2,440 matches
-
Artă Plastică din ClujNapoca (1954-1958). A urmat cursurile Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima“ din același oraș (1958-1963). Absolvent al clasei de violă - prof. univ. Mihai Chioreanu de la Conservatorul clujean, Gaspar Márkos a activat un timp ca instrumentist în orchestra Filarmonicii clujene, de unde sa transferat, în 1963, la Filarmonica ieșeană, când își începe și cariera didactică - profesor de violă la Liceul de Artă „Octav Băncilă“ din Iași (1963-1973). Rezultatele strălucite l-au recomandat ulterior pentru cariera universitară, pe care a îmbrățișat-o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de 10 ani, așa cum arată și profesorul Crișan Mircioiu, putem spune, fără teama de a greși, ca Petru Ir. Pogângeanu a pus bazele teoretice și practice ale învățământului de fizica la Facultatea de Farmacie a Institutului de Medicină și Farmacie clujean, sau, altfel spus, este creatorul acestui învățământ, fapt recunoscut unanim de clasă academică clujeana. În toată această perioadă, profesor și decan al Facultății de Farmacie a fost Erwin Popper, care a avut un rol deosebit în evoluția problemelor didactice, științifice
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a greși, ca Petru Ir. Pogângeanu a pus bazele teoretice și practice ale învățământului de fizica la Facultatea de Farmacie a Institutului de Medicină și Farmacie clujean, sau, altfel spus, este creatorul acestui învățământ, fapt recunoscut unanim de clasă academică clujeana. În toată această perioadă, profesor și decan al Facultății de Farmacie a fost Erwin Popper, care a avut un rol deosebit în evoluția problemelor didactice, științifice și administrative, iar asistent la catedră de fizică a fost dr. Leontin Pop. Că
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
supusă celei mai severe morale că și verbul a tăcea, a fi riguros cu tine însuți în actul rostirii, când acesta nu este strict necesar sau când nu are suficient temei obiectiv”. Profesorul Florin Marin, în volumul Școală de Farmacie Clujeana publicată în anul 2004, caracterizându-l pe profesorul Petru Pogângeanu, spune: A rămas în amintirea celor care l au cunoscut ca un om activ, cu înalte preocupări intelectuale, cult, bun, sufletist și mereu în acțiune. Profesorul dr. Crișan Mircioiu, vorbind
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
substanță, pe cât posibil ușor de folosit, pentru descoperirea adaosului”. Comunitatea sătească ceruse Încă din 1839 Guberniului Transilvaniei expulzarea evreilor locali. Faptul că cererea sătenilor nu a fost Îndeplinită i-a făcut să recurgă la acest tip de acuzații. O publicație clujeană din epocă a comentat cu sarcasm incidentul : „Cei din Geoagiul de Sus poate nu ar trebui să caute În vitriol și altele asemenea cauza caracterului dăunător al rachiului, ci ar putea s-o afle În uzul nemăsurat al acestei băuturi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celor doi prieteni : „Cred într-adevăr că nu e nimic de făcut în acest oraș-mormânt. [...] Prefer Sibiul unde cel puțin am continua senzație că mă închid definitiv. Adaugă și poezia neschimbată a Sibiului și vei înțelege lipsa mea de tentație clujeană. Așadar, pe curând, la București !” . Pentru Radu Stanca, Bucureștiul aduce speranța unei revitalizări a spiritului cerchist, însă Ion Negoițescu (Scri- soa rea din 30 aprilie 1947) întâmpină cu o mare mefiență capitala ; este vorba de o inaderență constitutivă și de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
solidificat o parte din trecutul meu? Am s-o păstrez, castana aceasta, culeasă de pe asfaltul Căii Victoriei, care mă face să mă gândesc nu numai înapoi, ci și înainte: din bagajul pe care mi-l pregătesc, această „mostră” de copilărie clujeană nu poate să lipsească. Un pumn de castane trebuie să ajungă, neapărat, cu mine în paradis. Dacă voi fi acolo, veți fi și voi cu mine acolo. Vă promit! * Nu am vorbit până acum despre Cati, fetița cu doar câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fericite amintiri ale mele. E foarte important ca în sufletul fiecărui om să existe un asemenea stoc de lecturi veșnic hrănitoare. * În calendarul adolescenței mele, acea seară de la sfârșitul lui mai 1954 se înscrie ca data uneia din experiențele mele clujene miraculoase. Fereastra camerei în care dormeam atunci era deschisă, stăteam cu coatele rezemate de pervaz și priveam în jos, în stradă. La ora aceea strada Matei Corvin, îngustă ca un canal, se anima brusc, de parcă cineva ar fi făcut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Într-o seară de la sfârșitul lui mai 1954, am simțit o sfâșietoare nevoie de fericire însoțită de convingerea că o voi întâlni, negreșit, curând. * Cum și când s-a format gustul meu ( cinematografic)? Pe la 18 ani, sub influența unui prieten clujean, intelectualicește mai evoluat decât mine, prin discuții și controverse. Ultima eroare în materie se numește Vagabondul, celebrul film indian cu și mai celebra sa melodie. Mie mi-a plăcut. Lui - nu. Până la urmă, tot reflectând la obiecțiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atunci destul de rotofei, și replica lui mi se părea plină de haz. În primăvară (1955) am abandonat Politehnica pentru ca în toamna aceluiași an să fiu din nou în anul I, de data aceasta la Filologie. În intervalul celor doi ani clujeni de facultate (unul la mecanică, celălalt la „română”) domeniul în care am progresat cel mai mult a fost... muzica. Aproape toate facultățile din orașul de pe Someș obișnuiau în acei ani să organizeze audiții muzicale, cu picup-uri azi anacronice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mi se întâmplă să reascult acele câteva măsuri predestinate parcă numai mie. Ce uimitoare această capacitate a muzicii - un fluid în care „îngheață” un alt fluid - de a fi depozitara și păstrătoarea „pe viață” a comorilor noastre sufletești! Audițiile muzicale clujene au reprezentat o experiență esențială a formației mele spirituale. Semnalez atenției cronicarilor „obsedantului deceniu” acest impresionant fenomen ce li se va părea probabil idilic și minor, dar în care eu văd o formă de libertate inventată spontan de tinerii acelei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dej, de unde, apoi, o ajutase să se transfere la Cluj. Cu vreo zece ani mai tânără decât mama, blondă, subțire, curată, ordonată, era deosebit de corectă în relațiile cu oamenii, de o cinste rară. Probabil că încă de pe atunci, din perioada clujeană a cunoștinței noastre, suferea de unele scrupule și suspiciuni exagerate care, cu timpul, s-au accentuat și, amestecându-se cu însușirile devenite ticuri și manii (un prosop de care te-ai folosit așezat „frumos” pe tăblia patului, „să se usuce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
minte întrebarea dacă acele rândunele venite atât de aproape de mine în acea dimineață de octombrie nu sunt cumva suflete... În noaptea care de-abia a trecut - azi e joi, 1 noiembrie 1990, ziua morților la catolici și în copilăria mea clujeană - am visat-o pe tanti Olga, moartă de șase săptămâni (sâmbătă, 27 octombrie, Doina i-a făcut parastasul cuvenit). Am visat-o moartă, întinsă pe masă, așa cum a stat două zile la ei acasă, în Floreasca, dar parcă nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un basm, ca în Ivan Turbincă ajunge în rai. Nimerit într-un loc străin se simte la început stingher, dar, în curând, observă că este recunoscut, bine cunoscut aici (de pisica Țiți și de câinele Astra, din vremea copilăriei sale clujene, de rața din povestirea Rața de Varlam Șalamov, acum izbăvită și înălțându-se în zbor drept deasupra capului său, de soldatul-șofer care se înecase transportând muniție cu un camion de mare tonaj peste un lac - nu destul de - înghețat și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Conul Leonida față cu reacțiunea de Matei Socor, opera Revuluția de Adrian Iorgulescu, D’ale carnavalului de Emil Lerescu, aceeași temă D’ale carnavalului de Hary Bella (reluată în muzicalul compus pentru premieră la Opera clujeană), generoasa temă a inspirat muzica pentru baletul D’ale carnavalului, imaginat în 1989 de Laurențiu Profeta, apoi Un pedagog de școală nouă de Anatol Vieru În ultimul timp, tânărul compozitor ieșean Leonard Dumitriu compune, după schițele lui Caragiale, operele de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
calitativ, pregătit de Doru Morariu, care să nu aibă complexe interpretând convingător, în alt mod (adică în mișcare), față de cum erau obișnuiți (static), în concert. Sarea și piperul a fost, de data aceasta, apariția la rampă a unui tânăr bariton clujean, Adrian Mărcan, în rolul lui Figaro. El a cucerit auditoriul cu celebra Cavatină a lui Figaro din actul I. Verva sa, neastâmpărul, calitatea deosebită a glasului cu un timbru plăcut și inteligența scenică s-au menținut până la ultima notă cântată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din primul plan. Cu toate acestea, chiar dacă în momente dificile nu puteau urmări dirijorul, datorită siguranței muzicale, soliștii au dovedit că sunt buni profesioniști, nefiind decalaje pe parcurs. Trecând la ceilalți protagoniști, voi remarca mai întâi interpretul lui Bartholo, baritonul clujean Peter Herz care a conturat o presatație de zile mari împreună cu ceilalți doi menționați. În plus, firescul interpretării a reliefat un personaj credibil, chiar dacă ridicol uneori, fără să pară ramolit, cum de obicei este interpretat acest personaj, cu vădite pretenții
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
căpătat culoare feminină plăcută, atribuită unui personaj care solicită o tehnică vocală sigură, pe care a dovedit-o, predispusă fiind de asemeni la un joc firesc și credibil. Ca și cum ar fi fost vorba de o întrecere între soliști ieșeni și clujeni, în replică feminină, cu un rol de mai mică anvergură decât cele cu care ne-a obișnuit pe scena Operei ieșene, Marinela Maxim-Grierosu a apărut în rolul Bertha. Ea a conturat o credibilă bătrânică, punând în evidență și un frumos
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
I. Ceaikovski din Moscova, ca aspirant, și apoi la Conservatorul N. R. Korsakov din St. Petersburg, unde a avut profesori renumiți. Experiența demonstrată astăzi, căpătată începând cu 1955, când a venit în țară, înființând împreună cu același strălucit dirijor Antonin Ciolan Filarmonica clujeană, a continuat apoi din 1959, la Iași, printr-o lungă perioadă, ca director-dirijor, și mai apoi până la pensionarea din 1986, ca dirijor. Profesor la Liceul de Arte Octav Băncilă și la clasa de orchestră de la Universitatea de Arte George Enescu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din Iași, era printre puținii care dăduseră de gustul succesului, cuprinși de mirajul scenei. Încă din 1947, ca elevă în ultima clasă a Școlii Normale, a fost distribuită în rolul Ileana din opera La șezătoare de Tiberiu Brediceanu, împreună cu studenții clujeni. Succesul obținut la acest debut și încrederea acordată de profesioniștii de elită ai Clujului au încurajat-o să urmeze cursurile Conservatorului Gheorghe Dima din orașul adolescenței sale. După absolvire, pe scena Operei Române din Cluj, a fost apreciată de melomani
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
în anii începuturilor instituției mustea la tot pasul dorința de afirmare muzicală, unde cuvântul de ordine era performanța artistică) i-a asigurat consacrarea definitivă. Prin pregătirea sa muzicală temeinică, precum și cu o bună școală de canto deprinsă de la marile cântărețe clujene Lya Hubic, Stella Simonetti și Ana RozsaVasiliu, a atras de la început atenția primului-dirijor Radu Botez, care pregătea spectacolul inaugural din 3 noiembrie 1956. Astfel, alături de celelalte două colege cu glas frumos, Rozina Angelescu și Livia Rusu, a realizat, în cele
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Dumnezeu e oțelar“. O afirmație deloc imbatabilă, pentru că Atotputernicul a fost revendicat, între timp, de multe alte bresle. De ce strict oțelar? Celelalte ocupații ce au? De ce nu student (de la Sportul Studențesc), marinar (de la Farul), miner (de la Jiul) sau măcar ceferist clujean? Teoretic, Dumnezeu n-are carte de muncă, dar iată cum diverse combinate ale patriei vor să-L angajeze, măcar part-time, urmînd să-L treacă pe state în funcție de îndeplinirea obiectivului la final de sezon. Plebeii peluzelor n-au cum să nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
îndeajuns cunoscute. T. urmărește să facă vizibile aceste „minunate înfăptuiri artistice” care „s-au desfășurat aproape în taină” (Rostul revistei „Teatrul”). Alături de popularizarea unor texte dramatice importante, se pune accent pe informații din actualitatea teatrală și se subliniază importanța teatrului clujean, care „ar putea să ia asupra lui sarcina de a purta răsunetul cuvântului și al artei românești pe tot cuprinsul Ardealului” (Teatrul de vest). Rubrici: „Informații teatrale”, „Cronica dramatică”, „Ecouri”, „Medalion artistic”, „Artiștii noștri”. Versurile sunt semnate de Zaharia Bârsan
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
exact intenția alcătuitoare, „metoda” criticului și o definiție a exercițiului critic înțeles ca „incidență” a unei subiectivități care pune în ecuație literatura, critica, istoria și teoria literară. Culegerea este doar aparent eclectică și atestă maturitatea unui critic format la școala clujeană postbelică, ilustrată de Iosif Pervain, Mircea Zaciu, Ion Vlad ș.a. T. abordează teoretic probleme ca „tradiție și inovație”, „actualitate”, „autenticitate”, elaborează un studiu tematic despre „poezia de amor”, dar și unul aplicat despre „tehnica versului” (de la Miron Costin și Dosoftei
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
operei lui D. R. Popescu, o încercare de a aproxima identitatea spiritului creator, sistemul de simboluri și universul imaginat de prozator și dramaturg. În Poezia poeziei de azi (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt inserate profiluri dedicate unor poeți clujeni și ieșeni. Abia după un deceniu T. va reveni în peisajul editorial, întâi în ipostază de poet, cu volumele Dimineața amurgului (1994), Școala morții (1997), Defăimarea bătrâneții (1998), Elogiul tinereții (2000) și Tratat despre iubire (2003). Poemele vădesc un liric
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]