13,334 matches
-
în lirica lui H. și piese de o reală melodicitate incantatorie, unde învestitura simbolică a cuvântului capătă valențe estetice deosebite (Lămpi, Izvod, Colinde I, II, III). Deși în aparență nu are de-a face cu literatura, lucrarea Medicul familiei. Terapie cognitivă (Carte de învățătură pentru toate vârstele) (I-II, 1994-1997) poate fi citită și în registru literar. Umorul (surprinzător) își găsește aici o formă dintre cele mai nimerite. Stilul colocvial, tonul debutonat fac din aride sfaturi medicale nu doar o lectură
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
și epica de idei pot fi numite genuri artistice ale filosofiei nu din cauza stilului, ci pentru că: 1. întrețin un raport mimetic cu gândirea naturală; 2. își primesc unitatea nu numai din perspectiva obiectului gândit, ci și din aceea a eului cognitiv determinat ca individ, așadar din perspectiva orizontului afectiv din care se desfășoară gândirea”. Despărțirea de facto se produce abia în Ușa interzisă. „Gândirea lor era într-o parte, iar viața lor într-alta”, scrie L. aici despre filosofi. Jurnalul său
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice) 250 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări 252 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivă 254 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive 257 Capitolul 10 Principii metodologice și tehnici de asistență și terapie 10.1. Metode nonverbale 263 10.2. Arta de a pune întrebări 265 10.3. Metafora 267 10.4
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
constatărilor cifrice, ci încearcă și explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil la concepte și teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini și intenții comportamentale, teoriile socializării și învățării sociale, teoria disonanței cognitive, teoria procesului atribuțional, factorii motivaționali și luarea de decizii etc. Prognoza demografică este strâns legată de cea a planificării familiale, care, la rândul ei, este și o problemă de sisteme de valori și atitudini. Intersecțiile dintre istorie și sociologia familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reușesc într-o mare măsură - la o viziune holistică (sistemică), integrând date din mai multe discipline științifice, în particular din istorie (comparația în timp), din etnologie (comparație spațio-culturală), din economie (problema costurilor) și din psihologia socială (valori, atitudini, percepții, mecanisme cognitive ale grupului familial). De remarcat, de asemenea, că în manualele de sociologie (și antropologie) sunt incluse teme de intersecție cu asistența socială, sub sintagma „probleme ale familiei” (comunicare defectuoasă, abuzul față de copii, violența etc.). 1.3. Tendințe actuale în studierea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aibă - ca orice poveste - un început, o evoluție spre punctul culminant presărată cu dramatisme și un deznodământ. Ei introduc, voluntar sau nu, coerență și acolo unde ea nu există. Remarca sociologului francez nu este singulară. În literatura de psihologie socială (cognitivă), fenomenul producerii economiei de gândire și memorie prin coerență de „fir roșu” este des invocat (vezi și Iluț, 2000). Dar tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și antropologie culturală, arată cât de diverse sunt modalitățile de relatare a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
clasice de etnobotanică, etnomuzicologie și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal tot o metodă de împrumut din lingvistică, analiza componențială - descoperirea metodelor de organizare a materialului cognitiv la nivelul diverselor colectivități culturale; astfel încât, descrierile și teoriile etnologului (antropologului) nu vizează acum numai datele, faptele ce privesc grupul, ci și descrierile și „teoriile” grupului referitoare la acele fapte și date. Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
temeiul evenimentelor ce nu se înscriu de la început în supozițiile și codurile existente, forțându-le să se subordoneze coerenței de ansamblu. La nivelul cunoașterii comune operează deci reflexivitatea, ceea ce ar reprezenta corespondentul empiric cotidian al raționalității științifice. Reflexivitatea înseamnă strategii cognitive angajate în practicile curente, inclusiv prezumția că, pentru aceleași date, indivizi diferiți acordă aceleași înțelesuri (principiul intersubiectivității). Important este de reținut că pentru etnometodologirealitatea fundamentală este tocmai cea rezultată din desfășurarea supozițiilor, a codurilor și reflexivității. Realul este construit mereu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
englezi la sistematizarea și interpretarea teoretică a unui bogat material faptic. M. Harris arată în acest sens (1975b, p. 331): „Compararea vieții domestice a sute de culturi din toată lumea i-a condus pe antropologi la concluzia că există două principii cognitive universale care influențează organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că din afară i s-a sugerat și indus neechitatea raporturilor dintre „ce dau și ce primesc eu” și „ce dă și ce primește el”. În acest caz, este foarte probabil că ea va rezolva inechitatea, disonanța, pe plan mental, cognitiv, recurgând la raționamente de genul: „De fapt, dacă mă gândesc bine, și el face mult în casă”, „Are o slujbă grea și trebuie să se relaxeze mai mult” etc. Soluțiile de ajustare a inechității sunt multiple inclusiv teoretic, dacă ne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât din succesul școlar (și din ascensiunea în viață) este datorat investițiilor financiare în copii și cât moștenirii genetice. Datorită faptului că de foarte multe ori anumite seturi de variabile merg „mână în mână” (investiții nonșcolare și investiții școlare, abilitățile cognitive ale părinților și efortul investițional al acestora), pot apărea serioase distorsiuni de interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ axiologică" Astăzi în lume, și cu deosebire în Europa și America
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că la respectiva imagine contribuie din plin și mass-media, în speță televiziunea, care din dorința de a capta publicul prin interesant și emoționant, prezintă excesiv cazuri și episoade familiale dramatice. Expunerea la atare mesaje face ca prin operarea unor mecanisme cognitive, cum ar fi amorsajul, recența informațională etc. - vezi, pe larg, Miclea, 1999- reprezentarea negativă de care vorbeam să se întrețină și să se amplifice.) Într-adevăr, cu toate că trecerea de la societățile tradițional-culturale la cele modern-urbane a însemnat un proces de fragmentare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mai cu seamă nescrise ale aproape oricărei culturi din lume. O întreagă literatură s-a dezvoltat pe linia strategiilor de a face față stresului (coping), subliniindu-se rolul resurselor materiale, dar și al grupurilor de suport și a euristicilor cognitive. Oamenii fără o pregătire de specialitate ne uimesc prin ingeniozitatea cu care găsesc soluții de ameliorare a stresului și efectelor sale și - foarte important -, de a preîntâmpina transformarea acestora în crize. Din crize se poate ieși mai greu și cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai accentuată probabil decât în orice alt câmp al cunoașterii și intervențiilor psihosociale. Confruntați cu sarcina de a rezolva sau ameliora situația familiei, practicienilor aproape că li se impune o abordare holistică, din care nu pot lipsi dimensiunea afectiv-emoțională, cea cognitivă și comportamentală, rațional-intenționalul, dar și motivația mai puțin transparentă, familia ca unitate, individualitatea membrilor săi, prezentul acut problematic, evenimentele acumulate în trecut. Dincolo de declarații și autoprezentări, analiza mai concretă a diverselor orientări și școli identifică multe puncte comune și suprapuneri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unele tehnici mai specifice, cum ar fi contractele bazate pe recompense și pedepse, experimente comportamentale (vezi 10.1. și 10.4). Nu e greu de înțeles din cele mai sus menționate că terapia comportamentalistă se poate combina eficient cu cea cognitivă, care face apel la schema de gândire automatizată, la false atribuiri, la raționamente și judecăți despre ceilalți (vezi 9.3.4.). Așa încât de mai multă vreme s-a încetățenit formula de terapie comportamental-cognitivă (vezi și Goldenberg, Goldenberg, 1996). 9.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai larg. Patru dimensiuni principale strâns legate între ele ar trebui să-l preocupe pe analistul-terapeut: 1. fapte și date obiective despre familie și membrii săi, cum sunt identitatea etnică, sexul, boli; 2. psihologia individuală (gradul de dezvoltare intelectuală, experiența cognitivă și emoțională etc.); 3. tranzacțiile comportamentale din familie, care se bazează pe structura de roluri și putere; 4. etica relațiilor familiale, ceea ce înseamnă nu numai normele morale propriu-zise (respectul, loialitatea, cinstea etc.), ci și concepția mai largă despre viață, despre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau amândurora dintre partenerii conjugali, să-i ajutăm să se suporte reciproc (cât de plină este lumea concretă de asemenea autoterapii!). 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivătc "9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului\: terapia cognitivă" Tratarea familiei ca unitate - terapia de cupluri maritale și grup familial -, a devenit o practică curentă astăzi. S-a produs deci schimbarea radicală de la intrapersonal la interpersonal (vezi 9.2.2.). Să observăm însă că relațiile funcționează între indivizi, că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale (sistemice) nu a putut eluda individul. În viziunea contextualistă, aplecarea terapeutică asupra lui este expresă. Sunt apoi încercări de combinare a psihodinamicii (psihanalizei) cu abordarea holistică (sistemică), cum este cea propusă de A. Bentovim și W. Kinston (1991). Terapia cognitivă are însă ca punct de referință central procesele cognitive ale individului. Înainte de a prezenta principiile de bază ale acestei orientări, se cuvin făcute trei mențiuni: 1. termenul „cognitiv” are aici un înțeles mai lax decât într-o tratare foarte tehnică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contextualistă, aplecarea terapeutică asupra lui este expresă. Sunt apoi încercări de combinare a psihodinamicii (psihanalizei) cu abordarea holistică (sistemică), cum este cea propusă de A. Bentovim și W. Kinston (1991). Terapia cognitivă are însă ca punct de referință central procesele cognitive ale individului. Înainte de a prezenta principiile de bază ale acestei orientări, se cuvin făcute trei mențiuni: 1. termenul „cognitiv” are aici un înțeles mai lax decât într-o tratare foarte tehnică și riguroasă, care se consacră tot mai mult în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum este cea propusă de A. Bentovim și W. Kinston (1991). Terapia cognitivă are însă ca punct de referință central procesele cognitive ale individului. Înainte de a prezenta principiile de bază ale acestei orientări, se cuvin făcute trei mențiuni: 1. termenul „cognitiv” are aici un înțeles mai lax decât într-o tratare foarte tehnică și riguroasă, care se consacră tot mai mult în literatura de specialitate (vezi Miclea, 1994); 2. într-un asemenea înțeles, el este prezent și în alte abordări și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
el este prezent și în alte abordări și modele, dar la modul mai difuz și mai puțin pregnant. Orientarea cognitivistă insistă asupra faptului că emoțiile, acțiunile și interacțiunile membrilor familiei sunt determinate sau cel puțin mediate de procese și mecanisme cognitive; 3. analiza (terapia) cognitivistă nu este asistemică, nu neglijează interacțiunile, circularitatea cauzală și efectele sinergice. Pentru ilustrare voi reda figura 15, în care săgețile comune reprezintă relațiile comportamentale efective dintre doi soți, iar cele punctate procesele interne ale fiecărui partener
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu este asistemică, nu neglijează interacțiunile, circularitatea cauzală și efectele sinergice. Pentru ilustrare voi reda figura 15, în care săgețile comune reprezintă relațiile comportamentale efective dintre doi soți, iar cele punctate procesele interne ale fiecărui partener. Figura 15. Modelul mediației cognitive în relația diadică (apud N. Epstein et al., 1988) Din schemă se vede cum la nivel interpersonal răspunsurile comportamentale și emoționale ale fiecărui partener rezultă în mod simultan din evaluările pe care aceștia le au cu privire la răspunsurile celuilalt și servesc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
comportamentale și emoționale ale fiecărui partener rezultă în mod simultan din evaluările pe care aceștia le au cu privire la răspunsurile celuilalt și servesc, mai departe, ca stimuli ce vor fi evaluați de cei doi. La nivel intrapersonal, emoțiile, comportamentul și procesele cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
simultan din evaluările pe care aceștia le au cu privire la răspunsurile celuilalt și servesc, mai departe, ca stimuli ce vor fi evaluați de cei doi. La nivel intrapersonal, emoțiile, comportamentul și procesele cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]