2,113 matches
-
topire, precum carbonul. O anumită proporție de carbon (între 0,2% și 2,1%) produce oțelul, care poate fi de 1000 de ori mai rezistent decât fierul pur. Fierul metalic brut este obținut în furnale, unde minereul este redus de către cocs la fonta. O prelucrare ulterioară cu oxigen reduce conținutul de carbon pentru a se obține oțel. Oțelurile și aliajele din fier cu conținut scăzut de carbon, în combinație cu alte metale, sunt de departe cele mai comune metale în industrie
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
permis apoi răspândirea acestui material și a metodelor de obținere în toată lumea. Combustibilul de bază pentru aceste procese era cărbunele de lemn (mangalul). Dispariția accentuată a pădurilor din Marea Britanie a dus în secolul al XVIII-lea la înlocuirea mangalului cu cocsul, de către Abraham Darby. Acest lucru, împreună cu inventarea mașinii cu abur, a dus la Revoluția industrială. La sfârșitul anilor 1850, Henry Bessemer a inventat un nou procedeu de fabricare a oțelului cu conținut foarte scăzut de carbon, la care se sufla
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
cu carbon, la temperaturi de cca. 2000 °C, în furnale (cuptoare înalte). Aceasta permite înlăturarea sub influența temperaturilor înalte a componenților neferoși sau pământoși din minereu. În partea superioară a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub formă de cocs și un flux de genul carbonatului de calciu sau a dolomitului, în timp ce prin partea de jos este insuflat un curent de aer cald. Cocsul reacționează cu oxigenul din curentul de aer, formând monoxid de carbon: Monoxidul de carbon reduce minereul
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
din minereu. În partea superioară a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub formă de cocs și un flux de genul carbonatului de calciu sau a dolomitului, în timp ce prin partea de jos este insuflat un curent de aer cald. Cocsul reacționează cu oxigenul din curentul de aer, formând monoxid de carbon: Monoxidul de carbon reduce minereul de fier (în cazul de jos, hematit), transformându-l în fier topit și devenind bioxid de carbon: Fluxul ajută la topirea impurităților din minereu
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
lor de distilare rafinate, dar nemodificate chimic, din boabe de soia, arahide, măsline semințe de floarea soarelui, semințe de bumbac, rapiță, napi de câmp, susan, muștar Uleiuri și produsele lor de distilare rafinate; dar nemodificate chimic, din palmier, nucă de cocs, sâmburi de palmier, semințe de in;ulei de tung și jojoba,grăsimi și uleiuri vegetale fixe(cu excepția uleiului de porumb) și produsele lor de distilare Grăsimi și uleiuri vegetale și produsele lor de distilare, hidrogenate,esterificate, dar nepregătite mai departe
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
înregistrărilor video Servicii de copiere a înregistrărilor video Servicii de copiere a înregistrărilor video Clasa 22.33 Servicii de copiere a programelor de calculator Servicii de copiere a programelor de calculator Servicii de copiere a programelor de calculator SUBSECȚIUNEA DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de copiere a înregistrărilor video Clasa 22.33 Servicii de copiere a programelor de calculator Servicii de copiere a programelor de calculator Servicii de copiere a programelor de calculator SUBSECȚIUNEA DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
programelor de calculator Servicii de copiere a programelor de calculator Servicii de copiere a programelor de calculator SUBSECȚIUNEA DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
calculator Servicii de copiere a programelor de calculator SUBSECȚIUNEA DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
a programelor de calculator SUBSECȚIUNEA DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
a.p. Gaze petroliere și alte hidrocarburi gazoase, cu excepția gazului natural Propan și butan lichefiat Etilenă, propilenă, butilenă, butadienă și alte gaze sau hidrocarburi gazoase, cu excepția gazului natural Alte produse petroliere Petrol vâscos; parafină transparentă; petrol și alte tipuri de parafină Cocs petrolier; bitum petrolier și alte reziduuri din uleiuri petroliere 333 33310 33320 33330 33340 33360 33350 33370 33380 334 33410 33420 335 33500.1 33500.2 2710.00.26-.36 2710.00. .37 2710.00. .1-.2,.39 2710.00
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
sunt ulterior prăjite, proces în care sulfura de plumb se transformă în oxid de plumb, rezultând și sulfați și silicați de plumb, precum și alte metale din minereu. Oxidul de plumb este apoi redus la plumb metalic în furnale care folosesc cocsul. În acest proces, plumbul devine un lichid topit, fierbinte. Apar și alte materii care se separă și plutesc în straturi deasupra plumbului metalic topit: silcați cu 1,5% plumb și arsenuri de fier și cupru. Aceste deșeuri conțin cupru, zinc
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
cuptoare speciale numite furnale. Fontele obținute în furnale se numesc fonte brute. După compoziția chimică se deosebesc în fonte brute obișnuite și fonte brute aliate. Ele pot fi folosite în: Fierul topit obținut în furnalul înalt, venind în contact cu cocsul din partea de jos a furnalului, conține diferite procente de carbon dizolvat (de obicei 3 sau 4%), împreună cu siliciu, mangan, fosfor și sulf în cantități mai mici. Aceste impurități scad punctul său de topire al fierului pur de la 1535 °C la
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
aromatic, care are formula chimică CH. Este întâlnit în cărbuni, petrol și se obține în mod natural prin arderea incompletă a compușilor bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
obține în mod natural din vulcani și din incendiile forestiere, fiind prezent și în multe alte produse de ardere inclusiv în fumul de țigară. Până la Al doilea război mondial, cantități însemnate de benzen rezultau ca produs secundar în procesul producerii cocsului utilizat în industria fierului. În anii 1950, cererea de benzen a înregistrat o creștere substanțială, în special în industria maselor plastice, necesitând astfel extragerea mult mai productivă al acestuia din petrol. În prezent, benzenul se obține mai ales în industria
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
1966, este una din principalele rafinării de petrol din România și a fost cel mai modern combinat de prelucrare a petrolului din Estul Europei, folosind tehnologii americane. Principalele produse petroliere realizate sunt benzinele, motorinele, propanul, Gaz Petrolier Lichefiat (GPL), păcura, cocsul de petrol, propilena și sulful de petrol. Are o capacitate de 3,5 milioane tone pe an. Număr de angajați: Cifra de afaceri: În anul 1956 a intrat în funcțiune Rafinăria Nr.10 Onești, cea mai mare rafinărie din Moldova
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
procese noi de prelucrare a țițeiului. Astfel s-au construit două instalații de cracare catalitică, care prelucrează distilatul de vid obținut la prelucrarea păcurii și distilatul de la instalația de cocsare întârziată. S-a construit și o instalație de calcinare a cocsului. Între anii 1966-1970, în cadrul rafinăriei , au intrat în funcțiune următoarele instalații: de solventare a motorinei cu furfurol, partea de separare a xilenilor din cadrul complexului de reformare catalitică și instalația de fracționare gaze. De asemenea, s-a realizat creșterea capacității de
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
a motorinei cu furfurol, partea de separare a xilenilor din cadrul complexului de reformare catalitică și instalația de fracționare gaze. De asemenea, s-a realizat creșterea capacității de prelucrare la instalațiile de distilare atmosferică și în vid, precum și creșterea producției de cocs. În 1968 Onești realizează 45,7% în industria de prelucrare a petrolului în județ. Pe 1 aprilie 1969 cele două unități de pe platforma industrială, Combinatul Chimic Borzești, Rafinăria Onești și Combinatul de Cauciuc Sintetic Onești, se comasează într-o unitate
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
Călan, colonia muncitorească era formată doar din 10 case, ajungînd în anul 1918 la un număr de 78 de case. După al doilea Război Mondial, Călanul a devenit un puternic centru al siderurgiei românești, recunoscut prin producția de fontă cenușie, cocs metalurgic și piese turnate. În 1976 s-a dat în folosință casa de cultură, având o sală de spectacole cu aproximativ 400 de locuri, o sală de ședință cu 100 de locuri, bibliotecă, sală de lectură și alte spații destinate
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
Este cel mai prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica, ca urmare se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifica, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars. Antracitul este cel mai
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica, ca urmare se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifica, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars. Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din Jurasic. Conține 92 - 98 % carbon în
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica, ca urmare se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifica, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars. Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din Jurasic. Conține 92 - 98 % carbon în masă combustibila, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
construit un motor cu abur pentru pomparea apei din mine. În 1776, James Watt și Matthew Boulton au construit motoare cu abur pentru acționarea utilajelor. În 1709, Abraham Darby a topit fierul într-un furnal cu insuflare de aer, folosind cocsul. În 1752, Benjamin Franklin recunoaște electricitatea printr-un experiment cu fulgerul. În 1785, Edmund Cartwright a obținut patentul și a construit primul război de țesut mecanizat, la care suveica, ițele și vatala erau acționate mecanic. În 1815, producția de cărbune
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
1) și (2) nu se aplică pentru berea, vinurile și băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu. ... (4) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică pentru energie electrică, gaz natural, cărbune și cocs." ... Norme metodologice: 3*). Abrogat. ------------ Pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 168, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]