6,839 matches
-
celui păcătos lipsit de Lumina cea adevărată?” [24] Fericitul Augustin în lucrările sale, Cetatea lui Dumnezeu și Confesiuni, reia multe din ideile Sfântului Dionisie Areopagitul și realizează cel mai complet sistem estetic pe care ni l-a transmis antichitatea creștină Confesiuni el ajunge să afirme că frumusețea nu este doar un nume al lui Dumnezeu ci însăși esența Lui. Dumnezeu este suprema frumusețe. El este Binele și Frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El Fericitul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CONFESIUNI Autor: Mariana Dobrin Publicat în: Ediția nr. 103 din 13 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului DOMNULUI EMINESCU Nimenin-a știut mai bine să dea aripi la cuvinte, Să le-mbrace-n armonie, pentru veci le-a pus veșminte. Razele din alba
CONFESIUNI de MARIANA DOBRIN în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350795_a_352124]
-
să scriu numai cu vârful inimii cuvinte - luminile și umbrele urmelor mele. Când înmuguresc zboară în soare, se avântă pe mări zbuciumate sau călătoresc în infinit. Pentru cineva străin sunt simple înșiruiri fără sens. Numai tu, Le-ai putea înțelege. CONFESIUNE Până mâine o să-mi adun cu grijă toate visele care stau în mine atârnate ca niște ciorchini. Le voi spăla de ploaia gândurilor negre, cu mirul de la crini. Apoi le voi așeza la uscat pe frânghiile stelelor sub nevăzutul copac
CONFESIUNI de MARIANA DOBRIN în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350795_a_352124]
-
adun cu grijă toate visele care stau în mine atârnate ca niște ciorchini. Le voi spăla de ploaia gândurilor negre, cu mirul de la crini. Apoi le voi așeza la uscat pe frânghiile stelelor sub nevăzutul copac al speranței. Referință Bibliografică: CONFESIUNI / Mariana Dobrin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 103, Anul I, 13 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Dobrin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CONFESIUNI de MARIANA DOBRIN în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350795_a_352124]
-
cultural nou. - „Trecerea noastră pe aici/nu e decât o repetiție/pentru Marea Călătorie” afirmați în “Sfârșitul lui Varanasi”. Cu alte cuvinte, ne aflăm “în marea trecere” a lui Lucian Blaga. Avem de-a face în acest poem cu o confesiune mistică a lui Carmen Firan pe tema căutării drumului spre Divinitate? - Căutarea divinității, cum o numiți, ori a sensului trecerii noastre este o preocupare subconștientă și permanentă, chiar dacă nu de cele mai multe ori explicită în scrierile mele, cum cred că se
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
Gabriela - Dacii de pe cursul mijlociu al Mureșului, Cluj-Napoca, 2005. Glodariu, Ioan - Arhitectura dacilor - civilă și militară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expedițiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 Glodariu Ioan, Moga Vasile, Cetatea dacică de la Căpâlna, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Halaváts G. - Úti jegyezetek Szászsebes környékéről, în ArchÉrt, XXVI, 1906, pag.355-360. Macrea Mihail, Berciu Ion - La citadelle dacique de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
ro/restaurarea-cetatii-dacice-de-la-capalna-vezi-cum-ar-putea-arata-situl-reabilitat-aflat-in-patrimoniul-unesco-189013.htm96805.html/906 , data: 6 mai, 2013 [4] Glodariu, Ion - Arhitectura dacilor - civilă și militară, p.85. [5] Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 [6] Macrea Mihail, Berciu Ion - Cetatea dacică de la Căpâlna in vol. Cetăți dacice
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 [6] Macrea Mihail, Berciu Ion - Cetatea dacică de la Căpâlna in vol. Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, pag.11. [7] Idem, pag.23. [8] Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 [6] Macrea Mihail, Berciu Ion - Cetatea dacică de la Căpâlna in vol. Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, pag.11. [7] Idem, pag.23. [8] Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 , 18 mai 2007. [9] Restaurarea Cetății dacice de la Căpâlna. Vezi cum ar putea arăta situl reabilitat, aflat în patrimoniul UNESCO, publicat in 6 mai 2013, pe http://alba24.ro/restaurarea-cetatii-dacice-de-la-capalna-vezi-cum-ar-putea-arata-situl-reabilitat-aflat-in-patrimoniul-unesco-189013.html Referință Bibliografică: Doru
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
implanturi pe “creierul bicameral” ... Mai mult, spuneam că, pentru stabilirea echilibrului între forțele infernale și cele cerești, noi, pământenii, suntem permanent impregnați de acea conștiință cosmică superioară care vine din alt sistem solar, spuneți-i Dumnezeu sau Sfânta Familie, după confesiunea fiecăruia, spuneam că suntem impregnați cu un cântec de aprigă Slavă, cântat aici jos, în Bisericile și Catedralele Luminoase cu 62 de Octave, iar acolo, Sus, în Cerul Cristalin, cu un alt cântec divin, cântat “din chimvale și din alăute
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
2. Scrisoare către Dunărea albastră, 3. Cheia Dunării albastre; Mătărângă Ana (Timișoara, România), 1. Dunărea înfrățită, 2. Lacul; Miloș lLavinia Diana (Timișoara, România), 1. Simfonia mării, 2. Descântec pentru furtună, 3. Autoportret; Radu Luminița Doina (Timișoara, România), 1. Paralelism, 2. Confesiune, 3. Meditație, 4. Mater Magna; Rogobete Caius (Timișoara, România), 1. Poetul și Dunărea, 2. Dunărea mea, Istorie; Sadovan Martinescu Mari (Timișoara, România), 1. Dunărea albastră, 2. Când te-am văzut ... , 3. Dunărea; Secoșan Cadar Violeta (Timișoara, România), 1. Danubius, Danubius
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Efrata - loc sfânt al Nașterii Pruncului Isus Hristos, transpus printr-o amenajare specială pe scena Casei de Cultură din Salonta, în cadrul Concertului extraordinar de colinde ” Călătorim cu Isus către Cer”. Tinerii colindători invită toată suflarea Salontei, indiferent de etnie sau de confesiune religioasă, să participe, alături de Bisericile Domnului Isus Hristos din Municipiul Salonta și împrejurimi, la părtășie prin laudă și închinare aduse Nașterii Fiului lui Dumnezeu. Programul Concertului de colinde ” Călătorim cu Isus către Cer” va începe de la ora 16:00, în Sala
”CĂLĂTORIM CU ISUS CĂTRE CER” de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351684_a_353013]
-
poziția disperată de a proteja mai întâi viața oamenilor, apoi, cea a animalelor. E incorect să cheltuim cu întreținerea unui câine vagabond mai mult decât pentru un pensionar sau pentru un handicapat. 3] Anularea salarizării mascate a clerului de toate confesiunile, deoarece propagandiștii religioși [preoți, rabini, muftii etc.] sunt prestatori de servicii religioase plătite de populație, nu angajați de stat. In prezent, clerul de toate confesiunile este „ajutat” de stat cu sume lunare incredibil de mari, ca de exemplu patriarhul BOR
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
pentru un pensionar sau pentru un handicapat. 3] Anularea salarizării mascate a clerului de toate confesiunile, deoarece propagandiștii religioși [preoți, rabini, muftii etc.] sunt prestatori de servicii religioase plătite de populație, nu angajați de stat. In prezent, clerul de toate confesiunile este „ajutat” de stat cu sume lunare incredibil de mari, ca de exemplu patriarhul BOR - 83 de milioane lei vechi, șefi de cult [rabin șef, muftiu etc.] - 76 de milioane, episcop - 66 de milioane, episcop vicar - 63,5 milioane etc.
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
de a se face remarcați altfel decât prin stupizenia diferitelor anunțuri aiuristic plasate pe te miri unde („Cazul” Georgică) , Până unde vorbim și de unde începem să tăcem? - întrebarea cheie, atât de original dezbatută și răsucită pe toate părțile în „Spirala confesiunilor gafate” sau câte alte texte atractive dar și instructive, deopotrivă, nu a adunat acest volum minunat pe care nu cred că cineva nu l-ar citi cu plăcere! Dar incursiunile liber-alese (concedii) sau în anumite situații impuse (participări la evenimente
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
Alexei Arbuzov, „Doctor fără voie" de Molière și „Străini în noapte" de Eric Assous (2007). El este totodată și autorul unor volume de eseuri, în care se povestește pe sine: „Pretexte și subtexte", „Luni, marți miercuri..." și „Note de insomniac", „Confesiuni despre Artă și Viață". Cărțile lui au emoție și asta vădește că sunt amprentate autobiografic. Ce a realizat în 2011? Maestrul Radu Beligan repetă, acum, ca regizor, la Teatrul de Comedie, „Spiritul de familie" (Les Belles-Soeurs) de Eric Assous, piesă
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
critici, încartiruindu-i, încec să fac o "extracție" a poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
sperăm bine intenționată și lăudabilă a unui om din afara obștii Rucărului (l-am numit pe tânărul și înzestratul jurnalist „capitalist” Cătălin Bădulescu) pentru a răspunde unei cerințe resimțită în parte de fiecare dintre rucăreni, aceea de a-și regăsi ardoarea confesiunii și a gândului împăcat cu sine și mai ales încărcat de adevăr, spirit de dreptate și viziune limpede, nepărtinitoare. Asupra lui, a lumii de lângă el și a celei mari, de aiurea, diversă și atotcuprinzătoare. Într-altfel, regulile acestei inițiative le
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
critici, încartiruindu-i, încec să fac o "extracție" a poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Angela Nache-Mamier & „Presque deux vies en une!” de Ioana Geacăr [Ioana Dana Nicolae ] În interviuri, sau in confesiunile literare făcute în prefață, sau în diverse reviste la care colaborează, poeta Angela Nache-Mamier recunoaște apertenența să la două culturi: „J'ai mis du temps � accepter mes nouvelles racines, que j'approche mes deux pays (d'origine et d'adoption
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
urmare, Părintele Profesor Dumitru Popescu a reușit să adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, asemeni mentorului și îndrumătorului său - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - cu competență și căldură inegalabilă, teologii și teologia nu doar din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
exploatarea sa, din aurul găsit a ridicat șapte biserici românești, printre care și vechea biserică ortodoxă din Roșia Montană în 1781, cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fost un semn de emancipare pentru moți, printre celelalte confesiuni cu biserici mai mari”. SECOLUL XX. În timpul Primului Război Mondial mulți mineri au fost recrutați și duși pe diferite fronturi, multe mine s-au închis iar, după 1918, noua administrația românească a fost nepricepută și obstruată, în fel și chip, de fosta
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
gânduri liniștite așezate în încăperile nemărginite ale minții, sunt armonii delicate rostogolite în emoții, sunt parte din conștienta mea mediocritate spiritual-glazurată cu prea multe superficialități dar suficient de lucidă cât să poată face comparații, sunt sincerități ridicate la rang de confesiuni concret-glăsuite și pe care le expun o singură dată în viață, dar în care cred cu tenacitate și forță. Destinul mi-a zâmbit și mă simt mai bogată acum, fiindcă mi-a dăruit ceea ce nu am visat vreodată: un prieten
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
încorsetat într-un scenariu original, explodând în viziuni convulsive, ce dă la o parte mantia gogoliană ce descoperă starea de criză a poetei:” Serile își poartă luceferii pe umerii goi,/timpul e însetat:bea sângele mieilor calzi. “(O punte invizibilă) . Confesiunea e în acelaș pas cu trăirea, iar poemul are o dinamică melancolică prin discursul liric ce se încarcă, până la inflație, de imagini originale și explozivie. Poemele sale , după lungi acumulări de detalii, izbucnesc în viziuni metafizice cu rădăcinile pivotante înfipte
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
lecție de viață. Referitor la subtitlul cărții, mi-am adus aminte ce spunea Lucian Blaga, că” Poetul. Un donator de sânge la spitalul cuvintelor.“ Iar eu subliniez că această carte a Marinelei Preoteasa e un poem liric al inteligenței, o confesiune “În locuri uitate de Dumnezeu,” cu chipul răsfrânt în “fața oglinzilor de cristal”. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezia ca viziune în geometria metaforei, cronică de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 788, Anul
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]