4,240 matches
-
utilizeze bine ceea ce știau, să descopere unde se găsea Umbilicus Telluris. Însă cum Împărțiseră fragmentele revelației celor treizeci și șase răspândiți prin lume? Erau tot atâtea părți ale unui singur mesaj? Dar e nevoie oare de un mesaj atât de complicat ca să spui că Umbilicus se află, să zicem, la Baden Baden, la Cuneo sau la Chattanooga? O hartă? Dar o hartă are un semn În punctul unde-i Umbilicus. Și cine are În mână fragmentul cu semnul știe deja totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de viață“ În locul lui „autentic“. — Ei, bine, nu ești În locul meu. Și cînd ai de gînd să tragi focul ăla de start? — Hahaha, rîde Satanik, atunci cînd n-o să mai suport. Poate că-mi trag un glonț În cap, ca să complic situația. — Cum se poate asta? Credeam că ești nemuritor. — N-am spus că o să mă omor. Mă Împușc singur tot timpul. La micul dejun, Wakefield simte că ar fi avut o noapte grea, dar nu-și aduce aminte prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
client să expună În public și termenii Pactului! Trufia oamenilor, după cum știe toată lumea, este cea care bagă În căcat Universul, care ar trebui să fie de o eficiență rece În orice situație. Bătrînul a făcut-o de oaie și a complicat situația amenițînd că-l trezește pe Dumnezeu cel adormit, o perspectivă atît de Îngrozitoare pentru orice cetățean cu mintea Întreagă al Iadului Încît cu greu poate fi Închipuită. Ce mai Încoace și-ncolo, Diavolul ăsta a luat-o razna. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
așa cum par. Lui Carrie Allen nu i-a plăcut niciodată Woodbury. Trăgea întruna de Jack să se mute la Londra, dar lui îi plăcea aici. — Vorbești de parcă ai fi pe jumătate îndrăgostită de el, Stevie. Stevie îi aruncă o privire complice lui Fran. Știau amândouă care era adevărul. Stevie nu se căsătorise pentru că era îndrăgostită de cu totul altcineva - de tatăl Francescăi. Și lucrul ăsta o scotea din fire pe mama lui Fran de vreo treizeci de ani încoace. Fiindcă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Fran privind în urmă, având pe deasupra avantajul că o îndepărtau de mama ei și de dorința ei sufocantă de a o proteja. O dorință izvorâtă, bănuia Fran, nu din dragoste maternă, ci din teama că fata ar putea să-i complice și mai mult existența. După ce-i făcuse lui Fran onoarea imensă de a-i da viață, mama ei se așteptase ca fiica să nu-i mai ceară nimic altceva. Tatăl ei fusese cel care îi adusese încântare și bucurie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
era deja pe picior de plecare când își aminti de sticla de whisky ascunsă în poșetă. Ar trebui să i-o dea înainte să se întoarcă maică-sa. Era Macallan, marca preferată a tatălui ei. I-o întinse făcându-i complice cu ochiul. Ia doar o gură acum pentru că altfel mama o să te miroasă imediat. Știi ce nas de câine-lup are. Ralph atacă sticla plin de entuziasm. — Minunat. Maică-ta a ascuns tot alcoolul. Ai crede că sunt un bețivan nenorocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe Henrietta cu firea ei responsabilă și conduita de cercetaș. Dar iată că Fran era cea care stătea aici, în acest budoar în alb și albastru, așteptând să afle dacă bețișorul pe care tocmai urinase avea să-și schimbe culoarea, complicându-i astfel viața peste măsură, sau dacă avea să aducă singurul ton de galben din încăpere. Dumnezeu, care participase fără îndoială la un curs cu tema „Să colorăm frumos“, alese varianta care se asorta cu ansamblul. Bețișorul se făcu albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu vrea să audă, așa că se dă de ceasul morții încercând să ia o hotărâre. Ce prostie. Ar trebui să țină minte sfatul pe care i l-a dat tatăl ei. Nu minți niciodată. Iar dacă o faci, nu te complica. Înfloriturile sunt cele care te dau de gol. — Aha, spuse Jack, ascunzându-și o urmă de zâmbet. Felicit-o din partea mea. Deși poate o să am ocazia s-o fac chiar eu. O văd des prin oraș. — Oh, nu, se panică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
special cele despre noua generație de scriitori, simpatizanți ai futurismului, grupați în jurul micilor reviste La Voce și Lacerbo (Giuseppe Prezzolini, A. Sofici, G. Papini ș.a.). În Memoriile sale, Constantin Beldie dezvăluie și implicațiile politice ale colaborării romanistului și medievistului italian, complicate cu „rolul, mai puțin simpatic, de agent al expansiunii politicii italiene la noi, el însuși fiind plătit la catedra sa din România de guvernul italian, cu salariul respectiv primit de la catedra sa rezervată în Italia”, exprimat prin articole favorabile acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care el a răspuns, fără să renunțe la obișnuita-i ironie: - Nu, e ușor să mori: este singurul lucru pe care toată lumea știe să-l facă, inclusiv idioții. În ce stare să fi fost în clipele acelea sufletul meu e complicat să spun. Credeam într-un Dumnezeu care continua să fie inaccesibil și neîndurător, în cuvintele și preceptele fiului său, în Duhul Sfânt, mesager al Creatorului, dar nu izbuteam să înțeleg de ce era nevoie să fie trei într-unul, uniți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mașină și ajung la tine În zece minute. Era bucuros că-i aude vocea - era dovada că Dario nu era doar o fantasmă a dorințelor lui, zeul absent al zilelor lui. Emmei, care Îi surâdea misterioasă, Îi făcu un semn complice cu ochiul. — Puiuț, am avut o problemă, Îl Întrerupse Însă Dario. Și se abandonă unui monolog confuz, incomprehensibil și totodată ciudat de disperat. Totul era din vina acelui hoț care În urmă cu două săptămâni Îi furase ceasul. Soția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
era o liniște mocirloasă, ca și când ar fi vorbit cu o ființă oarecare - și chiar așa era. Pentru el, Giulia nu era decât o pipiță, care ar fi fost bună de folosit, dacă ar fi fost sigur că lucrurile nu se complică după aceea. Îi era groază de femeile care voiau să-l târască prin tot felul de locuri, care voiau să locuiască la el ori măcar să rămână peste noapte, în fine, femeile care se legau cu lanțurile și de care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
seară, când doamna aia de lângă tine a fost întrebată ce s-a întâmplat a spus că nici nu știa de accident. E un vampir puternic, foarte puternic. E uimitor că a putut constrânge atâția oameni. Și mai e ceva. E complicat... Ce, ce s-a întâmplat? Spune-mi! Vroiam să te întreb cum te cheamă, a spus el zâmbind, dar era un zâmbet fals. Vorbesc serios! Fiica femeii care era moartă a fost ucisă! Poftim? Parcă s-a rupt o parte
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o noapte târziu, m-am trezit în urletele pisicilor, iar dimineața Nakht-re a venit să-mi spună că Re-nefer murise în somn. Trupul i-a fost luat de preoți, care urmau să i-l pregătească pentru cealaltă viață cu ritualuri complicate în mormântul tatălui ei în Memfis, acolo unde se ridica și o statuie în memoria ei. Ritualurile aveau să țină trei zile. Nakht-re m-a întrebat dacă voiam să asist la înmormântare împreună cu el. I-am mulțumit, dar am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca să o pot citi. Doug Hamilton. A, da. OK, acum o să țiii minte. Doug. Dug. Simplu. O să mi-l imaginez cu o lopată În mînă. LÎngă un actor amator prost. Care... nu se simte bine... și... OK, ce să mă complic atîta, am să mi-l notez și gata. Scriu În blocnotes „rebranduire“ și „Doug Hamilton“ și mă foiesc ușor pe scaun. Dumnezeule, ce mă strîng chiloții. Vreau să spun că, după părerea mea, bikinii tanga nu sînt prea confortabili În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
fără îndoială important: ce li se întâmplă după ce pleacă de la școală. Chiar dacă ai un copil sub îndrumare în medie 25 de ore pe săptămână, părinții îl îndrumă 45 de ore. Felul în care un părinte folosește aceste ore îți poate complica sau ușura programul. Credem că genul de jucării lansate de Jucării Creatoare vor stimula în mod real - acasă la copii - mediul creator pe care dumneata, ca lider al fragedei lor copilării, încerci să-l asiguri. Cum reușesc să realizeze acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
tău... Săptămâna trecută am fost cu soția la ea la țară, chiar la voi, la Șoptireanca. L-au dezgropat pe socru-miu ca să-ngroape un nepot dinspre soru-sa. Apropzito. Știți cine era nepotul? Se răsuci spre Macovei. Zâmbi, făcându-i complice cu ochiul. - Băiatul tovarășei Rela, părinte. Mata trebuie s-o cunoști bine de tot. Sora mai mare a lu’ Soporan, ăl de era să te bage la închisoare, atunci când cu colectivizarea. ’Ceau p-atunci, nu-i așa, că matale părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de la întâlnirea de la Mare și acolo n-a ieșit cum trebuie și mi-a dat să vă dau scrisoarea asta. E doar pentru dumneavoastră, mi-a spus, personală. Faceți cum vreți, a mai spus dom Jorj, dar situația s-a complicat, cum nu se aștepta nimeni. Din câte am mirosit eu, dar asta e părere personală, nu e ceva garantat oficial, a ieșit cu ceartă mare. Se desparte acuși-acuși organizațiile. Oricum, dânsul nu vine nici la închidere.“ Desfăcu plicul, sigilat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tovarășii în ilegalitate, cînd stăteau închiși prin subsoluri, crezi că se mai uitau la chestii de-astea când era vorba de cauză, conspirativitate și risc, crezi că nu aveau și ei probleme de astea, dar și le rezolvau fără a complica ideologia“, chiar credea că l-a iertat, când a văzut că Stelian fusese promovat adjunct în minister iar ea a fost trecută în centrală pe relația cu arabii, dar s-a răzbunat și ea cu nebunia aia cu Pancratz, romantisme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la Facultate se contra cu cine nu trebuia, l-a turnat careva și ne-a luat la întrebări cu uteceul cum era p’atunci, cu miliția, cu securiștii, cu cercetările de noapte, pă mine m-au sancționat pentru imorală și complice iar pă el l-au trimis profesor în Deltă, la Sarina Stuf, a stat ce-a stat, apoi s-a-ntors în București, nu la Facultate la început, la Casa Creației Populare, la revista Îndrumătorul Cultural, ceva cu cultura populară, mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mă asigur că pasiunea ta e la fel de puternică precum a mea, pentru că și eu te doresc, orbule, și eu vreau să fim iar una și să reaprindem focul dorinței, suntem tineri, Silviu, suntem frământați, suntem oameni, în definitiv, de ce te complici atât, pune-mi mâna pe grumaz, dovedește-mă, fii bărbat, la naiba, ia ceea ce ți se cuvine, acționează, acționează. - Și ce mai faci? am întrebat-o. Ea a tras un fum și s-a uitat o clipă la baterist. Cavalcada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sub pleoape, ce bou sunt. Pe urmă s-a zgâit la mine, a îmbrăcat geaca pe care o agățase de o margine a plitei și a ieșit. Ne-am uitat cu toții la ușa trântită în urma lui, unii cu o sclipire complice în ochi, alții, ca mine, cu o sinceră mirare. Se subînțelegea faptul că a doua zi eu voi fi cel care va comunica doamnei director această atitudine incorectă. În primul rând plecarea înaintea programului era un act de sfidare față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pomenit. Dintr-o dată, în mintea lui Frank se revărsară toate imaginile lumii de afară din care făceau și ei parte doar printr-un capriciu al naturii. Tocmai ei, care ar fi preferat să trăiască pe o insulă decât să se complice cu relații intercomunitare, să fie lăsați să-și vadă de treaba lor, de războiul lor liniștit și legitim, din moment ce nimeni din Whipie nu l-a condamnat vreodată. Reporterul acela venea să strice tot, să pună întrebări, cel mai monstruos lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
construit pe la 1880 și restaurat de minune cu bani din loterie, era ca o cutiuță de pluș pentru bijuterii, vopsit într-un roșu intens și un roz-portocaliu închis, cu accesorii de un auriu șters, decorat bogat cu ghirlande și rozete complicate din gips pe tavanul boltit și pe fețele boxelor. În total contrast, în spatele scenei, coridoarele erau din cărămidă goală: țevile și cablurile la vedere, cu becuri de neon pe mijlocul tavanului jos. Era cam frig și peste tot numai scrumiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
atunci când urcam și coboram scara de lângă platforma pe care dormeam. Îmi place, zise el gânditor, netezind poalele capotului. Cred c-o să-l adopt. E mult prea mare pentru tine. A, cafea. Fără lapte? — În această casă, zise Sally, mestecând vocalele complicate cu aplomb, dacă vrei ceva, trebuie să vii cu el de acasă. Nu neapărat, zise Hugo, mustăcind către mine. Mulțam, Sal. A băut puțin din cafea. Eu am dat gata un pain au chocolat și am respirat adânc. — Cred ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]