3,228 matches
-
dus la școală? — Nu, spuse ea impasibilă. Bunicul pretindea că n-aveam nevoie de școală. M-a învățat el tot ce trebuia să știu: de la engleză și rusă până la anatomie... totul. Mătușa m-a învățat să fac mâncare și să cos. — Mătușa? — Nu era chiar mătușă adevărată. Era de fapt menajera care stătea la noi și făcea gospodărie. O femeie admirabilă! A murit de cancer acum trei ani. De când a murit ea, am rămas doar cu bunicul. Deci n-ai fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a pus să-mi fac bagajele și-am plecat imediat. N-am apucat nici să merg la toaletă. Dar înainte de asta? Am făcut eu ceva, dar nu-mi aminteam exact. A, da, am fost la doctor. Cred că mi-a cusut rana. Nu mai știam cum arăta, dar sigur a fost doctor. Era îmbrăcat în halat alb. M-a cusut deasupra părului pubian. Oi fi făcut pipi înainte sau după aceea? Nu mai știu. Cred că nu. M-ar fi durut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înainte de asta? Am făcut eu ceva, dar nu-mi aminteam exact. A, da, am fost la doctor. Cred că mi-a cusut rana. Nu mai știam cum arăta, dar sigur a fost doctor. Era îmbrăcat în halat alb. M-a cusut deasupra părului pubian. Oi fi făcut pipi înainte sau după aceea? Nu mai știu. Cred că nu. M-ar fi durut cu siguranță și mi-aș aminti. Cum nu-mi aminteam, probabil că n-am făcut. Câte ore or fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mic apartament situat la etajul 4, pe străduța Disciplina, în inima orașului vechi. Locuința era îngustă, iar mobila simplă și esențială. Venitul familiei era neînsemnat. Tânăra soție a căutat să consolideze slabele intrări financiare ale bărbatului îndeplinind anumite munci ocazionale: cosea, spăla și călca rufele hanului San Lorenzo. Soții Calabria au avut șapte copii: Teresa, Benedetto, Giovanna și Cecilia - care au murit în primii ani de viață - și apoi, iar Teresa, Gaetano și, la urmă, al nostru Giovanni. Despre copilăria lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
considera pe Giovanni ca pe un fiu de-al ei natural. Spunea în afecțiunea ei: «Giovannino al meu!». Și îl iubea și îl alinta cu ochii și cu inima. Buna și simpla bătrânică încerca să se facă utilă în casă, cosând ciorapii, cârpind pantalonii, spălând farfuriile și înlocuind-o pe doamna Angela atunci când era plecată timp de câteva ore pentru a munci în altă parte. Se ruga, se ruga, se ruga. Avea bătături la degete de la făcutul rozariilor», spunea don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gândiți acasă! O furtună de protestări se înălță și un scandal, fără precedent în Camera română, izbucnește. ședința a fost suspendată. A doua zi, Matei Corbescu a căutat să-și explice cuvintele, dându-le un înțeles neinjurios, dar explicația era cusută cu ață albă. Tache Ionescu a trecut atunci pe față în opoziție. La jumătatea lunii aprilie a murit la Viena Petre Mavrogheni, fost ministru de Finanțe în cabinetul Lascăr Catargiu, fost ministru plenipotențiar, una din capacitățile financiare ale țării. [gheorghe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cum se organizau și în școli dar și la căminele culturale și cluburile sindicale, printre care s-a cerut să se spună de către cineva explicația cuvântului “păpârstac”. Eu știam cuvântul de la bunica că-mi cerea să-i dau degetarul să coase, dar dânsa îi zicea năpârstoc. Am răspuns eu, sigur, am luat nota 10, și colonelul, examinatorul, m-a întrebat de unde știu. Știam nu numai că degetarului fără fund, ci și la un copil mic, dar și unui om de statură
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vitele la păscut, cu puțină știință de carte la început că orice peniță, carte sau caiet ne costa mulți bani și nu îi aveam, așa am învățat poezia, cântecele și lucrul de mână, țesutul, depănatul sculelor la vârtelniță, croșetând, tricotând, cosând fel de fel de lucrușoare pentru casă și la familiile din sat: cămăși de noapte pentru bărbați, cu floricele, bluzițe pentru fete și femei, ii țărănești pentru fetele de școală numai în flori, în special trandafiri, carpete de perete în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
întâmpla întotdeauna, dar în orice caz, oamenii erau mai buni și Dumnezeu parcă mai înțelegător cu poporănii. Se termina și cu joaca, cu cântările aducătoare de ploaie. Ni se repartizau treburile. Eu eram norocoasă că mă ocupam de croșetat, tricotat, coseam flori frumoase pe pânză, bluzițe, cămășuțe, dar mai țineam și cartea pe genunchi și învățam poezii. Ce mult îmi plăcea de Coșbuc: Ești schilav tot! Un cerșetor te-ntorci acum acasă Și ce fecior frumos erai Dar oricum ești, ce-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
șchiopătând, deabea s-a mai putut târî până în cealalt capăt al satului unde locuia și unde a avut parte de o altă surpriză. „În seara aceea, mi-am găsit casa prădată. Mare lucru de la mine nu putea lua dar era cusut cu ață albă că toată răvășeala fusese făcută în chip de răzbunare, inspiratorul fiind chiar directorul școlii căruia pe deasupra, la nuntă, îi dansasem fata mai mult decât se cuvenea. Cum stăteam la marginea satului, eram sigur că urmează și alte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. Îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai știam pe unde să ies din pădure. M-au lăsat în urma lor și m-au speriat că vine lupul să mă mănânce. Am fost adus acasă bolnav și cu încălțările rupte. Vara, când eram cam pe la aceiași vârstă, tata cosea ovăz în grădina din spatele casei și purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fecale. N- am dormit deloc, dar dimineața am ieșit la program cu echipamentul ud, dar curat. În „programul administrativ” din fiecare seară era un punct numit ”cusutul nasturilor”. Pentru executarea acestui program, trebuia să avem ac și ață și să coasem sau să întărim nasturii de la tunică sau de la pantaloni. Dacă lucrurile par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
avem ac și ață și să coasem sau să întărim nasturii de la tunică sau de la pantaloni. Dacă lucrurile par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nasturii de la tunică sau de la pantaloni. Dacă lucrurile par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus și făcea puțină umbră. M-am prefăcut că cos un nasture, fără să am în mână ac cu ață. Am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus și făcea puțină umbră. M-am prefăcut că cos un nasture, fără să am în mână ac cu ață. Am fost prins și pedepsit să fac 100 de genoflexiuni cu arma Z.B. în mâini ținută deasupra capului. Pentru că genoflexiunile le-am executat zâmbind mi-a mai dat să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să fie ceva care să ai și tu interes, m-ai înțeles? Adică nu po’ s-o chemi să-ț repare chiuveta, că doar Geta nu-i instalator. Ce? Da, Boss, asta-i ca lumea, da. Bravo, Șerif. Așea. Să coasă la goblenu ăla mare dân sufragirie. Și fii atent. Tu-i zici lu nevastă-ta că nu mai suporți goblenu, m-ai înțeles? Zici că e mâncat de molii și că să vină Geta s-o ajute să-l tragă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
zero. „Femeia mea îi foarte învățată.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să lucreze lucruri de menaj, să facă prăjituri de tot neamul, bucate la mese mari.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să coase broderii artistice, coase flori, împletește, face flanele cu mașina sau cu mâna. Uite câte talente are femeia mea!“ Acela a mai tras un zero. La urmă a adăugat: „Femeia mea are frica lui Dumnezeu și este credincioasă!“ Acela a pus
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
îi foarte învățată.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să lucreze lucruri de menaj, să facă prăjituri de tot neamul, bucate la mese mari.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să coase broderii artistice, coase flori, împletește, face flanele cu mașina sau cu mâna. Uite câte talente are femeia mea!“ Acela a mai tras un zero. La urmă a adăugat: „Femeia mea are frica lui Dumnezeu și este credincioasă!“ Acela a pus un unu înainte
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
comandanți în lupta de la movila Răbâia, de lângă Huși. Contele Alexandre d’Hauterive (1754-1830), secretarul lui Alexandru Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, călătorind de la Constantinopol în suita Doamnei, făcea aprecieri măgulitoare asupra țării. La Vaslui a descris o fată de țară care cosea: „nici ducesele noastre”, arăta contele „nu brodează atât de drăguț, cu un braț atât de frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mă amestecam în vorbele și șăgile 75 lor, îmi pipăiam din când în când cele două fâșicuri cu galbeni din buzunar, dar nu luam parte la joc. Fă-ne cinstea gazdei, îmi zise Cananău cu aer ademenitor, că doar ești cusut cu galbenii prinși de pe echipajul babacăi 76. Pune pe o carte măcar prețul biciului care era o vechitură și nu făcea mai mult de o carboavă 77. Bine zici!... Hai, zgârcitule!... Pune prețul biciului, adaose Hermeziu; ori îl pierzi, ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reproduc mai la vale, căci ea dă notă exactă a stărei noastre sufletești de atunci. LUI IACOB NEGRUZZI 111 Suflă vijelia-n geamuri, eu pe-o carte stau plecat Urmărind slovele negre, de mii gânduri spulberat. Într-un colț nevasta coasă pentru opt copii ștrengari, Care zburdă împrejuru-i și-i fac capul călindar; Eu însă n-aud nimica din furtuna de afară. Din furtuna dinlăuntru, a mea-nchipuire zboară La ce-i scris în cartea veche: anu-ntăi de Convorbiri. Și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]