46,314 matches
-
anumita miza morală și socială, iar pe de alta, cedînd presiunii foarte puternice a culturii de consum practicate în Vest. Nu trebuie uitat că rezistență față de comunism a fost una culturală, vreme de cîteva decenii, si ca în unele state comuniste, de exemplu în România, cultura literară a deținut în această privință rolul de vioară întîi. Acum, abia dacă se mai observa urmele acestui rol glorios. Cultură pare să-și fi pierdut nu doar aură politică, dar și prestigiul literar. Intrarea
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
expozitie-instalatie numită ,,Serving art", care intenționează reconstituirea imaginii artei românești de dinainte de 1989, așa cum s-a reflectat ea în revistă Artă și așa cum a fost ea acceptată și susținută oficial. Prin ,,oficial" se poate înțelege atît atitudinea promovată de către propagandă comunistă, cît și imaginea despre sine pe care fenomenul însuși a furnizat-o și a acreditat-o în timp. Folosind mii de fotografii alb/negru și de clișee foto din arhiva revistei Artă, subREALul intenționează o demontare a mecanismelor prin care
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
literatura română Mircea Dinescu. În acești 30 de ani el a devenit o vedetă și și-a legat definitiv numele de evenimentele din decembrie 1989, apărând la televizor imediat dupa fugă din București a lui Ceaușescu și proclamând prăbușirea dictaturii comuniste. Figură lui răvășita, surescitata din acele momente nu va putea fi uitată ușor. Având prea multe de spus, poetul se înecă atunci în propriile lui fraze, ca și cum douăzeci și trei de milioane de oameni ar fi vorbit simultan prin vocea
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
în raporturile literaturii române cu cele occidentale. Practic, spiritul critic se manifestă în pagini prin Adrian Marino, care, pornind de la două articole despre cenzură din volumul lui Al. Călinescu Interstiții, aduce informații bibliografice suplimentare, demonstrînd că istoria cenzurii în România comunistă nu e un domeniu atît de puțin studiat cum se crede, o primă contribuție în acest domeniu apartinîndu-i chiar domniei-sale. Andrei Corbea critică și el, cu argumente serioase, deficiențele de abordare și nivelul modest al unei cărți despre literatura germană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
ia în stăpînire averea Socotenilor. El e dintr-un neam nou"), avîndu-si ca reprezentant principal pe cunoscutul ministru conservator Alexandru Lahovari, a cărui statuie a străjuit centrul amintitei urbe pînă la finele deceniului cinci, cînd a fost înlăturata de oficialitățile comuniste, ce-am putea spune despre Cella? Nepoata unui căruțaș de la periferia Bucureștilor, "aristocrația" ei se sprijinea exclusiv pe personalitatea literar-politică, atît de artist fasonata, a tatălui său, Barbu Delavrancea. Poate că însăși această recentă ivire în high-life să-i fi
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
fricii de străinătate, a mentalității mereu asediata de fantasmele naționalismului, xenofobiei și miturilor salvationiste? În mod clar, promotorii acestui demers provin din rândurile păturii de profitori conștienți că tocmai diplomația, serviciile secrete și politica au rămas ultimele bastioane ale ciumei comuniste, în apele tulburi ale căreia se poate înota atât de avantajos. Unde dai și unde crapă: după ce, cu eforturi supranaturale, a încercat aducerea acestei legi în fața privirilor vinovate ale atâtora dintre parlamentarii de bine ai României, iată că dl Ticu
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
vegeteze la Romă, deși a stăruit mereu să revină la postul de comandă, avînd mai multe atuuri decît chiar Corneliu Coposu. Dar seniorii partiduluii credeau altfel. În fruntea treburilor partidului trebuiau instalați numai cei ce înfundaseră, pentru mulți ani, pușcăriile comuniste, luptătorii din exil, supraviețuitori, multumindu-se cu roluri abia îngăduite. Singură concesie onoranta ce i s-a făcut a fost să prezideze congresul P.N.T. din decembrie 1991 și, apoi, pe la 15 septembrie 1995, regretatul Corneliu Coposu a anunțat, la o
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
partidele istorice. La București au venit în vizită de informare, Harriman, ambasadorul american în URSS, Clark Kerr, ambasadorul Angliei și vestitul Vîsinski. Iuliu Maniu, care știa bine ce înseamna alegeri libere în România (condusă, colac peste pupăza , de un guvern comunist), i-a întrebat, atunci, pe emisarii englezi (că și pe cei americani): "Spuneți-mi dacă aveți vreo înțelegere secretă: daca ne-ați vîndut, atunci să încercăm noi să ne înțelegem cu rușii". La care, încunostiintat, Churchill a avizat cinic în
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
păguboși, mereu cu un ceas, cu un secol, cu un mileniu în urma istoriei. Aici, însă, e vorba de cu totul altceva. Nu trecutul edulcorat, nu șovinismul împănat cu acadele al medievismului romantic ne stau în cale, ci trecutul imediat, moștenirea comunistă și ceaușistă, care trag de noi îndărăt ca niște ghiulele de plumb. Acum e vorba, pur și simplu, să reconstruim o lume. Or, ea nu poate fi construită pe nisipul mișcător al minciunii și bagatelizării unei tragedii naționale. A merge
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
al unor congresmeni care au mari îndoieli față de dl Iliescu, dar care au bune sentimente față de România. Expresia "trebuie să-i lovim peste bot" întrebuințată de dl Iliescu nu e, politic, o noutate. Ea e chiar venerabilă pentru admiratorii sloganurilor comuniste din anii '50, cînd capitalismului trebuia să i se dea peste bot, iar capitalismului sau imperialismului american în mod special. În împrejurări însă în care actuala putere întreține relații excelente cu Statele Unite, chiar dacă președintele Constantinescu nu are un scor bun
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
la 21 februarie 1995. în acest scurt interval a reușit să-și facă studiile ( a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București în 1990), să publice trei cărți (Familia Popescu, poeme, col. "Cartea cea mai mică" a revistei Convingeri comuniste, 1987, Cuvânt înainte, poeme, Buc., CR, col. "Debut", 1988, Arta Popescu, poem 1987-1993, Buc., Societatea "Adevărul", 1994), să devină membru al Uniunii Scriitorilor, să lucreze ca redactor-șef adjunct la Nouăzeci, supliment al revistei Luceafărul (1990-1993) și ca redactor la
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
plină viteză, zâmbind fericit sub cerul senin. Schiorul cu ochelari de soare, survolând munți și văi, pante abrupte, coaste întregi. Schiorul desenat pe orice pachet de țigări "Bucegi"" Poetul încearcă - și reușește - să valorifice în poezie până și retorica propagandei comuniste: "Stimați tovarăși, Pe baza realizărilor de până, pe baza succeselor înregistrate..." Urmează formularea ingenios elaborată a unei propuneri sarcastice de a adopta un plan privind ... moartea: "Tovarăși! Acesta este Unicul, Adevăratul, Marele nostru CINCINAL! Singurul pe care, într-adevăr, trebuie
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
creației sale visează o lume stabilă și profu P.S. Despre Televiziunea publică s-au spus multe: printre altele, că ar fi una dintre instituțiile care au conservat cele mai pure deprinderi și cele mai înalte (sau joase) mentalități de tip comunist. Că faptele stau întocmai, colaboratorii emisiunii Art Mania (realizatori Ruxandra Garofeanu și Mihaela Cristea, moderator Florin Iaru), au ajuns să se convingă direct: de luni de zile acestă emisiune nu-și mai plătește nici un colaborator, transformînd figuri importante ale culturii
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
punctul de plecare a fost acel ceas de mînă uitat în încăperea prostituatei. I.C.: După cum ați mai scris, ați frecventat Cenaclul Petru Comarnescu în anii 1945-46, în cei cîțiva ani de relativă libertate de după război, după care a urmat noaptea comunistă. P.Ch.: După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa din Strada Icoanei nr. 10, s-a format un cerc din care făceau parte Theodor Cazaban (în prezent la Paris), Ruxandra Oteteleșanu, Florian Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru Husar, Margareta Sterian, și
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
sovietelor, de ceea ce mă preocupa, de ceea ce gîndeam în zilele acelea, de solidaritatea cu cei care se opuneau puterilor răului. În capitolele următoare am încercat însă să înfățișez, în mod realist, persoane, în primul rînd prieteni, care trăiau drama persecuțiilor comuniste. Apăreau în aceste capitole, la care am renunțat, și scriitori care nu înțelegeau să se supună poruncilor totalitare, printre alții un poet care mi-a fost foarte apropiat, al cărui destin l-am cunoscut îndeaproape. Mi-am dat seama însă
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
forțată a țării și, totodată, să găsim mijloacele de ajutorare a intelectualității supuse persecuțiilor, familiilor celor care se aflau în închisori. Toți cei de bună credință au fost solidari cu cei închiși pe nedrept, cu cei care sufereau persecuțiile ocupantului comunist. Apelul asociației a ajuns, prin părintele Barral, la forurile internaționale din S.U.. A., Franța și Belgia, care s-au implicat, cu generozitate, în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de iarnă) depozitate la Legația Belgiană, de pe
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
care își păstrează iubirea de semeni și o lumină interioară alta decît a raporturilor sociale. Dar relatînd această confesiune a lui Petru Dumitriu vreau să subliniez că nu numai privilegiile i-au îndemnat pe unii intelectuali să se supună terorii comuniste, ci și acest sentiment respingător al sclaviei, a trăi după cum ți se poruncește, în turma nedefinită. De fapt, și la nivelul superior intelectualii erau supuși poruncilor, dar acestea erau mai subtile, neafectînd orgoliul, avînd un caracter mai degrabă teoretic. Oricum
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
nedesăvîrșire. Dar rămîn cu impresia că dacă aș fi ascultat de comuniști nu mai eram eu, eram un altul. Trebuie să recunosc că a existat un consens general pe care îl ignoră doar cei care nu au trăit în epoca comunistă. A fost un infern unde se aflau alături cei slabi de cei puternici, dar demonul superior exista pentru toți. Și unii sclavi își spuneau: poate fi condamnat, desconsiderat cineva care se teme de persecuții, de mizerie, care își dorește o
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
istoriei mai îndepărtate sau mai apropiate. Personal, regret dispariția neașteptată a președintelui polonez față de care, trebuie să mărturisesc, am nutrit și nutresc o deosebită admirație, considerându-l între cei mai demni și verticali șefi de state ai Europei răsăritene, fostă comunistă. Nu spun acest lucru doar pentru că există sintagma: „De morți numai de bine”. Am admirat, în mod cu totul deosebit, verticalitatea și curajul excepționale ale unei personalități politice est-europene demne, care nu s-a lăsat nici intimidată, nici manipulată de
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
foarte mari/ Țîșneau cadavrele ca din izvorul// Morții noastre care va să vină/ Și mă gîndeam cum să fac să-ntind mîna/ Spre cele două canale de vid/ Și să le-nchid" (Stăm față-n față). Zeul fals al proslăvirii comuniste nu e decît un canibal: Nu pot să mă plîng de foame,/ Hrana mea din ceruri vine,/ Dar mi-e teamă pentru zeul/ Ce se va hrăni cu mine" (Nu pot să mă plîng). Teama thanatică dobîndește o valență antitotalitară
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
noștri interbelici înveșmîntau motivele evanghelice în strai românesc: Încă un om își duce crucea-n spate,/ Senin, de parc-ar duce-un sac la moară,/ Și toți îl urmărim cum intră-n cimitir/ Și nimeni nu se înfioară" (Seninătate). Paradisului comunist i se demontează mecanismul mistificator: "Dormeam lîngă-acel munte ca lîngă-un paradis/ Pierdut, în care lumea aceasta vinovată/ Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată/ Și încerca să urce pe sforile din vis" (Dormeam lîngă-acel munte). Chiar inspirația poetică
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
este expresia cu care l-a gratulat Cocea pe scriitor, iar "șantajul și etajul" este formula lui Z. Stancu pentru patronul Curentului. în exil, Șeicaru și-a continuat campaniile, avînd, de data aceasta, drept obiectiv compromisurile unor scriitori din România comunistă. Cele două "rechizitorii" fac parte din această ultimă categorie. Ca polemist, Șeicaru este, fără îndoială, redutabil. Avea dreptate E. Lovinescu. Negru în cerul gurii, a inventat la noi limbajul mahalagesc. Doar T. Arghezi îl întrece în plasticitate, deși literatura noastră
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
Doar T. Arghezi îl întrece în plasticitate, deși literatura noastră nu duce lipsă de pamfletari talentați. Nici Scrisoarea, nici Tejgheaua nu fac excepție. Autorul nu se mărginește la a inventaria cedările morale ale lui Sadoveanu și Arghezi de după instalarea puterii comuniste. Ambele texte reconstituie, minuțios, traseul, mult mai lung, al "colaborărilor" celor doi mari scriitori cu oficialități diverse din trecut. Arghezi nu e cruțat de filogermanismul din perioada ocupației Bucureștilor care l-a condus, îndată după primul război, în închisoare, nici
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
de el în urmă cu douăzeci de ani. Sâmbăta engleză... Prima povestire din sumar (de la care s-a împrumutat titlul întregului volum), Sâmbăta engleză, este o capodoperă. în numai 16 pagini, autorul povestește viața a două Emma Bovary din România comunistă (textul datează din 1982): Gina și Mona, prima de patruzeci de ani, a doua - de douăzeci și cinci. Spre deosebire de eroina lui Flaubert, condamnată de soartă să trăiască în provincie, personajele prozatorului român duc o viață provincială doar în ceea ce privește amorul. Lipsite de sex-appeal
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
afacere le convine, întrucât le întreține iluzia că existența lor are un sens. Ideea mai profundă a povestirii este că ritualul "sâmbetei engleze" reprezintă și o formă de a apăra ceea ce a mai rămas din demnitatea umană împotriva uniformizatorului regim comunist. Autorul face, de altfel, ca textul să aibă numeroase semnificații posibile, adevărate irizații, de genul celor care apar când cineva rotește încet un diamant în lumină. ...și alte povestiri Aproape toate textele din volum au farmec, chiar dacă nu ating complexitatea
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]