8,042 matches
-
și de literatură. Relațiile dintre realitate și ceea ce „descrie” poezia, dintre corporalitate și poem, dintre realul dinafară și cel dinăuntru sunt surprinse într-un dublu joc agonic, care epuizează posibilitatea sensului. Spațiul concentric al poemului devine absurd. Fluxul de asociații conceptuale, concrete ori livrești, uneori funambulești, nu duce la eliberarea unei emoții ori la coagularea unei semnificații. Tensiunea dintre scris și existență, imposibil de reconciliat, și denunțată ca atare, în tonalitate gravă, dar și autoironică, va genera o ură de sine
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
cu prisosință, complicând logica raționamentelor, absorbit parcă de polisemia obiectului cercetat. Un mod de tratare similar configurează și Comicologia (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), modificând doar acentuarea funcțională a părților componente. Și aici teoria literară își apropie întreaga sferă conceptuală a subiectului și impregnează discursul, subordonându-și mai ferm materia istorico-literară utilizată spre exemplificare, ierarhizarea judecăților, strunind într-o măsură libertatea asociativă a eseului. La ofertele temei se adaugă și o disponibilitate ludică, învederând tentativa autorului de a se sustrage
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă. Răceala conceptualului apare în același timp ca efect retoric și cauză producătoare; dar în ambele cazuri ea este o semiprezență, în sensul în care este integrată mai curând ca sugestie decât ca factor explicit. În montajul imaginilor predomină ralantiul, semantizarea lentă, iar
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
îndemânare tehnică, a unor procedări literare proprii unor epoci anterioare), ficționalizarea istoriei și - în subtext, pe planul filosofiei implicite - refuzul oricărei „mari narațiuni totalizatoare”, al oricărui discurs legitimator, al vreunei realități transcendente și al vreunui adevăr obiectiv. La toate nivelurile conceptuale la care este vehiculat, p. rămâne însă o realitate incertă, plurală, în permanentă redefinire, refuzându-se oricărei sistematizări descriptive scientist-obiective. E adevărat că teoriile postmoderniste tocmai asta susțin: că de acum înainte ar fi imposibile o descriere și o analiză
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
în cea mai reprezentativă triadă valorică a creatorilor de roman dintre cele două războaie - alături de Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu - îi va apărea lui Călinescu, în cronica sa de întâmpinare din „Capricorn” (1930), ca efect al unei rupturi de nivel conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate”, asemănătoare tulburării aperceptive provocate de vederea unei fotografii mișcate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
cu inteligența penetrantă a vitalității, însemnele și limitele de demarcație ale paradigmelor retorice consacrate. De aceea, mai degrabă decât analizate ca romane, piese de teatru sau poeme - în sensul generic-convențional al ideii de „carte” -, scrierile lui P. își dezvăluie pluralismele conceptuale și multiplicitățile semnificante atunci când sunt citite, postmodern, ca „texte”. (O asemenea lectură nu poate decât să lase deoparte, ca inutile, eforturile clasicizante ale unei părți semnificative a criticii românești postbelice, lansate în „desanturi” de recuperare a „calapoadelor” literare neglijate de
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
luptei pentru drepturile românilor. M. și-a strâns versurile de tinerețe, originale și tălmăciri, în volumele Poezii germane traduse liber (1890), Versuri de Schiller și Goethe (1923), Versuri originale și traduse (1924). Este o lirică a idealului național și creștin, conceptuală și discursivă, în ciuda autenticității sentimentului. Traducerile - din Goethe (cu o încercare, la 1927, de a da, împreună cu poetul I.U. Soricu, o versiune românească la Faust), Schiller, Heine - sunt dominate numai de grija redării exacte, suferind prin ignorarea atmosferei lirice
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
rațiunii, luându-și natura drept model suprem și echivalând frumosul artistic, binele și adevărul, artele și literele iluministe sporesc rolul ficțiunii moderne, iar viziunea raționalizatoare cedează teren în favoarea imaginației moderne. Critica literară e doar normativă în iluminism, năzuind spre unitate conceptuală, și tot acum se configurează spiritul istorist din care se va dezvolta istoria literară. Poezia parcurge o perioadă de criză, teatrul polemic metamorfozează comedia și impune drama burgheză, iar în proză domină romanul. Sistematizarea acestui material enorm, expus într-o
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
palier al genezei social-filosofice. Primele delimitări teoretice, însoțite de texte ilustrative, autorul le opera încă în Noul Roman francez (1968), oprindu-se mai îndelung asupra „clasicilor” francezi ai antiromanului - Alain Robbe-Grillet, Nathalie Sarraute și Michel Butor. O viziune mai închegată conceptual, voit exhaustivă, a noii școli literare o va conține însă Noul Roman francez. Preludii la o poetică a antiromanului (1973). Pronunțat teoretică și pornind de la o arie mai amplă, cartea debutează cu o privire istorică, în căutarea definiției și a
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
Patria, Umanitatea, Dumnezeu. Lui N. îi lipsește însă suflul unei imaginații pe măsura temelor propuse și harul expresiei menite să dea vibrație intenției vizionare. Din această cauză, tensiunea mistică - incontestabilă ca punct de plecare - se neutralizează, eșuând într-o poezie conceptuală, cu puține insule de lirism adevărat (G. Călinescu a reținut Ploaia de noapte, Scafandrierii și În ceasul din urmă - profesiune de credință a unui discret, evidențiată și de Pompiliu Constantinescu), în tradiția lui Al. Vlahuță și Panait Cerna. Versurilor nu
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
neuropatiei senzitive (hipoestezie, senzații de arsură distală etc) sau motorii (sindromul „picioarelor neliniștite”). Tratamentul pacientului cu BCR Având în vedere complexitatea patologiei și a comorbidităților, pacientul cu BCR necesită o abordare atentă, integrată, coerentă în timp. Reprezentarea schematică a modelului conceptual de management al BCR este redată în Figura 1. Pacientul trebuie luat în evidență de către nefrolog în stadiile precoce ale bolii, care va evalua factorii de risc pentru progresia BCR, precum și complicațiile sau factorii de risc pentru acestea. Tratamentul BCR
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
anumite genotipuri, nivel socio-economic redus Tabelul IV. Transportul difuziv cu soluție izotonică de glucoză ca dializat Solvit Sânge Membrana peritoneală Dializat Na (mEq/l) 140 ► ► ► ► 132 K (mEq/l) 5,5 ► ► ► ► 0 Cl (mEq/l) 100 100 Fig.1. Modelul conceptual al managementului pacientului cu boală cronică de rinichi (modificat după Ghidul K/DOQI - National Kidney Foundation, Am J Kidney Dis 39 (Suppl February) 2002) Fig.3. Principiile hemodializei. Capitolul 16 COMPARTIMENTELE LICHIDIENE DIN ORGANISM. 16.1. GENERALITĂȚI. Apa este principalul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
științele, filosofia, mitologiile ș.a.). În evaluarea statutului ei se reintroduce reperul atât de contestat o vreme al existentului - deci al referinței, în termeni semiotici. Printre tehnicile de lucru se numără exploatarea eficientă a unor metafore gnoseologice - precum noțiunea „lume”, instrument conceptual esențial al lui P. Ficțiunea este o astfel de lume, născută din posibilitatea alegerii între multiple unghiuri virtuale de vedere asupra existentului. În orice comunitate, se operează cu un număr practic infinit de grile, aplicate spațiului cosmologic sau, în termenii
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
literare, prizate de intelectualitatea franceză gauchistă a anilor ’60-’70. În viziunea lui P., imaginarul clasicist se constituie în interiorul lumii reale ca un element alogen: un domeniu cu statut privilegiat, beneficiind de o demnitate simbolică inegalabilă. Pentru a o traduce conceptual și a o diseca analitic, exegetul recurge inspirat la o serie de sintagme euristice de fabricație proprie. Cea mai însemnată dintre ele fixează înclinarea spiritului clasic spre o așa-numită heterocronie simbolică - adică o distanțare, o îndepărtare programatică față de coordonatele
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbarea structurii unui microgrup, a unei întreprinderi sau a unei societăți globale, schimbarea unei societăți capitaliste sau a uneia socialiste, vom avea nevoie de modele teoretice diferite, specifice pentru fiecare dintre aceste mari clase de fenomene, deși o anumită structură conceptuală abstractă va fi comună - teoria abstractă a schimbării sociale. Teoria abstractă nu poate să explice prin ea însăși un fenomen concret. Ea reprezintă doar o structură teoretică ce oferă baza unei analize explicative particulare, specificate. Scopurile împărtășite, mijloacele legitime și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
există în diferite discipline (economie, inginerie), dar și în limbajul comun mai mulți termeni: eficacitate, eficiență, cost, beneficiu. Fiecare disciplină i-a dezvoltat în contextul său specific. Datorită preocupărilor recente ale sociologiei pentru acest aspect, nu există încă aici opțiuni conceptuale suficient de cristalizate. Definirea acestor concepte propusă aici trebuie luată, în consecință, mai mult ca o opțiune personală care s-ar putea să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de totalitatea condițiilor sociale ale existenței sale („trupul” neorganic, social al său) care se desfășoară în mod spontan. Conștiința acestui proces este doar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o propunere filosofică, ci că ea reprezintă, într-o formă sau alta, o caracteristică a acesteia. Elaborând proiectul acestei metode, filosofia s-a inspirat din practica istoricului. Ea nu a propus o metodă nouă, ci a căutat doar să formuleze conceptual această practică și să o justifice teoretic. Teza susținută aici este că metoda comprehensivă, utilizată destul de frecvent în practica istoricului, are o anumită utilitate. Ea este o metodă relativ eficace, în condițiile lipsei unor instrumente teoretice mai puternice de explicație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și nu cele dinamice, evolutive. Într-un sistem static evident, evenimentul nu are nici o influență asupra structurii. Nu acesta este însă cazul sistemelor evolutive. Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?tc "Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?" Câteva precizări conceptualetc " Câteva precizări conceptuale" Există mai multe concepte care se referă la dinamica în timp a societății umane: istorie, evoluție, progres, creștere, dezvoltare socială. Fiecare dintre acestea cuprinde în sine o perspectivă proprie. Istoria, după cum s-a văzut, încearcă o reconstituire relativ amănunțită a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istorie”. În acest mod, autorul se desparte polemic de autonomismul estetic, dar și de pozitivism, recunoscându-i artei capacitatea de a integra umanul în întreaga lui complexitate și rețea de determinări. Esteticianul uzează de o logică și de un lexic conceptual proprii, dificile - acesta fiind și unul din motivele pentru care opera lui a fost puțin comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
materialului mnezic, atitudinile și strategiile de rezolvare a problemei. Acest conținut al gândirii este modelat în permanență prin activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care modificarea cogniției permite schimbarea motivației. Simptomele fizice ale depresiei Explicarea simptomelor fizice și vegetative ale depresiei în cadrul unui model psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fapte sau pentru identificarea altora asemănătoare. Pornind de la unele dintre aceste fapte, clinicianul formulează ipoteze explicative congruente cu unul sau altul dintre modelele teoretice. Demersul diagnostic și raționamentul clinic sunt, deci, influențate de o multitudine de factori legați de cadrul conceptual, metodologic și teoretic al clinicianului, dar și de experiența sa clinică (factuală), de trăsăturile sale individuale și de mediul său sociocultural. In prezent, studiul și analiza problemelor de sănătate mentală se bazează sau se inspiră din trei abordări: - abordarea medicală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schema S-O-R-C. In planul ipotezelor explicative, el sugerează unele raporturi de cauzalitate bio-psihosociali, multifactoriali și retroactivi, care orientează spre intervenții multimodale și multifocale. Fiind mai mult decât un instrument tehnic folosit pentru rezolvarea problemelor specifice, acest model constituie un cadru conceptual și metodologic care studiază toate aspectele demersului diagnostic și permite analizarea ansamblului problemelor clinice, de la prima copilărie până la persoana foarte în vârstă, de la tulburările anxioase până la comportamentele demențiale, în diversele situații terapeutice . Evoluțiile teoretice și metodologice n-au contrazis cercetările
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]