2,007 matches
-
în care apăruseră mișcări de rezistență anticomunistă, cum ar fi Maramureș și Dobrogea, puterea comunistă folosind aici colectivizarea ca mijloc de represiune. În 1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În 1956 guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În 1956 guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste. În 1957, odată cu stabilizarea contextului european, colectivizarea a fost reluată printr-un program-pilot în regiunea Galați. După ce
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste. În 1957, odată cu stabilizarea contextului european, colectivizarea a fost reluată printr-un program-pilot în regiunea Galați. După ce acest program a fost evaluat și considerat un succes, colectivizarea a reînceput cu violență în regiunea Constanța, unde au fost mobilizați de activiști de partid sub conducerea secretarului regional Vasile
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste. În 1957, odată cu stabilizarea contextului european, colectivizarea a fost reluată printr-un program-pilot în regiunea Galați. După ce acest program a fost evaluat și considerat un succes, colectivizarea a reînceput cu violență în regiunea Constanța, unde au fost mobilizați de activiști de partid sub conducerea secretarului regional Vasile Vâlcu, cu scopul de a termina colectivizarea în același an. Astfel, în noiembrie 1957, regiunea Constanța a fost declarată prima
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
în regiunea Galați. După ce acest program a fost evaluat și considerat un succes, colectivizarea a reînceput cu violență în regiunea Constanța, unde au fost mobilizați de activiști de partid sub conducerea secretarului regional Vasile Vâlcu, cu scopul de a termina colectivizarea în același an. Astfel, în noiembrie 1957, regiunea Constanța a fost declarată prima regiune românească colectivizată în întregime. Aparatul propagandistic al partidului comunist a exploatat această reușită, promovând-o ca o transformare a unei provincii foarte înapoiate în una cu
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
a nu îngheța sub cerul liber. În sedința Camerei Deputaților din 7 martie 2000, deputatul PNȚCD de Vasile Vetișanu rememora povestea unui țăran din județul său, etichetat drept "chiabur" și persecutat de autorități: Gheorghe Gheorghiu-Dej a sărbătorit încheierea procesului de colectivizare a agriculturii prin organizarea unei plenare speciale a CC al PMR la 23-25 aprilie 1962 și a unei sesiuni speciale a MAN în București, la 27-30 aprilie 1962, la care au participat 11 000 de țărani, numărul țăranilor invitați fiind
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
îndelungat, fruntașii partidului erau convinși că se descurcaseră cel mai bine din lagărul comunist. "Nu în toate țările socialismul a învins definitiv în toate sectoarele" a afirmat Ceaușescu în ședința Biroului Politic din februarie 1963. Încă de la început, procesul de colectivizare a fost întâmpinat cu rezistență de țărani, care s-au răsculat în numeroase rânduri, încă din 1949, în nordul Moldovei și în Transilvania. Trupele de Securitate, Miliție și Grăniceri au răspuns trăgând în țăranii răsculați. Pe lângă cei care au murit
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
fost aceștia mutați au fost denumite de Securitate „comune speciale”, și erau în număr de 18. Cei deportați au fost lăsați să se întoarcă în localitățile lor în 1955 și 1956, găsindu-și casele confiscate. Ultimul mare episod sângeros al colectivizării forțate a avut loc pe 15 ianuarie 1961 în comuna Vâlcele, județul Olt. Aunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani. Partidul Comunist Român a implementat în
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
avut loc pe 15 ianuarie 1961 în comuna Vâlcele, județul Olt. Aunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani. Partidul Comunist Român a implementat în România o colectivizare cvasitotală, după model stalinist, ea putând fi evitată doar în zonele de munte unde colectivizarea nu era posibilă. Țăranii care nu puteau păstra decât casa în care locuiau au fost astfel forțați fie să plece la orașe pentru a lucra
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani. Partidul Comunist Român a implementat în România o colectivizare cvasitotală, după model stalinist, ea putând fi evitată doar în zonele de munte unde colectivizarea nu era posibilă. Țăranii care nu puteau păstra decât casa în care locuiau au fost astfel forțați fie să plece la orașe pentru a lucra în fabricile deschise prin procesul de industrializare forțată, fie să rămână în sate muncind la
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
decât casa în care locuiau au fost astfel forțați fie să plece la orașe pentru a lucra în fabricile deschise prin procesul de industrializare forțată, fie să rămână în sate muncind la CAP pentru salarii mult mai mici. O asemenea colectivizare nu a mai fost făcută în țările comuniste est-europene decât în Albania. Modelul urmat a fost cel al URSS, unde a avut loc după 1929 și represiunea a fost extrem de dură, culminând cu înfometarea deliberată a țăranilor ucraineni din 1932-1933
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
comuniste est-europene decât în Albania. Modelul urmat a fost cel al URSS, unde a avut loc după 1929 și represiunea a fost extrem de dură, culminând cu înfometarea deliberată a țăranilor ucraineni din 1932-1933. Primul stat care a renunțat la ideea colectivizării a fost Iugoslavia lui Tito, în 1953. De asemenea, Polonia a încetat procesul în 1956, în cele două țări proprietatea de stat și cea privată în domeniul agricol coexistând pe durata regimului comunist. Ungaria, după un experiment cu colectivizarea stalinistă
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
ideea colectivizării a fost Iugoslavia lui Tito, în 1953. De asemenea, Polonia a încetat procesul în 1956, în cele două țări proprietatea de stat și cea privată în domeniul agricol coexistând pe durata regimului comunist. Ungaria, după un experiment cu colectivizarea stalinistă, a permis proprietatea privată asupra unor terenuri mici, lăsând creșterea animalelor în seama sectorului agricol privat și concentrând atenția sectorului de stat asupra cultivării cerealelor pe arii extinse. Alte țări, cum ar fi RDG, Bulgaria și Cehoslovacia, au implementat
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
permis proprietatea privată asupra unor terenuri mici, lăsând creșterea animalelor în seama sectorului agricol privat și concentrând atenția sectorului de stat asupra cultivării cerealelor pe arii extinse. Alte țări, cum ar fi RDG, Bulgaria și Cehoslovacia, au implementat și ele colectivizarea masivă, dar țăranii muncitori la fermele agricole au fost plătiți similar celor din industrie, și li s-a permis și să cultive loturi individuale, ceea ce a ajutat la evitarea dezastrului total al economiei socialiste. Ca urmare a colectivizării, relațiile economice
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
și ele colectivizarea masivă, dar țăranii muncitori la fermele agricole au fost plătiți similar celor din industrie, și li s-a permis și să cultive loturi individuale, ceea ce a ajutat la evitarea dezastrului total al economiei socialiste. Ca urmare a colectivizării, relațiile economice existente anterior în agricultura românească au fost distruse. Mult lăudata agricultură socialistă a arătat semne evidente de slăbiciune, intrând adesea în criză. În anii 1980, efectivele de animale crescute în micile gospodării țărănești, pe 15% din suprafața agricolă
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
Kuban fiind supuse unei segregări deliberate. Bolșevicii au oferit cea mai mare parte a teritoriului sub-caucazian noilor republici ale minorităților locale și i-au forțat pe cazaci să se mute în regiunea stepelor. De asemenea, bolșevicii au declanșat procesul de colectivizare a pământurilor din stepele fertile. Cei mai mulți cazaci s-au transformat în țărani și au muncit în noile condiții. În timpul foametei din 1932 - 1934, numeroși cazaci au murit de foame. Primii colaboraționiști ruși au fost recrutați din rândul cazacilor sovietici prizonieri
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
1932 - 1934, numeroși cazaci au murit de foame. Primii colaboraționiști ruși au fost recrutați din rândul cazacilor sovietici prizonieri de război și din dezertorii din Armata Roșie după primele înfrângeri ale sovieticilor din timpul Operațiunii Barbarossa. După ce au suferit ororile colectivizării și ale decazacizării, odată cu ajungerea germanilor în Kuban, cazacii i-au întâmpinat pe militarii Axei ca pe niște eliberatori. Numeroși cazaci din Kuban au ales să se alăture germanilor, ori pe când erau în lagărele germane de prizonieri, ori când au
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Creștin Iuliu Maniu. Gruparea pentru Libertate, Patrie și Cruce”, denumire stabilită de Iosif Capotă încă din 1949. Principalele acțiuni ale acestora au constat în redactarea și difuzarea a aproximativ 5000 de manifeste anticomuniste, cu o tematică diversificată: desființarea Bisericii Greco-Catolice, colectivizarea, rebeliunea antisovietică a lui Tito etc. Manifestele erau redactate de Iosif Capotă la mașina de scris și multiplicate cu indigo. Difuzarea era asigurată de către subgrupul din Brăișor la târguri sau la diverse aniversări și sărbători (23 august, 7 noiembrie, 30
Alexandru Dejeu () [Corola-website/Science/319545_a_320874]
-
epurări politice la vârful PMR, inspirat de procese similare orchestrate în URSS. În cadrul acestui val, liderii staliniști Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca și unii din apropiații lor sunt arestați sub acuzațiile de „cosmopolitism”, „deviaționism de dreapta”, activități „antipartinice”, sabotarea colectivizării agriculturii și legături cu agenți străini. Gheorghe Enoiu joacă din nou un rol important în cursul anchetei desfășurate între 1952 și 1953, coordonând cu brutalitate interogatoriile. Următoarea anchetă importantă pe care o coordonează Enoiu este cea a deținuților torționari implicați
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Instalarea puterii sovietice a fost însoțită de ucideri, deportări și colectivizare forțată. Monumentul victimelor regimului sovietic, situat în curtea Bisericii, include listele victimelor supuse represiunilor sovietice în 1940-1941, 1944-1553 (150 persoane), locuitorilor comunei Ciudei împușcați în anii 1944-1945 de către „miliția populară” (9 persoane) și locuitorilor comunei Ciudei dați dispăruți în perioada
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
referire în mod clar la Gheorghiu-Dej — există chiar și un proiect de construire a unui canal, care ia viața multor constructori (o referire deghizată la Canalul Dunăre-Marea Neagră). În romanul lui Dumitru Radu Popescu, "F", sunt explorate abuzurile comise în timpul colectivizării. Romanul lui Augustin Buzura, "Absenții" furnizează o critică a societății contemporane, descriind criza spirituală a unui doctor tânăr. Pentru siguranță, cenzura a rămas la fel. Alexandru Ivasiuc și Paul Goma au fost arestați din cauza participării lor la Mișcările studențești din
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
Mișcările studențești din București din 1956, iar apoi fiecare a scris câte un roman despre experiențele unui om în închisoare, precum și eforturile de a se readapta după eliberare. Romanul lui Goma, "Ostinato", descrie viața din închisoare, metodele Securității și excesele colectivizării. Cenzura a cerut numeroase schimbări; apoi, Goma a publicat romanul necenzurat în Germania de Vest în toamna anului 1971. Ivasiuc, în "Păsările", s-a conformat cererilor cenzorului prin justificarea arestării protagonistului și punând poliția secretă într-o lumină pozitivă. Cu
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
de la 19% la 34%. Țăranii, care reprezentau din punct de vedere demografic coloana vertebrală a națiunii ucrainene, au plătit un preț mare în timpul industrializării socialiste. Pentru satisfacerea nevoii crescute de alimente și pentru finanțarea industrializării, Stalin a declanșat programul de colectivizare a agriculturii. Colectivizarea a afectat profund Ucraina, considerată „grânarul URSS-ului”. La sfârșitul celui de-al treilea deceniu și începutul celui de-al patrulea, statul a hotărât ca pământurile și animalele țăranilor să fie organizate în ferme agricole colective. Sovieticii
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
34%. Țăranii, care reprezentau din punct de vedere demografic coloana vertebrală a națiunii ucrainene, au plătit un preț mare în timpul industrializării socialiste. Pentru satisfacerea nevoii crescute de alimente și pentru finanțarea industrializării, Stalin a declanșat programul de colectivizare a agriculturii. Colectivizarea a afectat profund Ucraina, considerată „grânarul URSS-ului”. La sfârșitul celui de-al treilea deceniu și începutul celui de-al patrulea, statul a hotărât ca pământurile și animalele țăranilor să fie organizate în ferme agricole colective. Sovieticii au aplicat forțat
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
profund Ucraina, considerată „grânarul URSS-ului”. La sfârșitul celui de-al treilea deceniu și începutul celui de-al patrulea, statul a hotărât ca pământurile și animalele țăranilor să fie organizate în ferme agricole colective. Sovieticii au aplicat forțat politica de colectivizare începând cu anul 1929, folosind trupele regulate și poliția secretă pentru confiscarea terenurilor, animalelor și clădirilor necesare înființării noilor ferme colective. O bună parte a țăranilor ucraineni a opus rezistență politicilor guvernamentale în domeniul agricol, de exemplu prin sacrificarea animalelor
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]