4,004 matches
-
boierul Vasile Balș și vicarul Mitropoliei Moldovei, Meletie, care, în discursurile lor au subliniat importanța momentului creării noii instituții ecleziastice prin strădania noilor autorități statale austriece, a consistoriului ca instituție, a cedării de către mitropolitul din Iași a jurisdicției asupra întregului cler din Bucovina către episcopul Dosoftei etc50. Pentru a înlătura suspiciunile și a da o asigurare credincioșilor ortodocși că prin aceste măsuri nu se intenționează o schimbare a religiei lor, la scurtă vreme după inaugurarea episcopiei provinciale, Administrația militară a Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în plan dogmatic, disciplinar, juridic și economic, precum și faptul că în subordinea și administrarea acestuia intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor, ca și protopopilor și preoților să se supună și întregul cler bucovinean să dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de mănăstiri și secularizarea averilor acestora, se stabilea drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca fiind măsuri neîntemeiate, care ar produce daune boierilor proprietari de moșii. Mai mult chiar, șeful Administrației militare acuza faptul că Vasile Balș ținea partea moșierilor, că era frecventat de boieri și de cler, cu care se consulta în problemele privitoare la reformele preconizate a fi aplicate în provincie, scuzându-se astfel, într-un fel, de ce s-a purtat cu rezerve și precauție cu el și nu i-a comunicat toate ordinele privitoare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de mănăstiri, precum și de preluare a tuturor bunurilor mănăstirești și bisericești, ce urmau să fie reunite într-un Fond bisericesc, aflat sub administrarea Consistoriului și a autorităților de stat, concepistul Vasile Balș a alcătuit o descriere detaliată privitoare la organizarea clerului monahal și laic bucovinean, la obiceiurile și educația acestuia. În aceeași calitate, el a făcut propuneri privitoare la gospodărirea bunurilor mănăstirești și a celor lumești ale preoților din Bucovina, la modul cum ar trebui acestea organizate, potrivit condițiilor locale, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ale preoților din Bucovina, la modul cum ar trebui acestea organizate, potrivit condițiilor locale, astfel încât să fie introdusă o administrație cât mai economică și profitabilă 97. Din veniturile acestor bunuri reunite în Fondul bisericesc urma să fie făcută întreținerea întregului cler ortodox din provincie, precum și a școlilor publice din provincie. Dar, hotărârea împăratului nu s-a pus în practică imediat, ci abia în urma ordinului Consiliului Aulic de Război din 4 februarie 178498, șeful Administrației Bucovinei, generalul-maior Karl von Enzenberg, a prezentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
februarie/8 martie 1784, propunerile sale ce vizau punerea în practică a ordinului imperial de preluare a tuturor bunurilor episcopale și mănăstirești în administrația erariului, alcătuirea din venitul acestor moșii a unui fond din care să se întrețină episcopul, consistoriul, clerul, bisericile, mănăstirile și școlile, precum și reducerea numărului mănăstirilor și al călugărilor la trei și anume: Putna, Sucevița și Dragomirna, cu câte 25 de călugări fiecare 99. În dezbaterile ce au urmat nu s-a putut ajunge la un punct de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și episcopale ce au fost secularizate acum, care însumau peste jumătate din suprafața provinciei, s-a format Fondul religios greco-neunit al Bucovinei, care a devenit cel mai mare proprietar funciar din provincie. Totodată, în administrarea Fondului intrau și moșiile aparținând clerului monahal bucovinean, ce se aflau dincolo de hotarele provinciei imperiale, pe teritoriul Moldovei 104, care însă puneau probleme de suveranitate. De aceea, austriecii vor căuta să schimbe proprietățile lor din Moldova cu cele pe care le aveau moldovenii în Bucovina. Având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Război din Viena, pe baza propunerilor făcute de concepistul Vasile Balș, comunica episcopului Bucovinei că administrarea acestuia urma a fi făcută sub conducerea episcopului și a Consistoriului, dar că, pentru sporirea veniturilor bunurilor ecleziastice, vor fi folosiți economi laici, astfel încât clerul să se poată dedica numai sarcinilor sale religioase 106. Egumenilor și călugărilor din mănăstirile ce au fost desființate li s-a dat voie să plece individual din Bucovina în Moldova, însă fără a lua cu ei ceva din averea mănăstirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aparținut moaștelor Sfântului Ioan cel nou, păstrate în biserica Sfântul Gheorghe a Mitropoliei din Suceava sau că, în viitor, vor face un schimb de proprietăți funciare cu moșiile din Bucovina ale mitropoliei Moldovei. În același timp, pentru a da satisfacție clerului ortodox bucovinean, ca și populației din provincie, din porunca împăratului, la finele anului 1783, moaștele Sfântului Ioan au fost aduse din Galiția, de la Zollkiev, la Suceava, "la locul lor de odihnă de odinioară, la biserica Mitropoliei din Suceava, care li
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acestei for administrativ central, privitor la lămurirea situației juridice a moșiilor dăruite în trecut Sfântului Ioan cel Nou și Mitropoliei din Suceava 112. Reorganizarea bisericii ortodoxe bucovinene avea să se încheie odată cu decizia de aprobare a planului de reglementare a clerului monahal și mirean, din 12 februarie 1785, urmată de punerea în aplicare, prin ordinul împăratului din 26 aprilie 1786, a Regulamentului administrației bisericești 113. Planul, ca și regulamentul, aprobate în întregime și puse în aplicare în Bucovina, au fost opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Bucovina, au fost opera concepistului Consiliului Aulic de Război, Vasile Balș, fiind o dovadă indubitabilă a cunoștințelor, pasiunii și devotamentului său. În elaborarea lor, boierul bucovinean s-a servit de modelul regulamentelor "ilirice", puse deja în aplicare în cazul clerului și a populației ortodoxe din Banat, mai ales în privința relației dintre preoții de țară și populația din mediul rural. Referentul Cancelariei cezaro-crăiești ungare, consilierul aulic von Pastori, ce a fost consultat de Consiliul Aulic de Război în legătură cu planul întocmit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care se înscriau toate ordinele primite pe linie politico-administrativă și ecleziastică, menite a fi aduse la cunoștința locuitorilor din cadrul parohiei. Toată activitatea de cancelarie a parohiilor era îndeaproape controlată de Consistoriu, prin protopopi, și de autoritățile politico-administrative. Pentru viitor, tot clerul urma să fie salarizat din veniturile fondului; până atunci, pentru îmbunătățirea mijloacelor de existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era scutită de contribuție. Totodată, se stabilea că parohenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu autoritățile publice se făcea în limba germană. În privința moșiilor și a celorlalte bunuri mobile și imobile ce alcătuiau Fondul religios greco-neunit al Bucovinei, se prevedea că veniturile rezultate din averea funciară a acestuia urmau să fie folosite pentru întreținerea clerului și pentru școală, ca și pentru "prosperitatea umanității"118. Acest regulament, cu unele modificări nesemnificative din secolul XIX, a stat la baza organizării și funcționării bisericii ortodoxe din Bucovina până la sfârșitul stăpânirii habsburgice și chiar după aceea. Totodată, el a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Consiliului Aulic de Război din Viena, se stabilea laicizarea învățământului, etatizarea școlii, ca și obligativitatea frecventării școlilor primare pentru copiii între 7 și 13 ani, specificându-se expres că: "educația tinerimii întemeiază fericirea viitoare a cetățenilor"133. În timp ce Consistoriului și clerului Bucovinei nu i se mai recunoștea nici o influență în materie de școală, în afara învățământului moral-religios, autorităților laice le revenea sarcina îndrumării, înființării și supravegherii școlii și a învățământului. Prin aceasta, regulamentul căuta să transpună în practica politică una din ideile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fată de Rusia, în condițiile manifeste ale influenței sporite a acestui concurent serios în exercitarea unui control absolut asupra estului și sud-estului european. Regulamentul stabilea, în spiritul ideilor iluministe ale epocii, de ridicare a gradului de instrucție și cultură a clerului, înființarea unui Seminar ortodox la Suceava, pentru nevoile bisericii bucovinene, ca școală latinească, dar cu limba de predare română. Pentru conducerea acestei școli, care urma să pregătească viitorii preoți, a fost adus, în primăvara anului 1786, de la Karlowitz, ieromonahul sârb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din perspectiva mentalității unui mare boier, structura societății românești din Bucovina acelui timp. Conceptul cu care operează în scrierile sale este acela de "stare", deosebind o stare privilegiată și una neprivilegiată. Spre deosebire de scrierile politice din Principatele Române 37, el consideră clerul o stare distinctă deși acesta "din cauza multitudinii sale și după felul guvernământului oriental recunoaște puterea instituită de afacerile lumești"38. În privința stării boierești, ideile sale sunt similare celor dominante în Țările Române în a doua jumătate a secolului al XVIII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
revoluția de la 1848139. Față de biserica ortodoxă bucovineană, noul șef al Administrației Bucovinei a încercat să ducă aceeași politică de subordonare a bisericii față de stat, ca în perioada iosefinistă, care viza, pe de o parte, ridicarea nivelului cultural și moral al clerului, iar pe de altă parte, creșterea gradului său de implicare în sprijinirea acțiunilor oficiale ale statului habsburgic, dar și în educarea maselor, mai ales a celor din mediul rural, în spiritul supunerii față de autoritatea instituită în stat, al loialității față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să o respecte "cu strășnicia cea mai vârtoasă spre deplină urmare"154. Un an mai târziu, deplina libertate a oricărui locuitor ajuns la maturitate de a se căsători era restrânsă, conform ordinului Administrației Bucovinei. În înștiințarea episcopului, ce făcea cunoscut clerului decizia autorității politice, se specifica, în mod expres, că locuitorii de condiție nenobilă nu mai aveau voie să se cunune "fără știre stăpânilor ce vor ave", iar preoților li se interzicea să oficieze căsătorii "până nu vor aduce țidule acei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
individuale anterioare, conform cu politica dusă în acea perioadă de reacțiune conservatoare la scara întregului Imperiu habsburgic. Realizarea multora din dezideratele politice promovate de Vasile Balș în domeniul ecleziastic, în calitate de căpitan al Bucovinei, impuneau creșterea gradului de cultură și educație a clerului ortodox din provincie, drept condiție esențială. Pentru formarea și educarea viitorilor preoți fusese înființată anterior o Școală clericală, al cărui sediu a fost stabilit mai întâi la Suceava, iar apoi, după anul 1789, la Cernăuți 156. Această școală teologică ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina și chiar înființarea de astfel de școli în fiecare eparhie 160. Ca urmare, în mai 1791, Cancelaria Aulică Boemiano-Austriacă din Viena notifica Cancelariei Illirice că s-a luat hotărârea ca, atunci când se va deschide Seminarul general din Carloviț pentru clerul greco-neunit, să fie trimiși acolo și cei din Bucovina, pentru a dobândi cunoștințele și pregătirea teologică necesară 161. Pe baza hotărârii Curții din Viena se decidea că viitorii elevi interniști din Bucovina, care doreau să urmeze cursurile Seminarului carlovițean, trebuiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
biserica ortodoxă, ca o practică moștenită de la regimul turco-fanariot, a acționat pentru curmarea acestor stări de fapt, ceea ce l-a pus în conflict cu episcopul Daniil Vlahovici și apropiații săi. Mai mult, putem considera că acest conflict între administrație și cler, ce se constituie într-o prelungire a luptei dintre stat și biserică în perioada iosefinistă, are și anumite conotații naționale, dat fiind faptul că Balș, ca naționalist moldovean și iosefinist, dorea o biserică etatizată, națională și de limbă română și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vecin pe omul său de încredere, Mihalachi Cernovschi, spre a face cunoscut tuturor celor interesați vestea despre vânzare 258. La aflarea știrii că statul austriac, în calitate de factor disponent al Fondului bisericesc ortodox al Bucovinei, avea intenția de a vinde moșiile clerului bucovinean situate în Moldova, marele negustor aromân Teodor Musteață (Mustață), stabilit de scurtă vreme în Bucovina, a înființat o tovărășie cu boierii moldoveni Nicolai și Iordachi Russet, Iordachi Balș, Panaioti Casimir și Constantin Carp, în vederea cumpărării moșiilor în bloc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
guvernării turcești, astfel implorăm Prea înalta voastră milă ca aceștia, având în vedere fostele lor încălcări, să fie deviați de acum înainte de la netrebnicii prin dispoziții legale și să li se indice să tindă către o comportare mai cuviincioasă. Boierii, clerul, ca arhiepiscopul, episcopul și stareții mănăstirilor au fost întotdeauna scutiți de oricare fel de contribuție, dar ei trebuie să achite cunoscuta impunere a goștinei și a deseatinei, deși erau scutiți, pe măsura stării și demnității lor, de o anumită cantitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
starea clericală depășește cu mult, atât ca număr, cât și ca moșii, pe cea seculară, astfel lămurirea amănunțită care urmează ar putea fi remarcabil de hotărâtoare pentru necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din Bucovina posedă cele mai multe moșii și care reprezintă cea mai mare parte a provinciei. Clerul se împarte în episcopul de la Rădăuți și mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la Rădăuți, este neîndoielnic cel dintâi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
astfel lămurirea amănunțită care urmează ar putea fi remarcabil de hotărâtoare pentru necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din Bucovina posedă cele mai multe moșii și care reprezintă cea mai mare parte a provinciei. Clerul se împarte în episcopul de la Rădăuți și mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la Rădăuți, este neîndoielnic cel dintâi din întreg clerul Bucovinei, totuși puterea sa se exercită numai asupra popilor care fac parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]