) mai puțin exigenți”. Cât de patrioți vor fi fost „esploatatorii” moșiilor fălciene nu avem de unde să știm de vreme ce n-am găsit nici un document doveditor. Pe 19 iunie 1877, data la care Prefectura Fălciu a primit o circulară de la Ministerul de Război, titular pe acest post Încă mai era generalul Alexandru Cernat cel care avea să se distingă și pe câmpurile de luptă din Bulgaria. Documentul (trimis În copie și Poliției Huși) se referea iarăși la accesul eventualilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
este posibil orice inclusiv diverse trocuri Între soldații În căutare de alcool și tutun, de pildă, și cei care le au dar stau mai prost la alte produse restricționate. Cert e că pe 26 iunie 1877, prefectul Fălciului primise o circulară telegrafică referitoare la acest subiect: „Domnul Ministru de Finanse nea adresat astăzi (...) În care cere ca de cătră un delegat al Prefecturei și unul al Casieriei să se constate pe câtu posibilu (subl.ns.) de esactu ce cantitate de zahăru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
urmă, câteva numere din „Monitorul Oficial al României” din epoca Războiului de Independență, am găsit numeroase mențiuni ale donațiilor de scame făcute de doamnele de atunci. Cum și județul Fălciu făcea parte din România, a sosit desigur și aici o circulară telegrafică semnată de chiar ministrul de Război, datată 3 septembrie 1877: „(...) Dl.Ministru de Resbel Îmi comunică că este mare necesitate de scame pentru răniți și să se caute de a se procura prin ofrande căci aseminea material nu se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din țară. Data termenului de esport fiind cerută de art.23 al regulamentului de a fi indicată pe biletul de transport, vă rog D-le Prefect să binevoiți a lua măsurile cuvenite pentru ca autoritățile care În casul prevăzutu prin citata circulară, vor libera bilete de transport, să prevadă În ele toate indicațiunile prescrise de articolul 22 al regulamentului”. În numeroase cazuri, hușenii nu acceptaseră să contribuie la bunul mers al războiului cu diverse „ofrande”, adică donații. Ce măsuri a luat guvernul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
epocii, convivii prevăzuseră „...convocarea pentru mâne seară la ora 7, 20 Îndrumători care să facă munca pe ulița evreiască”. a.ș. Restratificați-vă, măi, tovarăși! Pentru a Înțelege mai bine sensurile acestei „restratificări”, cred că este bine să cităm câte ceva din „Circulara nr.37” emisă de comitetul central al CDE și semnată de șeful bucureștean al resortului respectiv, avocatul Paul Davidovici, la data de 29 octombrie 1947. Acesta cerea tuturor organizațiilor județene să răspundă la Întrebările unui chestionar standard. Punctul A/1
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
confecționarea de pancarte propagandistice pentru Brigăzile de muncă voluntară”. Poate datorită foametei ce bântuise În județul Fălciu, poate și din cauza perspectivei ce-i aștepta pe evreii din România atunci când se vor stabili definitiv În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe adresa CDE Huși. Șefii diferitelor „resorturi” și „secțiuni” semnau documente prin care s-ar fi vrut reprofilarea coreligionarilor În harnici și silitori agricultori. În mod cert se știe că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
socialiste! În martie 1948, deci la două luni și câteva zile de la proclamarea republicii populare, fapt ce a marcat victoria definitivă a comuniștilor față de propriul popor, avocatul P. Davidovici, șeful „resortului restratificării” din cadrul CDE - central, trimisese În toate comunitățile evreiești „Circulara nr.1” ce se voia a fi un ghid pentru cei care nu-și făcuseră treaba ca lumea, Întocmind niște rapoarte nerelevante și incomplete. Introducerea fusese următoarea: „Întrucât primim mereu corespondență și rapoarte dela organizațiile noastre din țară prin care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
următoarele: „1) Ce număr de evrei aveți și 2) Câți oameni valizi pentru muncă; 3) Câți sunt Încadrați și; 4) Câți urmează a fi restratificați; 5) Posibilitățile locale pentru Încadrarea În muncă a celora ce urmează a fi restratificați”. Unele circulare erau complet fanteziste și nu știm dacă cei ce le emiseseră se gândiseră că vreodată unele planuri vor fi puse În aplicare vizavi de cei cărora le fuseseră destinate, adică evreilor ce toată viața gravitaseră În jurul anumitor meserii și ocupații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se gândiseră că vreodată unele planuri vor fi puse În aplicare vizavi de cei cărora le fuseseră destinate, adică evreilor ce toată viața gravitaseră În jurul anumitor meserii și ocupații, mai puțin agricultura cu toate ramurile ei. Spre bun exemplu, o circulară emisă În luna iunie a aceluiași an, 1948, Îndemna evreimea aptă de muncă să Închege „...stațiuni agricole cu branșe conexe agriculturii cum ar fi: creșterea vitelor cu industrializarea laptelui; creșterea păsărilor cu valorificarea ouălor; creșterea porcilor (sic!, n.n.); albinăritul; grădinăritul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muncă să Închege „...stațiuni agricole cu branșe conexe agriculturii cum ar fi: creșterea vitelor cu industrializarea laptelui; creșterea păsărilor cu valorificarea ouălor; creșterea porcilor (sic!, n.n.); albinăritul; grădinăritul; viticultura, etc.”. Deci, agricultură fără culturi de câmp cu toate că, Întocmitorul circularei s-a gândit și la asemenea eventualitate precizând: „Agricultură propriu-zisă vom face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne organizăm În felul arătat mai sus, iar prisosul de teren să fie folosit pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evrei și CDE) a Început să fie bombardat cu fel de fel de instrucțiuni lămuritoare și indicații prețioase. Pe 1 martie 1948, secretariatul general al CDE-central condus din tov-ii prof. P. Iscovici și N. Goldhamer, a remis CDE-ului local „Circulara nr.4” cu caracter informativ dar și ultimativ. „În vederea alegerilor pentru Adunarea Constituantă, CDE și secțiunile sale au datoria de a mobiliza populația evreiască pentru reușita În alegeri a listelor de puse de Frontul Democrației Populare. Este inutil să insistăm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
urmând ca asaltul final (dacă va fi fost!) să fie dat după acapararea puterii totale de către scumpii frățiori români, adică după câștigarea super-previzibilă a alegerilor din 28 martie 1948. Secretarul Secției de tineret-central, Beno Meirovici, semnase Împreună cu seniorul P. Iscovici „Circulara nr.14” din 16 martie 1948, ce a avut un foarte strict caracter informativ: „Vă trimetem alăturat Platforma de principii și acțiune a F.T.D.E., platformă Încheiată Între secțiunile de tineret CDE și organizația Hehalutz”. Delimitarea fusese mai mult decât clară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se comportau, În general bine, acceptând cu resemnare zăbala și botnița pe care le-o impusese Securitatea, Miliția și activiștii de partid. Atunci, se poate pune următoarea Întrebare: la ce cereau ștabii evrei de la București celor din teritoriu prin circulara nr.4/20 aprilie 1949 „confidențială” vigilență excesivă? Vom Încerca să aflăm răspunsul citând din acest valoros document: „Pentru a veni În ajutorul comitetelor (democratice evreiești, n.n.) În alcătuirea planului de muncă pe luna Mai (1949, n.n.), vă dăm următoarele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vizavi de discursurile ce urmau a fi citite sau, mai bine zis, declamate teatral se transmisese „...obligativitatea prezentării lor prealabile comitetelor județene de PMR”. Punctul 7 al acestui document se dovedise a fi cel mai drastic: „Imediat după primirea prezentei circulare, veți lua măsuri ca paza de noapte a sediilor CDE și a sediilor În care se desfășoară activitatea CDE, IKUF sau Comunitate, să fie asigurată. Veți face un control sistematic asupra felului cum se face paza sediilor”. Cei care semnaseră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]