7,569 matches
-
așa... vă spuneți tovarăși... treaba voastră. Nu știu cum vei fi „tovarăș” cu activiștii de care vorbeai. Stângaciul: ...de călătorie spuneam. Activiștii sunt îndrumătorii noștri spre societatea egalitarista. Iar cărțile sunt suvenționate de stat. Statul ne v-a da banii... Se aude clopotul de pe punte, apoi vocea căpitanului vasului într-un difuzor, spunând: „Toți călătorii apți de muncă să urce de puntea de comandă. Trebuie să pregătim vasul pentru a rezista la o furtună anunțată”) Dreptaciul: Mă duc să dau o mână de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
că forța a proletariatului, producătoare de plusvaloare... *** Scenă 9. (Intra Dreptaciul agitat) Dreptaciul: Se anunță furtună. Toți pasagerii, atâția cât suntem, cu mic cu mare, este necesar să iasă pe punte și să ascultăm de ordinele căpitanului. Cand o să bată clopotul de pe punte trebuie să fim prezenți în careul de comandă. Stângaciul: (intrigat) Să ne mai lase și căpitanul cu... ordinele lui. Fără mâna dreaptă ce pot să fac? Eu sunt muncitor cu... gură! (râde sec) Dreptaciul: Trebuie să-l ajutăm
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
cel mai mult ... era socotit un activist bun. Cu toate că nu spunea nimic concret. Chiar dacă bătea apă în piua, cum se spune. O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței. Dar cred că ... oamenii s-au deșteptat! (Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului) Vocea căpitanului: Om la apă! Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: Mă duc să văd ce se întâmplă. Poate au nevoie de o mână de ajutor. (Iese precipitat. Se aud
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
slujba celor 12 evanghelii, iar postul din Vinerea Mareera foarte dur. Astfel, în curățime sufletească și curățenie trupească, sebeșenii întâmpinau Sărbătoarea Învierii. Sfintele Paști De te aflai în Noaptea Învieriila Sebeșul de Sus, nu o puteai uita: se auzea dangătul clopotelor și se bătea toaca, și de la întrarea în sat, puteai auzi vocea autoritară a părintelui Tatu, rostind: Deschideți, voi, boieri, porțile Raiului, să intre Împăratul Măririi!și-apoi, Veniți de luați Lumină!-, iar când ajungea în fața Altarului, se întorcea cu fața la
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
în Imperiul Austro-Ungar, 88 de familii din Șinca Veche, pentru a-și putea păstra credința ortodoxă și a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste crește și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul și-ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în siguranță, în
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste crește și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul și-ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în siguranță, în pădurile situate în amonte pe valea Șincii s-au oprit și s-au așezat în jurul unei mănăstiri ortodoxe situate pe dealul „Ghie". Au defrișat pădurile, au
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
APĂ VIE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului sigur ai un complice liniștea șerpuiește sub fiare în universul meu pitic racii își scriu testamentul casele sunt din zahăr și plouă des clopotele respiră în mijlocul odăii un ecou șchioapătă e nou pe aici grădinarul de serviciu culege trandafiri albi îi colorează cu sângele plimbă eșafodul peste pleoapele mele sunt în cămașă de forță strig câte sfori în actul acesta câte sfori?! hambarele au
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
mătușile lui, chiar de când era copil. Apoi, când deja devenise un poet cunoscut, maicile îi spuneau „domnul Eminescu“. Aici, în mănăstire, era scutul lui de protecție. Îi plăcea, se spune, să străbată, singuratic, poienile pădurii din apropiere, să asculte sunetul clopotelor și toaca. De altfel codrii aceștia, ai Merei, cum li se spunea în trecut, se regăsesc, vizual, în multe dintre poeziile sale“, povestește maica Ambrozia. „Aici, în căsuța de lângă biserica mare, a compus «Călin, file de poveste». Cred că încă
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
treci ! „Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o Și totuși când pe dânsa cu țărână-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă Și aș fi vrut cu dânsa ca să mă puie-n groapă... Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam : unde ești, mamă ? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau râu Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu.” Eminescu, când venea pe acasă, se ducea la movila de pământ
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
unde sălășluiesc iepurii și dropiile. Drumul vieții Părintelui Mihail Milea a fost stabilit dinainte, ca o descoperire de „Sus”, din „dar ceresc” și de timpuriu a simțit atracție sempiternă față de creștinism. Înălțându-se pe vârful picioarelor, bătea cu degetele usna clopotului de la biserica de peste drumul casei părintești și auzind cântări de îngeri și simțind adiere miraculoasă de aripi, a fost atât de sastisit și de fascinat de tărâmul, doar de el văzut încât i-a devenit convingere și chemare irezistibilă, predându
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
paznicului de noapte și asculta mărturisirile pașilor de sub frunze. Trecea-n fugă un sfert de lună, cu buzele mirosind o gutui. Felinarul din palma aleii moțăia pe veșmântul de iarmaroc al băncii ce mai păstra în buzunar fotografia trupului tău, clopot ciocnit de clipa lutului suit în mine. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: POEZII / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]
-
mașină căzuse acea parte din tei, de unde pleacă ramificațiile coroanei din trunchiului bătrân, care însemna câțiva arbori maturi puși laolaltă. Cuvintele profesorului. dr. Popescu s-au izbit de timpanele Emanuelei cu forța unei lovituri de ciocan. Răsunau precum dangătul unui clopot ce nu-și sfârșește ecoul: “Doamna doctor Străinu!” Mintea Emanuelei se chinuia să înțeleagă... Un frison o cutremură zdruncinându-i întregul corp: “Nu se poate!... Nu!... Doctorița Străinu? Daniela?... Nu se poate!” Pașii au purtat-o aproape instinctiv către zona
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
lui Dumnezeu și al omului Martie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe, cale de câteva grădini și case, clopotul Bisericii Olari se leagănă încet chemând credincioși la vecernie și la Sfântul Maslu. Privesc peste gardul bisericii retrase într-o parte a unei curți - atât cât să facă loc unei alei înguste, strajuită de doi brazi înalți și câteva straturi
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
pustiit. E vie și lucrătoare, plină de oameni, fiindcă la Biserica Olari, vii numai și numai din dragoste, pentru Dumnezeu și pentru părintele slujitor. Aștept iar preț de câteva gânduri. Cineva mă invită înauntru, dar ceva mă reține. Parcă și clopotul are o poticnire în glas. Părintele Vasile Marinescu a ieșit la pensie și nu mai slujește aici. Acum vreo doi, trei ani, când venisem pe-aici cu colegii de la Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeș, părintele ne vorbise despre libertate
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
unui om. Un slujitor al Domnului și al omului care și-a sfințit locul. Îi simt lipsa. Biserica e mai rece, mai tristă, mai puțin vie decât era atunci când în altar se deșira inima preotului Vasile Marinescu. Un dangăt de clopot mi-a întrerupt amintirile, gândurile... Se sfârșise slujba de vecernie, credincioșii ieșeau din biserică, făcându-și ultima cruce și ultima rugăciune pentru ziua respectivă. O doamnă între două vârste mă privește blând și oftează: „Mâine seară mă duc la biserica
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
trofeele câștigate prin spirit și adversitate. De pe dealurile dezvelite care înconjoară cetatea, soarele reînnoirii îți atinge fruntea și-ți binecuvântează surâsul. Duhul iertării se înalță peste sufletele căzute în păcat și din umbra păianjenului neobosit în țesere, străbat razele luminii. Clopotele catedralelor bat și absorb sub sunete tristețe și bucurie. Nu știu dacă ar crede cineva iubirea un păcat , când de fapt este o trăire, un continuu zbucium, o sete de adevăr și dreptate, o rugăciune îndreptată prin cuvânt spre biruință
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache stau pe gânduri hotărârea se amână. ascult... vitraliile lasă ziua să treacă. între ruga mea și a îngerilor sunt trei sfere. le văd între clopote. ajunge cerul. ți-am spus să taci. ai uitat... râde crucea. cutremurând centrul, cuvintele respiră poezie... Referință Bibliografică: gândul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne
GÂNDUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357902_a_359231]
-
Patria, spune Alecu Russo, e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii... dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... zbieratul turmelor, când se întorceau în amurgul serii de la pășune... fumul vetrei ce ne-a încălzit în leagăn, înălțându-se în aer... barza de pe streașină, ce caută duios spre câmpie... și
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
PRIMĂVARĂ. AMÂNATĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului viață. ca o primăvară mereu amânată, luneci sub pașii mei de gânduri. asculți doar potcoavele răsturnate ale minciunilor. tensiuni se adună în clopotul de iarnă iar toamna, mă lasă mereu pe scaunul mic de copil, din camera păpușilor. mă sperie ochii păpușilor. nu mai plâng. răvășesc stoluri de vrăbii... una îmi lasă un țipăt scurt în timpanul stâng. nu știe să iubească. nu
DE PRIMĂVARĂ. AMÂNATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357934_a_359263]
-
că-n zadar fac eu la semne gerului, că nu se-ndură să-și mai piardă din valori, să se-ntoarcă la punct fix ca să nu dau iarăși chics cum am dat de-atâtea ori și ascult cum bate vântul clopotele la biserici veneticii din americi invadează iar pământul noaptea care trece greu pe un alt meridian tainicul obsidian e de fapt un panaceu Referință Bibliografică: viața e un fel de krieg / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419
VIAŢA E UN FEL DE KRIEG de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357962_a_359291]
-
găsit într-o stare deplorabilă. În vara anului 1925 a renovat complet biserica parohială, cu hramul Buna Vestire, făcându-i temelie din beton armat, consolidări la zidărie, învelitoare din tablă de fier și pictură nouă. A cumpărat un al doilea clopot, veșminte și diferite obiecte de cult și a împrejmuit cu gard de stejar curtea bisericii, separând-o de cimitir și de casa parohială. În anii următori a reparat din temelie până la acoperiș cele două biserici filiale, Sfântul Nicolae și Sfântul
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
cel ce știe din Scriptură, Pentru credința care ne desparte Eu altor neamuri nu le-am purtat ură. La orice închinare mă voi duce Nu-mi trece nicio umbră peste gând Și dacă cineva nu-și face cruce Când aude clopotul plângând... Genunchii ce se frâng lângă icoane Să-și mântuie în pace jertfa lor, Copil crescut pe dealuri transilvane Jignirile de orice fel mă dor... Așa m-au învățat în vremuri grele Părinții mei, părinte sunt și eu, De undeva
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
toporași, Ies la marginea pădurii. . . mieii, zburdă pe imaș, Iar spre seară, când te-mbată, un miros de aer pur, Stai și-ascultă cum ECOUL, din pădurile din jur, Se revarsă peste sate, c-o ușoară tânguire. . . . Bat vibrând, neacordate. . .CLOPOTE LA MĂNĂSTIRE!. În genunchi, ridică-ți ochii și privește spre în sus, Într-o scurtă rugăciune, implorându-L pe ISUS : ,,DOAMNE, am un OF în suflet și prea multe rău mă dor, Lasă-mă să-mi alin OFUL, lângă susur
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
recitită „de cincizeci de ori"(25)). Nu doar opera este cunoscută în profunzime, ci și ceea ce s-a scris despre ea, criticul descoperind o manieră nouă de abordare a acesteia. Romanul lui Mateiu Caragiale este analizat în integralitate, ca „unitar clopot înlăuntrul și la adăpostul căruia se oploșesc atât romancierul, cât și cititorii, împărtășindu-se din superbia unei aceleiași bogate și darnice fantasme"(26). O altă problemă abordată de Nicolae Steinhardt este biografismul căruia îi neagă valoarea reală în interpretarea literară
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
nativ. În astfel de situații se luau măsuri severe de pază pentru asigurarea securității locului. La înălțimea și izolarea din munte unde se afla locul nu era telefon, distanța până la sediul minei fiind destul de mare, astfel că s-a bătut clopotul de alarmă. Între timp cei prezenți au fost opriți la locul cu pricina și nu mai puteau pleca nicăieri. La scurt timp au apărut un grup de soldați înarmați și șefi care se găseau la sediul minei de la suprafață. Măsurile
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]