2,726 matches
-
-ți face griji. Trebuie să percepi ansamblul mai larg al lucrurilor. Cu secole În urmă, Seniorul Michizane a susținut altoirea sufletului japonez cu priceperea chinezească. Fie că importăm obiceiuri din China sau artifacte din Apus, culorile toamnei și florile de cireș ale primăverii nu se schimbă. Mai degrabă, când cad stropi de ploaie Într-un iaz, apa se Împrospătează. Faci greșeala de a judeca oceanul după șanțul de apărare al Templului Honno. N-am dreptate, Soshitsu? — Ba da, stăpâne, un șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
care se deschidea repede. Crezând că era Nobunaga, se opriră, privind spre dormitorul Întunecat. Singura persoană din cameră, Însă, era o femeie Îmbrăcată Într-un kimono subțire, cu modele mari, și o manta lungă, decorată cu brazi și flori de cireș. Părul lung și negru atârna pe jos. Pe măsură ce obloanele erau deschise, prin fereastră se vedea un cer matinal de culoarea campanelelor, aproape ca un decupaj din hârtie. Briza care adia Înăuntru fremăta prin părul negru al femeii și răspândea mireasma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ca de obicei și vedeți ca ajutoarele mele să stea pregătite, ordonă el, În timp ce se ștergea pe față. Hideyoshi porni călare, sub o umbrelă mare și roșie, cu stindardul Înainte. Legănându-se ușor În șa, trecea pe sub frunzele proaspete ale cireșilor Înfloriți, care creșteau pe drumul dintre poarta templului și poalele muntelui. Hideyoshi nu-și făcea niciodată rondul zilnic al taberei la oră fixă, dar rareori pornea atât de devreme dimineața. În ziua aceea, părea mai bine dispus și, din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Katsuie. — Nu atât de mare, stăpâne, replică Oichi, deși era clar că jinduia după un ținut mai cald. Când Încep să se topească zăpezile din Echizen? Întrebă ea. — Aici nu suntem În Gifu sau Kiyosu. Când acolo Înflorește rapița și cireșul Începe să-și scuture florile, acești munți mai sunt Încă așternuți cu zăpada care se topește. — Și până atunci? — Așa e În fiecare zi. — Vreți să spuneți că zăpezile nu se topesc niciodată? Doar zăpadă, o mie de picioare adâncime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a ataca. Hideyoshi fu obligat să amâne ziua plecării, În scopul de a definitiva mijloacele defensive de la Osaka. Era zorii celei de-a douăzeci și una zile din Luna a Treia. Păsările Își răspândeau ascuțit cântecele În stufărișurile de lângă Osaka. Florile de cireș se scuturau și, pe străzi, petalele căzute se Învolburau prin jurul lungii procesiuni de cai și oameni În armuri, dând impresia că natura Însăși le ura drum bun. Orășenii care veniseră să-i privească alcătuiau un lanț uman nesfârșit pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
București, 1983; Vlad Țepeș, Iași, 1984; Scara de raze, 1990; Carul Mare, București, 1991; Jeanne d’Arc, Iași, 1992; Vederea, Iași, 1995; Venirea, Iași, 1995; Prezența, Constanța, 1996; Rugăciune, I-II, Iași, 1996-1999; Oedip. Meșterul Manole, Iași, 1997; Flori de cireș, Iași, 1997; Haiku, Iași, 1998; Răsăritul Chipului, București, 1998; Crinul deschis, Iași, 1999; Dor din dor, pref. Lucia Cifor, Iași, 1999; Cântec de leagăn, Iași, 2000; Cât îi ceru și lumea, Iași, 2000; Constantin Brâncoveanu, Iași, 2001; Marginea singurătății, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
din societate, cu etape istorice concentrate, trimite spre insula Yeso, unde a existat o timpurie Japonie din secolul V î. H., apoi o Japonie chineză, apoi din 1868, o Japonie occidentală transmisă prin budism (552 d. H.) și re-fabricată de cireșii în floare. Bunurile ainilor primitivi s-au conservat prin meserii și corporații locale, unite în secolul al VIII-lea prin ordine și ierarhii militare și feudale. Avanscena sportivă aparține cavalerilor războinici bushi, castă dominantă, ce apreciază vânătoarea, turnirele, cursele de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
începute la salamandră, au fost extinse ulterior de alți cercetători. Astfel s-a demonstrat că omul posedă în celulele diploide 46 de cromozomi, iar în cele haploide (sexuale) jumătate. Cabalinele au în diploide 46, bovinele 60, galinaceele 78, batracienii 26, cireșul 32, fagul 24, porumbul 20 etc. Descoperirea a generat „legea lui Karl Rabl“ (o specie este caracterizată ca având același număr de cromozomi). Mai târziu s-au descoperit excepții (aneuploidia, poliploidia). Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
încolo, peisajul se înfrumusețează, ținutul se împădurește, apar primele dealuri ale Moldovei, și în spate, la vest, vârful Carpaților. Șoseaua devine practicabilă, și o folosim cu atât mai multă plăcere cu cât e mărginită de pomi fructiferi printre care domină cireșul. Câteva sate se arată pe coama dealurilor, cu locuința învățătorului în centru. Cum să dai numele de oraș unei adunături de barăci din lemn ce cad de dărăpănate ce sunt înainte de a fi fost terminate? Totuși, așa este Tecuci, capitala
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
iar mâna omului n-a contribuit la ele decât tăind alei capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de fiecare parte a văii; scăldătorii se rătăcesc pe alei răcoroase mărginite de cireși, de carpeni mici, de stejari, de fagi, în mijlocul unei vegetații luxuriante. Mai sus, brazii și alte varietăți de conifere acoperă aceste bolți cu întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele blocuri îngrămădite pe vârful înzăpezit al munților. Din
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
De acolo coborî într-o grădină mare pe care nu o poți vedea în toată lungimea ei și care este înconjurată de nuci mari. Jumătate este plantată cu viță de vie și trandafiri, iar cealaltă jumătate cu meri, peri, gutui, cireși, pruni numiți «inimă de porumbelț și altele [precum] și cu zarzavaturi semănate ca: bob, varză, pătrunjel și altele de acest fel” (Ibidem, vol. VI, p. 120). 126 Dolores Toma, Despre grădini și modurile lor de folosire, Editura Polirom, Iași, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumină (3); pat (3); seara (3); adevăr (2); apus (2); cer (2); distracție (2); întunecat (2); liniștită (2); pericol (2); plăcere (2); prost (2); pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumină (3); pat (3); seara (3); adevăr (2); apus (2); cer (2); distracție (2); întunecat (2); liniștită (2); pericol (2); plăcere (2); prost (2); pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alege; alegere; cei 7 ani de acasă; anunț; apărare; aripă; aruncă; așteptare; atenție; de aur; barbă; bărbat; bine ai venit; bluză; bluze; bou; brațe; bun; bună; bunicii mei; cale de intrare; cară; casa părintească; casă pe pămînt; castel; cercel; cinste; cireș; cravată; credință; crucea; cruțător; cunoaștere; curiozitate; curve; deschidă; deschizătoare; desparte; deține; drum/cale; duios; pe el; etapă; o altă etapă; etichetări; evadare; femei; fes; fîntîni; folos; folosi; football; frig; fular; garaj; gospodărie; graniță; grădină; gri; haină groasă; hoiște; iad; iertare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vînt; vorbe goale; ziare; zvonuri(1); 765/308/89/219/0 pom: copac (163); fructe (117); măr (62); fruct (38); mere (34); fructifer (32); verde (28); viață (19); roadă (17); arbore (15); frunze (14); natură (12); roade (12); brad (8); cireș (8); Crăciun (8); livadă (7); mare (7); pădure (7); umbră (6); cireșe (5); frumusețe (5); înalt (5); roditor (5); aer (4); frumos (4); grădină (4); oxigen (4); prun (4); rădăcini (4); rod (4); bogăție (3); flori (3); frunză (3); lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acțiune; acumula; acumulează; aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a coborî (5); greu (5); în pod (5); ridica (5); strîmb (5); ascensiune (4); efort (4); scara (4); cal (3); coboară (3); mașină (3); munți (3); pom (3); seară (3); ascendent (2); avansa (2); avansare (2); cățăra (2); cer (2); cireș (2); în copac (2); culme (2); un deal (2); escaladare (2); frică (2); ideal (2); înălțare (2); încet (2); jos (2); mișcare (2); nebun (2); progres (2); repede (2); a ridica (2); pe scară (2); treaptă (2); trepte (2); urcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); frumoasă (2); lumină (2); natură (2); nebunie (2); petrecere (2); plăcută (2); ploaie (2); super (2); valuri (2); verdeață (2); aer; agitație toridă; albastru; amintiri; aniversare; aridă; arzătoare; așteptată; barbă; belșug; blîndă; bronzat; bunici; căldura; calea; caniculară; casă părintească; cireși; culoare; cuptor; depresie; distracții; distrată; nu dorm; emoții; energică; floare; flori; foarte bine; fustă; gagici; fără haine; harbuz; iară?; iarna; iaz; iei; iubire; înaintată; îndepărtată; însorită; înverzire; lenjerie; limonadă; linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vyvoje jeinotlivyen literarnich skol [Prozatorii români în cadrul diferitelor școli literare], Praga, 1927; Moderná rumunská drama [Dramaturgia românească modernă], Praga, 1934; Slováci a Rumuni [Slovacii și românii] (în colaborare cu M. Hodza), Bratislava, 1935. Traduceri: Lukullova třešeň a jiné rumunské novely [Cireșul lui Lucullus și alte nuvele], Praga, 1926; Zaharia Stancu, Som bosý [Desculț], Bratislava, 1949, Kvety zeme [Florile pământului], Bratislava, 1962; Mihail Sadoveanu, Výber z poviedok [Opere alese], Praga, 1953, V znamení Raka [Zodia Cancerului], Bratislava, 1960; Aurel Baranga, Burina [Iarba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
București, 1981 (în colaborare cu Constantin Daniel); Tanka-haiku. Antologie de poezie clasică japoneză, pref. trad., București, 1981 (în colaborare cu Dan Constantinescu); Orfeu și Euridice în literatura universală, introd. trad., București, 1981; Hesiod, Orfeu, Poeme, pref. trad., București, 1987; Țara cireșilor în floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Dan Constantinescu și Ioanichie Olteanu); Victor Hugo, Pedepsele, pref. Ion Bălu, București, 1996; Flavius Josephus, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1997 (în colaborare cu Gheneli Wolf), Antichități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
lumânărică, mentă indiană, gura-leului, floare de nu-mă-uita, garoafa de câmp (garofițăă, luminiță de noapte, părăluțe, mușcată, panseluță, brumărele, păpădie, bujor, Platycodon grandiflorus, crețușcă, gălbenea, floarea-soarelui, trifoi roșu, lalea, valeriana, viorea, yucca și zucchini (dovlecei verziă. Florile arborilor și ale arbuștilor Cireș, tufă de zmeură, liliac, magnolie, măr sălbatic, măr, trandafir și soc. Ierburile aromatice și legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru, dovleac, dovlecel, lavandă, ceapă, mazăre și mărar. Soiurile necomestibile Nu consumați florile recoltate de la plantele tratate cu pesticide și nici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
incanae, Mulgedio - Aconietea, Fagetalia, Petasition ORD. ROSALES FAM. ROSACEAE *Agrimonia eupatoria L. ssp. eupatoria (Turiță mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U4R8N4; Origanetalia, Festuco - Brometea, Md. *Cerasus avium (L.) Moench (Prunus avium L.) var. avium (var. sylvestris Ser.) Cireș sălbatic) - Ph., Submedit. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C4U5R7N5, Lathyro - Carpinion, In. *Crataegus monogyna Jacq. ssp. monogyna - Ph., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L7T5C3U4R8N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Al., Me., Md. *Filipendula ulmaria (L.) Maxim. var. ulmaria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]